Adevaratele bunatati romanesti

Video: Adevaratele bunatati romanesti, alungate din magazine. “Intai distrugi gustul populatiei, apoi cumpara absolut orice”

TRADITIE ROMANEASCA, partea I. Suntem intr-o permanenta lupta cu falsurile pentru ca industria se incapataneaza sa ne vanda apa si soia la pret de carne sau arome chimice la pret de fructe. Intr-o piata scapata de sub control, nimic nu mai e ce pare.

Romanii cheltuie intr-un an 10 miliarde de euro pe alimente. Majoritatea din import, sau procesate in Romania din materie prima din import. In hatisul de etichete imbietoare, devine imposibil sa deslusesti ce-i sanatos si hranitor. Sunt multi producatori romani cinstiti, majoritatea mici, dar la care nu mai reusim sa ajungem. Cu marketing agresiv si preturi tot mai mici, corporatiile alimentare – sub atenta supraveghere a autoritatilor romane – ii scot incet dar sigur de pe piata.

Retetele de calitate care au supravietuit s-au refugiat sub umbrela produselor traditionale, dar si acest concept, scapat din mana functionarilor din Ministerul Agriculturii a fost in final discreditat si compromis de aceiasi mari jucatori. Dreptul nostru de a sti ce mancam e incalcat cu nerusinare de producatori fara scrupule. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, standardele – vechile STAS-uri – pentru retetele mancarii procesate au disparut. Azi fabricile pot sa puna fara jena o fotografie cu un peisaj de munte pe un iaurt sau o ciocolata facute cu lapte praf de la vaci ce n-au vazut vreodata iarba.

Gustul de carne, fructe sau branza, pana si aroma de fum sunt adesea imitate de procesatori cu ajutorul unor prafuri si lichide obtinute chimic.

Sorin Minea, producator mezeluri: “Daca vom strica toate retetele, noi vom iesi din piata. Daca noi am fi pastrat retetele anilor `50-`60, la ora actuala puteam sa cucerim piata Vestului, aveam produse foarte bune, cu traditie, in clipa in care faci stifturi, au si ei stifturi mai bune, si ne batem pe pe piata stifturilor?”

Nu mai stim ce mancam si de cele mai multe ori, nici macar pretul nu mai e un criteriu pentru calitate. In al doisprezecelea ceas, unii procesatori isi fac mea culpa: Am alergat dupa profit, n-am respectat consumatorul si reteta ci am respectat profitul”, spune Sorin Minea.

Sa luam parizerul. Odinioara era o delicatesa, facuta din carne de vaca calitatea I. S-a pastrat numai culoarea roz obtinuta din carmin. In dictionarul explicative: parizerul e definit ca “mezel proaspat preparat din carne tocata de vita, mai ales plamani, si din slanina tocata, afumate la cald si apoi fierte”.

Cine mai stie ca in parizer n-au ce sa caute soia, coloranti si arome identic-naturale. Acum, in loc de carne scrie pe etichete “proteina animala” – suna bine, dar sunt doar resturi pe care nimeni nu le-ar manca, practic o mazga roz la care se adauga apa. Pe vremuri – delicatesa, azi cel mai ieftin.

Ne hranim prost in timp ce producatorii care respecta retete cu ingrediente de calitate risca falimentul.

“Cand te obisnuiesti cu gustul de glutamat, orice produs care are glutamat are acelasi gust”, spune Sorin Minea. “Intai distrugi gustul populatiei, si dupa aia cumpara absolut orice – lucru care s-a intamplat si se intampla in Romania”

In jocurile marilor procesatori aflati in concurenta crancena noi, clientii, suntem victima colaterala. Nu mai stii cine te inseala. Cel care vinde scump vrea sa te jecmaneasca, cel cu marfa ieftina te minte la calitate. Asa incar mergem la cumparaturi cu increderea zdruncinata.

“Scuza cu romanii cumpara ieftin e inventata de cei care vor sa vanda ieftin cu profit mare”, spune Sorin Minea.

Nu ne place ce cumparam, iar dovada e studiul Eurostat care ne arata ca romanii arunca intr-un an peste 2 milioane de tone de mancare la gunoi. Iar retetele bune pe care le aveam au fost distruse in ultimii 26 de ani.
Continue reading Video: Adevaratele bunatati romanesti, alungate din magazine. “Intai distrugi gustul populatiei, apoi cumpara absolut orice”

Otaika_Valley_Free_Range_Eggs_NZ_-_YouTube_-_2016-05-12_09.43.16

Video: Invazia găinilor crescute la sol (ouă cu numărul 1)

Conform sistemului de numerotare al ouălelor, cele cu codul începând cu cifra 1, înseamnă “Free range eggs”: floor production with access to open air runs. – crestere la sol pe aşternut permanent cu acces liber in aer liber. Am mai publicat un articol despre fermele autorizate din România de producere al ouălelor bio și sunt curios cum arată aceste ferme românești. Din video-ul de mai jos, găinile par fericite.

Paine facuta acasa cu masina de facut paine

Pâine înghețată (Frozen Bread): de ce ești așa de proaspătă?

Țineam subiectul acesta neatins de câteva săptămâni, până am înghețat și eu. Nu de la răceala congelatorului, ci de la diminuarea consumului de pâine proaspătă de la supermarket și creșterea opoziției față de pâinea înghețată.

Să începem cu filmul din fabrica de pâine, pentru a înțelege cum se fac aceste produse de panificație (pâine, chifle, batoane, pateuri, cornuri etc). După ce vedeți filmul, vom face un exercițiu de gândire.

O primă întrebare: la Lidl sunt niște tantii în spate care fac fac aluatul, fac și coc pâinea? Raspuns final: NU.
Așa se întâmplă la multe alte supermarketuri de proximitate. Nu le enumărăm aici, căci sunt multe mărci, dar toate au pâine sau patiserie coaptă în cadrul magazinului.

Pâinea este alimentul zilnic din România. Mulți dintre noi, cei cu vârsta mai mare de 35 de ani, avem amintiri cu cozile și cartelele pentru pâine, de pe vremea lui Ceaușescu. Este ceva modificat în subcoștient, o voce interioară care spune ca o mamă: “Ia cu pâine puiule!“. Cea mai mare problemă este că aceste produse sunt facute prea industrializat, din punct de vedere chimic și apoi termic.

Zilele acestea explodeaza Internetul cu știrile despre pâinea înghețată și importată. Spiritul românesc trezit în ultimii ani, începe să pună întrebări înaintea burții românești, mare consumatoare de produse internaționale și de standarde căt mai ridicate.

Procesul este simplu: o fabrică dintr-o anumită țară (fie și România) produce produse de panificație și le îngheață. Ea are proprii furnizori, poate chiar a cumparat grâu din Romănia, pentru ca local producatorul nu a reușit să vândă producția și a exportat-o la un preț de supraviețuire. “Fabrica face păinica și o trimite la romanica”. Cum în ultimii ani, micile magazine de proximitate (în drumul spre casă sau de lângă locul de muncă sau locuință) s-au închis, au rămas magazinele luminoase și deschise inclusiv la sfârșit de săptămână. Aici este piața de desfacere a pâinii înghetate: se aduce, se baga la congelator și zilnic se pune în cuptoare după o bineștiută rețetă și se pune în rafturi spre vânzare. Prețurile sunt de la 14 lei în jos per kilogram de pâine. Dacă are seminte sau altele înglobate, acestea trag la cântar, prețul de peste 10 lei fiind justificat (pentru ei).

Saptămâna aceasta se voteaza legea cu 51% produse din lant mic de furnizare, dar doar in week-end. Are o altă denumire, dar principalul este ca un magazin cu program la sfarșit de săptămână, trebuie să aibe în raft produs venit de la câti mai puțini intermediari. Nu stiu dacă o marcă proprie a supermarketului satisface acest criteriu. Eu zic ca da, pentru că de obicei, supermarketul (nu toate) are contract cu un producător local, care produce și etichetează marfa cu brand-ul supermarketului.

Dar să povestim și despre aceste produse, dacâ sunt bune sau nu.

Prima parte este cea naționalistă: dacă sunt din import, banii se duc din țară. Dacă se vinde intr-un magazin cu investitori străini, banii se duc din țară. A doua parte este: dacă pâinea este bună pentru consum? Oare ce termen de valabilitate are în starea înghetată? Pâinea proaspătă pe care ai cumparat-o acum, era facută acum 1 an de zile la fabrică. La nivel de ingrediente, aceasta pâine conține și o gașcă de E-uri (aka Aditivi alimentari), să o facă să reziste în depozit, până ea este coaptă în cuptorul supermarketului? Data viitoare când cumpărați un produs de patiserie, citiți eticheta de lângă preț, cu ingredientele produsului. La unele poți petrece pana la 1 minut tot citind și descifrând denumiti de aditivi.

Succes la cumpărături.

585737_585737_1460284200.mp4.snapshot.1

Video: Mâncare de plastic importată în România

România, săraca ţară bogată! Aşa ne-ar putea descrie străinii. Avem 15 milioane de hectare de pământ şi cei mai mulţi fermieri din Europa. Stăm pe o adevărată comoară, dar importăm fără măsură alimente. Ce putem face pentru a avea mai multe alimente locale în farfurie ne spune Carlo Petrini, iniţiatorul mişcării Slow Food, într-un interviu în exclusivitate pentru emisiunea Tinerețe fără bătrânețe, duminică, de la ora 13:30, pe Digi24.

Cum ne putem recâștiga mândria prin hrană? Este hrana produsă artizanal, prea scumpă? Putem compara cozonacul de industrie cu cozonacul casnic, la calitate și la preț? Despre hrană și putere economică.

(Multumesc Tiberiu Cazacioc pentru share de pe Facebook).

Izvor apa pucioasa

Lista apelor minerale naturale recunoscute în România (febr. 2016)

Apa de la Robinet (Brasov) - comparatieGuvernul a aprobat in ianuarie 2016 lista apelor minerale naturale recunoscute în România (Ordinul nr. 22/2016). Apele minerale sunt: Alpina Borşa, Amfiteatru, Apa Craiului, Aquatique, Aqua Carpatica, Aqua Sara, Aqua Vital, Artesia, Băile Lipova, Biborţeni, Bilbor, Bodoc, Borsec, Bucovina, Buziaş, Carpatina, Certeze, Cheile Bicazului, Cora, Cristalina, Cristalul Munţilor, Dealul Cetăţii, Dorna, Hera, izvorul Alb, Izvorul Cetăţii Crizbav, Izvorul Minunilor, Izvorul Tămăduirii, K-classic, Keia, Lipova, Lithinia, Oaş, Perenna Premier, Perla Apusenilor, Perla Covasnei, Perla Harghitei, Poiana Negrii, Rarăul, Roua Munţilor, Saguaro, Sestina, Spring Harghita, Stânceni, Stânceni, Tiva Harghita, Tuşnad, Valea Brazilor, Valea Izvoarelor, Vâlcele, Zizin, 7 Izvoare.. Mai jos este tabelul cu detaliile izvoarelor.

Definitiile apelor minerale

Apele minerale naturale carbogazoase îmbuteliate se împart în 3 categorii la care se aplică următoarele definiţii:

a) apa minerală naturală, natural carbogazoasă – apa al cărei conţinut de dioxid de carbon provenind de la sursă este, după o eventuală condiţionare şi după îmbuteliere, acelaşi ca la emergenţă, luându-se în considerare şi impregnarea, acolo unde este cazul, cu o cantitate de dioxid de carbon provenit din acelaşi zăcământ/acvifer, care să compenseze pierderile echivalente rezultate în cursul operaţiunilor amintite, în limitele tehnice uzuale de toleranţă;

b) apa minerală naturală îmbogăţită cu dioxid de carbon de la sursă – apa al cărei conţinut în dioxid de carbon provenind din acelaşi zăcământ/acvifer este, după eventuala condiţionare şi după îmbuteliere, mai mare decât la emergenţă;

c) apa minerală naturală carbogazificată – apa la care s-a adăugat dioxid de carbon de altă origine decât cea din zăcământul/acviferul de provenienţă, dar de uz exclusiv alimentar.

Exista si o norma tehnică de exploatare şi comercializare a apelor minerale:

Art. 8.
Apa minerală naturală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici unei tratări sau adăugări, cu excepţia următoarelor proceduri:

  • a) separarea elementelor instabile, cum sunt compuşii de fier şi de sulf, prin filtrare şi/sau decantare, eventual precedată de oxigenare, astfel încât această tratare să nu aibă ca efect modificarea compoziţiei apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici care îi conferă proprietăţile;
  • b) separarea compuşilor de fier, mangan, sulf şi arsen din anumite ape minerale naturale, prin tratare cu aer îmbogăţit cu ozon, cu următoarele condiţii:
    – compoziţia fizico-chimică a apelor minerale naturale să nu se modifice, prin tratare, în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici;
    – să fie în conformitate cu cerinţele specifice de utilizare stabilite de Ministerul Sănătăţii;
    – să fie notificată Ministerului Sănătăţii şi să facă obiectul unui control specific din partea acestuia;
  • c) separarea constituenţilor indezirabili, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a) sau b), prin utilizarea unei tratări, cu respectarea simultană a următoarelor condiţii:
    – să nu modifice compoziţia apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii săi caracteristici care îi conferă proprietăţile;
    – să fie în conformitate cu cerinţele specifice de utilizare care sunt stabilite de Ministerul Sănătăţii;
    – să fie notificată autorităţilor competente şi să facă obiectul unui control specific din partea acestora;
  • d) eliminarea totală sau parţială a dioxidului de carbon liber prin procedee exclusiv fizice.

Art. 9.
O apă minerală naturală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici unei alte adăugări decât încorporarea sau reîncorporarea de dioxid de carbon în condiţiile prevăzute la cap. III din anexa nr. 1.

Art. 13.
La sursă şi în timpul comercializării ei o apă minerală naturală nu trebuie să conţină:
a) paraziţi şi microorganisme patogene;
b) Escherichia coli şi alte bacterii coliforme şi streptococi fecali în 250 ml de eşantion examinat;
c) bacterii anaerobe sulfitoreducatoare cu înmulţire prin spori în 50 ml de eşantion examinat;
d) Pseudomonas aeruginosa în 250 ml de eşantion examinat.

Mai exista deasemenea o tratare cu ozon a apelor minerale. De ce? Pentru a apa minerala poate contine compuşi de fier, mangan, sulf şi arsen.

Art. 14.
(1) Conform art. 8 lit. b), aplicarea tratării apelor minerale naturale cu aer îmbogăţit cu ozon trebuie să fie notificată în prealabil Ministerului Sănătăţii, care se va asigura că:
a) utilizarea unei astfel de tratări trebuie să fie justificată de existenţa în compoziţia apei a unor compuşi de fier, mangan, sulf şi arsen;

Art. 19
Recipientele apelor minerale naturale care au fost tratate cu aer îmbogăţit cu ozon trebuie inscripţionate pe etichetă, în imediata apropiere a locului unde este menţionată compoziţia chimică a constituenţilor caracteristici, cu următorul text: “Apă supusă unei oxidări cu aer îmbogăţit cu ozon, conform unei tehnologii autorizate”

LISTA apelor minerale naturale recunoscute în România

Continue reading Lista apelor minerale naturale recunoscute în România (febr. 2016)

IMG_4673

In România sunt 8 ferme care produc ouă bio

Mic dejun: ou cu galbenus dubluAdina Ciurea, medic veterinar în cadrul ANSVSA, specialist în bunăstarea animalelor a prezentat situația numărului de ferme din România, la sfârșitul anului 2015. Potrivit datelor oferite de specialistul ANSVSA doar 3,30% din fermele de la noi din țară se ocupă de producția bio de ouă, iar cele mai numeroase, peste 51,2% din totalul lor, sunt ferme care folosesc sistemul de creștere la sol a păsărilor.

Situația la sfârșitul anului 2015, mă refer aici strict la numărul de exploatații de pe teritoriul României este următoarea: avem în sistem ecologic la găini ouătoare un număr de 8 astfel de ferme, în sistem extensiv avem 9 ferme, în ceea ce privește sistemul de creștere la sol avem 124 de exploatații și 101 ferme care folosesc un sistem de creștere bazat pe bateriile îmbunătățite. După cum vedeți numărul exploatațiilor care cresc găinile folosind creșterea la sol este mult mai mare decât al găinilor crescute în baterii pentru că fermierii români au constată că în momentul în care ouălor li se aplică codul doi, prețul de vânzare este mai mare și în timp, cel puțin de când am renunțat la cuștile neîmbunătățite s-a constatat tendința tot mai accentuată a fermierilor de a renunța la creșterea în cuști și reorientarea spre creșterea găinilor la sol, tocmai datorită prețului”, a declarat Adina Ciurea, medic specialist în bunăstarea animalelor.

Sistemul în care a fost obținut oul este înscris pe coaja acestuia, astfel:

Cifra 0 de la începutul codului = ouă de găini crescute în aer liber cu hrană ecologică;
Cifra 1 de la începutul codului = ouă de găini crescute în aer liber;
Cifra 2 de la începutul codului = ouă de găini crescute în hale la sol;
Cifra 3 de la începutul codului = ouă de găini crescute în baterii.

Alte detalii despre numerotarea oualelor in articolul Numerotarea Oualelor

Oua_de_Tara_Parteneri_20160214Am dat o cautare pe internet dupa oua bio si au rezultat cateva ferme certificate Bio din Romania: www.ouaecologice.ro si www.bio-cortina.ro. Articolele din presa vor scrie titluri cu “doar”, “prea puține”, “îți vine să crezi că…”, dar partea din spatele acestor ferme bio sunt poate problemele furnizării nutrețurilor bio pentru alimentarea găinilor și partea de consum, cumpărătorii preferând ouălele numărul 3 și 2.

Noi recomandăm consumul ouălelor bio și se pot găsi în toate rețelele super-marketurilor.

Documentar: Stresul, portretul unui ucigaș

Carare traseu branZilele trecute la radio un doctor endocrinolog dădea sfaturi pentru reducerea stresului. De ce? Pentru că la stres oamenii mănâncâ și beau până ajung obezi. Lăcrimăm când un concurent de la Britain’s Got Talent cântă pentru că suferea de bulimie când era mic. Lăcrimăm și mai înfulecăm o briosă cu ochii in monitor. Of, s-au terminat… ce bune au fost. Mai punem un film și plescăim satisfacuți de umplerea conductelor proprii.

Stresul este unul declanșat ca și reacție a corpului uman la acțiunea unor stimuli externi. Cu cât se repetă acesti stimuli sau sunt puternici, coprul intră în alertă și mai rapid, poate și cu mai multe substanțe pentru lupta cu factorii. Suntem pregătiți să primim brioșele cu brațele deschise: Atenție! Vine mâncare dulce, sunați la pancreas. Atenție substanțe necunoscute… sunați la dispeceratul de urgențe! Activați toate organele și produceți substanțe

Stresul este stocat ca si memorie prin substanțele în plus ce atârnă pe noi. Citeam zilele trecute că grăsimea de pe burtă este mai toxică decât o alta grăsime, pentru că este un depozit cu grăsime creată printr-un mod stresant. Nu cred că este un depozit de resurse pentru iarnă.

Deci putem fi stresați de moment, dar suntem stresați permanent prin ceea ce am făcut până acum. Ce este depozitat în memorie și alte forme de depozite (grăsimi, țesuturi lezate, celule canceroase) participă la ceea ce se întâmplă în viitor, la următoarea masă sau urmatorul eveniment nefericit. Cel mai groaznic este cel legat de moarte, prin care apropiații noștrii pleacă de tineri sau când au fost chemați.

Vă invit să vizionați un documentar despre stres.

Continue reading Documentar: Stresul, portretul unui ucigaș

recastigarea_sanatatii

2016 = Anul recâștigării sănătății

Mă bucur că citești acest articol despre sănătate. Vreau să împart entuziasmul meu cu tine și să ne îmbunătățim starea de sănătate printr-o alimentație inteligentă și conștientă. Ne vom gândi fiecare în ce sițuație ne găsim și cum dorim să fim după ce va trece anul 2016. Avem un an la dispoziție. Decizia și puterea stă în propia logică și voință. Dorința de a trăi este un gând ce poate schimba viitorul într-un mod sănătos.

Majoritatea trăim la oraș, o formă de organizare a comunității ce s-a modificat în ultimii zeci de ani în ceva ce nu are un viitor plăcut. Am consumat multe din cauză că nu au fost piedici, nu am luat împreună cu alții decizii pentru schimbare. O “radiografie” rapidă ne dă un raport informativ, un fel de știre de la televizor. O privire cu ochi noi, ne arată un mediu ciudat, plini de stimuli ce ne obosesc fizic și mental. Trebuie doar să te oprești din ritmul alert pe care ți l-ai creat tu în mare parte și nevoile înconjurătoare și să te privești. Mâinile, picioarele, mijlocul… și apoi să gândești ce te doare pe interior. Caută o durere cât de mică. Corpul știe să “spună” când ceva nu funcționeaza bine.

Știm foarte bine să discutăm despre ce nu e făcut bine, ne ocupă tot timpul și zilnic dorim să folosim și mai mult timp pentru aceasta. Poate nu din voința prorie, ci prin instrumente artificiale de “ocupare”: radio, tv, Internet, bannere stradale, gunoaie, reviste cu promoții, etichete placute privirii, depozite paralelipipedice cu rafturi pline cu produse ambalate frumos. Toate sunt instrumente pentru a te face să cumperi și să consumi acele produse (persoana a doua singular mă include și pe mine). Mesajele de marketing sunt peste tot: pronunțare de marcă, etichetă pe o mașina, ambalajul aruncat pe stradă, purtare de etichete etc.. Toate au un rol de reamintire a existenței mărcii, chiar dacă nu dorim să consumăm produsele și serviciile acelea.

Amintirile din auto-intitulata “epocă de aur” sunt dovezi în balanța liberului arbitru: “Nu aveam” contra “Doar bani să ai”, “Nu aveam” contra “De mult îmi doream”, “De proastă calitate” contra “Dai un ban, dar sti că face”. Face ce? Este un lanț imens de companii în spatele oricărui consum. La fiecare za din acest lanț s-a muncit într-o anumită măsură, plătită cu bani într-o altă formă.

Să luăm de exemplu simplu o pâine făcută acasă. Are nevoie de mai multe ingrediente: apă, făină, sare, drojdie. Fiecare are un furnizor:
– apa a izvorât de undeva, a fost captată, curățată și tratată chimic, pompată pentru transport și în așteptare prin conducte
– făina s-a facut pe un teren însămânțat cu un an înainte, cu o anumită sămânță, a fost recoltat grâul, depozitat, măcinat, ambalat și distribuit.
– sarea a fost extrasa cu efort dintr-o mină româneasca sau de peste mări și țări
Prin combinarea ingredientelor am obținut un produs brut, pentru care vom consuma energie la amestecare, energie la coacere, energie la masticare și apoi la digestie. După, nu mai socotim, sunt alte costuri.

Analiza în detaliu duce la modificări mentale ce oprește fluxul natural al consumului. E un fel de frică la fiecare etapă din atingerea unui scop, chiar dacă rezultatul nu ne place la final, el se desfășoara cu anumite costuri în bani, în anumite cantități de timp de execuție și cu anumit efort fizic din energia proprie. O pâine nu costă doar 2 lei, ea are un cost mult mai ridicat. 2 lei ar acoperi costurile de materie primă, producere, transport, distribuție și transport până acasă.

De ce să ne entuziasmăm și să sperăm la sănătate mai bună?

Pentru că în România au început să se schimbe lucruri. Generația X este proaspătă, nu are creierul prăjit de alte epoci, pentru unii, de tristă amintire. Se fac flashmob-uri, s-a schimbat președintele, s-a răsturnat guvernul, se (re)poartă tricolorul, suntem uniți la evenimente triste cu pierderi omenești, începem să înțelegem că ne facem rău dacă mergem din inerția societății. Afirmam anii trecuți cu tărie: “Până nu moare cineva, nu se schimbă nimic”. Trist, dar adevărat. În 2016 privim cu speranță, instituțiile statului nu se vor mai face că muncesc și vor fi mai mult pe teren pentru rolul real pe care îl au. Cred că și angajații din aceste instituții, privesc viața mai plăcut și încep să se gândeasce să nu mai profite de pe urma poziției pe care o au. Presa ne alimenteaza cu multe exemple zilnic.

A trecut valul de articole și reportaje despre mult cunoscutele E-uri din pateul vegetal (în posturile religioase), din cozonac (la Crăciun și Paște). Apar informații internaționale despre consumul de carne, de fructe-legume tratate sau modificate genetic. Consumatorii încep să afle, important este ce află. Domnul Gheorghe Mencinicopschi e la închisoare, locul de ambasador e acum râvnit de nutriționiși, care caută să apară în mintea omenilor cu contraziceri: e buna untura, e bună carnea de porc, e bună cutare și cutare. Informația se plimbă dintr-o parte în alta, într-un fel de telefonul-fără-fir, mai ales în mediile online: facebook, articole pe bloguri, magazine naturiste etc.

Speranță poate fi pentru alimentație și pentru sănătate?

Soluția mea este să se extindă partea de auto-sesizare și partea de voluntariat la protecția consumatorului. Au început prin bonurile fiscale, să nu mai lase comercianții să facă cum e mai bine pentru ei. Au venit miniștrii și secretari de stat cu idei: fară țigări în locuri publice, 50% din fructe-legume din producția românească, importuri de fructe-legume urmărite și împuținate. Ce crește acum pe pământul românesc, va fi o parte în magazine și în piețe. E un început, totul trebuie să înceapă cumva, într-un anumit mod, chiar dacă nu perfect. E vorba că “omul învață din greseli”, dar ea este mai bună cu vorba “… dar nu pe banii mei”. De aceea opinia publică va fi mai puternică, opinia se va auzi mai bine in 2016, ne dorim pentru noi și familiile noastre sănătate în adevaratul sens al cuvântului.

Cea mai buna soluție este alimentația conștientă!

Atâta timp cât ne dăm seama că noi suntem cei care ne hrănim cu anumite alimente și nu alții care urmăresc profitul de pe urma consumului, vom putea să înaintăm în râul vieții sănătoși. Am experimentat ultimele trei luni cu o alimentație inconștientă, fără respectarea disciplinei proprii de viață. Rezultatul? Îngrășare cu 3 kilograme + 2 răceli + oboseala cronică. Nu a contat nivelul de mișcare, calitatea alimentelor, ci a contat cantitatea, stilul de viața, lipsa fructelor și a legumelor, orarul de mese aleatoriu, numarul de produse ambalate sub formă de gustări sau cadouri primite, participarea la festinuri tradiționale și consumul alimentelor ramase după prepare și cumpărături.

Atâta timp cât știm ce bagăm în noi, cît și cum, ne menținem cunoașterea alimentației și a implicațiilor ei. Noi suntem beneficiarii procesului de alimentare cu hrană. Corpul nostru va primi bucuros o hrană prietenoasă, naturală, primită în medii pline de fericire.

Sfaturile pentru sătătate in 2016

– Alimentație conștientă și cu cât mai multe ingrediente în stare vie (neprocesată, nepreparată)
– Mișcare, stat afară cât mai mult, stat la soare, renunțare la mijloace de transport motorizate, reîmprietenirea cu natura
– Relaxare prin metode proprii a minții, conștientizarea viului prin respirație, bătăile inimi și apropierea familiei

Metoda AMR o foloseau soldații cu speranța întoarcerii acasă (Au Mai Rămas), noi ar trebui să o folosim pentru viață: Au Mai Rămas multe zile din viața pe care o avem și ne dorim să fie cât mai lungă.

Cum ne putem împrieteni și aflăm mai multe unul de celalat?

– Like la pagina noastră de Facebook: Alimentatie sanatoasa
– Vizitarea site-ului E-uri.ro – Alimentatie Sanatoasa și citirea informațiilor strânse și publicate acolo
Abonarea la newsletter E-uri.ro nostru lunar:

Succes și Sănătate!

yum_Gluten_Free_Magazine_December_2015

Revista Yum – Fara gluten – retete – decembrie 2015

Va recomandam o revista cu retete interesante, din ce scriu ei ar fi fara gluten. Aveti mai jos posibilitatea de a citi revista online.

Pentru Craciun
– naked celebration cake
– nectarine herb salad with orange blossom labneh
– christmas spiced roasted duck with maple glaze
– old fashioned pimms with acai berry ice

Sezonul coacerilor
– mum’s mixed spice cookies
– chocholate hazelnut biscotti
– Pecan butterscoth cookies
– Salted caramel popcorn&white chcolate chip cookies
– raw tiramisu
– vegan gingerbread biscuits

Pentru citire in fereastra separata:
Yum – decembrie 2015