Analiza: Porc şi resturi de pasăre

Filed Under (Analiza produse cu E-uri) by admin on 20-01-2010

Tagged Under : , , , , , , ,

Şunca românească produsă de Campofrio este un produs care are în compoziţie carne de porc şi o serie de alte ingrediente cu posibile efecte adverse asupra consumatorilor. Slănina, carnea separată mecanic (MDM), aditivii alimentari, zahărul şi sarea în cantităţi mari sunt dăunătoare organismului.
Grăsimile animale, aterogene reprezintă cea mai mare pondere în compoziţia produsului analizat, atrage atenţia profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Slănina şi carnea separată mecanic de pasăre (MDM) sunt două ingrediente, folosite în cantitate mare, care, consumate în exces, afectează buna funcţionare a sistemului cardiovascular şi a ficatului. Mai mult, sunt interzise celor cu hiperuricemie (gută), iar diabeticii trebuie să ţină cont de sfatul medicului curant. Consumatorul nu trebuie să simtă faptul că producătorul Campofrio încercă să vândă slănină şi resturi de păsări la preţ de carne de porc, de aceea s-au folosit diverşi aditivi alimentari. Stabilizatorii – polifosfaţi şi caragenan – au rolul de a face şunca românească să arate cât mai frumos. Numai că au şi efecte adverse asupra sănătăţii. Polifosfaţii, E452, dezechilibrează balanţa calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase. În timp, în urma unui consum regulat se poate ajunge la apariţia osteoporozei. Caragenanul, E407, poate duce la probleme la nivelul sistemului gastrointestinal. Gustul de carne de porc este potenţat cu ajutorul glutamatului monosodic, un aditiv alimentar care declanşează sindromul bucătăriei chinezeşti. Acesta se manifestă prin dureri de cap, palpitaţii, ameţeli, stări de slăbiciune, greaţă, senzaţii de arsură în braţ şi ceafă. De asemenea, este folosit drept conservant nitritul de sodiu, care are efecte cancerigene. Şunca românească produsă de Campofrio a fost colorată cu acid carminic, E120. Acesta nu este recomandat în alimentaţia suferinzilor de Alzheimer şi Parkinson.

Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri

Filed Under (Analiza produse cu E-uri, Articole E-uri) by admin on 25-10-2009

Tagged Under : , , , , , , , , ,

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.

Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.

Slănină multă şi injecţii cu apă

În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.

Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului.

De cealaltă parte, produsele „premium”, ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă.

Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.

E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.

Read the rest of this entry »