pui de tara OgradaVerde

Puiul de tara = Carnea fără antibiotice din ferma de la Breaza = ogradaverde.ro

pui de tara OgradaVerdeNăscut și crescut în Capitală, Victor Cămărășoiu a simțit, când era mic, lipsa vacanțelor la bunici pe care le aveau alți copii, așa că atunci când a avut posibilitatea, și-a cumpărat o casă de vacanță la Breaza, Prahova, și chiar a pornit o afacere profitabilă cu păsări de curte. La ”Ograda Verde” (www.ogradaverde.ro), așa cum și-a numit Cămărășoiu micul paradis rural, a înființat o fermă unde crește pui și curcani în sistem free-range, iar păsările au acces afară și sunt hrănite doar cu cereale.

Deși prețul cu care fermierul vinde carne de pui țărănesc este mai mare decât cel al păsărilor crescute în sistem intensiv, Cămărășoiu spune că produsele sale nu duc lipsă de cumpărători. Printre clienții microfermei de la Breaza se numără inclusiv Comitetul Olimpic Român, care comandă săptămânal carne de pasăre de la Ograda Vede, dovadă că puii de aici sunt de cea mai bună calitate, dar și ”curați”, deoarece standardele pe care trebuie să le îndeplinească produsele consumate de sportivii de performanță, supuși frecvent testelor antidoping, sunt extrem de ridicare. ”Suntem furnizori ai Comitetului Olimpic Român și săptămânal le livrăm o anumită cantitate de pui. De asemenea, avem clienți grădinițe private din București”, spune fermierul.
Despre clienți săi, Victor Cămărășoiu spune că sunt: ”În proporție de peste 90% părinți care au copii cu vârste pornind de la șase luni, când începe diversificare hrănii, până la copii de școală și liceu”. De regulă, aceste familii au venituri peste medie și ”conștientizează că alimentația este un factor foarte important în sănătatea personală”.

Camere web cu imagini live din fermă

Unul dintre elementele cu care își atrage cumpărătorii, pe lângă carnea de foarte bună și calitate pe care le-o livrează, este și un sistem de camere video care filmează și transmite online – în timp real, tot ce se întâmplă în fermă. ”Am decis să montez camere video din două motive. Primul a fost că foarte mulți clienți doreau să vină să vadă ferma, dar nu reușeau să ajungă aici din cauza lipsei timpului și a distanței dintre București și Breaza. Apoi, internetul era deja plin de oameni care vând păsări așa-zise ”eco” sau ”bio” la niște prețuri extrem de mici, ceea ce m-a dus cu gândul că puii respectivi sunt crescuți în condiții similare cu cele din fermele industriale. Prin aceste camere am vrut să arăt clienților mei modul de viață al păsărilor noastre, ce mănâncă și ce fac toată ziua”, a explicat crescătorul de pui de unde i-a venit idea videochatului la pui.

În prezent, după regulile europene, Ograda Verde nu este o fermă bio de pui, însă Cămărășoiu spune că puii și curcanii crescuți de el sunt crescuți după modelul celor din bătătura bunicii de la țară. ”Noi suntem o microfermă în care încercăm să creștem păsările cât se poate de natural, similar cu condițiile din fermele țărănești. Puii sunt hrăniți exclusiv cu un mix de cereale ca și hrană. În zilele în care este vreme frumoasă, au acces nestingherit în țarcurile exterioare”, vorbește crescătorul despre condițiile în care crește păsările.

Dovada că puii de la Ograda Verde sunt ”altfel” se vede cu ochiul liber. ”Vizual, puii mei sunt mai galbeni, au carnea mai fermă decât a celor din comerț, iar din punct de vedere a gustului, toți cei care au gustat spun că nu se compară cu cea din magazine, care este plină de chimicale și antibiotice”, declară fermierul.

Hrană 100% naturală

Un rol important în cadrul business-ului cu pui de la Breaza este hrana naturală a păsărilor. ”În funcție de vârstă sunt rețete diferite, dar toate conțin porumb, grâu, șrot de floarea soarelui, șrot de soia și calciu, iar în perioada martie – octombrie toate păsările au acces la iarbă, le hrănim cu trifoi și lucernă”, explică Cămărășoiu, care a avut idea de a monta o cameră video și în încăperea în care se prepară, sâmbăta și duminica, mâncarea păsărilor.

Potrivit studiilor, unul dintre motivele principale pentru care puii crescuți în sistem free-range au o carne mai bună la gust și sunt mai sănătoși este acela că au un ritm de creștere mai lent și se dezvoltă natural. Dacă puii din sistemul intensiv ajung la greutatea optimă sacrificării în 40 de zile, cei de la Breaza pot fi tăiați după 100 chiar 120 de zile, iar curcanii sunt crescuți între şapte și opt luni înainte de a fi sacrificați.

curcani de tarapui de taraPrimul abator de sacrificare a păsărilor din Prahova

Microferma lui Victor Cămărășoiu are o suprafață de 7.000 de metri pătrați și un efectiv de circa 2.000 de pui, majoritatea de rasă Kabir, dar mai sunt și pui albi Ross 308 și Cobb 500. O importantă latură a business-ului o reprezintă creșterea curcanilor, pentru care vârful de consum este în preajma sărbătorilor de Paște și Crăciun. La pui, anul acesta, vânzările au atins un vârf în luna februarie.

În privința investiției, potrivit fermierului, pentru a înființa Ograda Verde a fost nevoie de circa 100.000 de euro, din care 20.000 de euro pentru realizarea spațiului de sacrificare. Victor Cămărășoiu a reușit, de altfel, să obțină în septembrie 2012, de la Direcția Sanitar Veterinară din Prahova, prima autorizație pentru sacrificarea păsărilor din județ.

Având în vedere că livrarea puilor către clienți se face vinerea, joia este ziua în care se face sacrificarea. Sistemul este unul modern și începe prin asomare, prin acest procedeu păsările sunt paralizate într-un timp foarte scurt astfel încât să nu se chinuie sau să se sperie și să elimine în organism hormonii de stres care sunt dăunători consumatorului.

În prezent de la ferma din Breaza sunt vânduți săptămânal în jur de 150 de pui, iar proprietarul spune că este în grafic din punct de vedere al amortizării investiției. Marea problemă cu care se confruntă, însă, este mortalitatea în rândul păsărilor. Din cauza că el nu pune antibiotice în hrană, în jur de 20% dintre pui se îmbolnăvesc, rata mortalității în fermă fiind de zece ori mai mare decât în sistemul industrial. Chiar și în aceste condiții Cămărășoiu crede că odată ce își va amortiza investiția va ajunge la o rată a profitului de 20%.

Prețul pentru un kilogram de carne de pui este de 32 de lei, iar pentru carnea de curcan, 35 de lei. Abonații fermiei beneficiază de reduceri.

(Sursa: Agrointel.ro, 27 sept. 2014)

header_euridotro_8450.jpg

Știi ce cumperi? Înșelăciunile de la raionul de lactate

Salata feta tonUn control al inspectorilor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a descoperit multiple nereguli în ceea ce privește laptele și produsele lactate comercializate pe piața din România. În urma acțiunii a fost dispusă scoaterea din circuitul consumului a circa 500 de kilograme de produse „improprii consumului uman” și oprirea temporară a comercializării a circa 15 tone de lactate.

Peste 1.000 de operatori economici și 163 de tone de lapte și produse lactate au fost supuse controlului ANPC timp de 10 zile în luna iunie. Inspectorii au descoperit abateri în cazul a 72% dintre comercianți, iar circa 27 de tone de produse nu respectau prevederile legale, potrivit comunicatului publicat pe site-ul instituției.

Analizele de laborator au scos la iveală abateri privind caracteristicile organoleptice ale produselor (examinate prin miros, văz, gust sau pipăit), neîncadrarea în parametrii fizico-chimici declarați sau impuși, comercializarea alimentelor cu termenul limită de consum și durabilitatea minimală depășită. De asemenea, au fost găsite nereguli în ceea ce privește informațiile înscrise pe ambalajele produselor, cantitatea netă declarată, afișarea prețurilor și modul de depozitare și comercializare a produselor lactate.

În mai multe județe ale țării, dar și în capitală, au fost descoperite produse lactate, precum brânzeturi sau unt, cu urme vizibile de alterare: culoare și consistență modificate, impurități, colonii de mucegai, miros nespecific sau de alterat. Un sfert din produsele analizate conțineau o cantitate de apă, sare sau grăsime diferite față de cele impuse ori declarate pe ambalaj.

În peste jumătate dintre județele controlate (62%), inspectorii au descoperit pe rafturile comercianților produse lactate comercializate chiar și după șase zile de la expirarea termenului de valabilitate impus de producător. De asemenea, peste 12% dintre produsele controlate nu aveau inscripționate „informațiile obligatorii, care să permită alegerea sortimentului dorit”. Printre abaterile de acest gen s-au numărat lipsa procentului de sare conținut, tipul laptelui comercializat la automate („crud”, „necesită fierbere”), a elementelor de identificare, a etichetelor sau caracterizării produsului. De asemenea, în cazul unor produse a fost observată inscripționarea cu informații care pot induce în eroare. Este cazul unor specialități comercializate sub denumirea de „brânză”, care conțin însă grăsimi vegetale. Potrivit reglementărilor în vigoare, „denumirea de brânza este rezervată numai produselor derivate exclusiv din lapte”.

În urma controlului ANPC au fost aplicate peste 800 de sancțiuni contravenționale. Dintre acestea, 310 au fost avertismente, iar restul amenzi care se ridică la peste 1.380.000 de lei.

Pentru a evita cumpărarea de produse lactate neconforme cu standardele impuse, inspectorii ANPC sfătuiesc consumatorii să fie atenți la condițiile de depozitare a acestora în magazin și să evite locurile neautorizate de comercializare sau cele care nu eliberează bon de casă pentru alimentul cumpărat. De asemenea, produsele cu termenul de valabilitate depășit sau modificat și cele cu etichete îndoielnice trebuie refuzate.

„În cazul în care ambalajul este bombat, rezultă că a început procesul de fermentare şi produsul nu mai este propriu consumului uman. Trebuie acordată o atenţie deosebită condiţiilor de depozitare, atât în magazinul de desfacere, cât şi la domiciliu, astfel încât produsele să fie păstrate la temperaturile indicate de producător. Totodată, operatorii economici trebuie să respecte toate prevederile legii, astfel încât să nu pună în pericol sănătatea consumatorilor şi să nu fie amendaţi”, a declarat președintele ANPC, Marius Dunca, citat de Mediafax.

(Semnele Timpului, 11 august 2014)
Continue reading

Pui fara hormoni, aditivi sau fainuri

Agroland aduce puiul de țară în supermarketuri: Fermierii cresc păsările în aer liber și fără chimicale – (Marca Rustic)

IMG_4673Compania Agroland investește 400.000 euro într-un nou proiect – lansarea pe piață a cărnii de pui sub eticheta Pui Rustic, un pui crescut la sol, în libertate și hrănit exclusiv vegetal, fără hormoni de creștere sau făină din oase de pește.

Puiul Rustic se va găsi în super și hipermarketuri sub eticheta Rustic și se adresează celor care tânjesc dupa gustul cărnii de pasare crescute în bătătura casei bunicilor sau pentru cei care vor sa asigure familei, în special copiilor, o mâncare sănătoasă.

Practic, Agroland va selecta și supraveghea un număr de fermieri care să producă pui crescuți sub eticheta Rustic. Aceștia vor fi instruiți și certificați de către Agroland și vor primi pui de o zi perfect sănătoși, comercializați doar din magazine autorizate.

Pentru a putea intra în acest program, fiecare crescător trebuie să asigure un număr de condiții standard:

- hrană exclusiv vegetală, fără hormoni și stimulatori de creștere

- se interzice folosirea antibioticelor

- ferme de dimensiuni mici cu câteva sute de păsări

- se asigură acces permanent la aer liber al păsărilor

- adăpost bine ventilat și încălzit, lumină naturală

- se urmăreste permanent bunăstarea animalelor, respectul fermierului pentru mediul înconjurător, renunțarea la produsele sintetice și punerea accentului pe utilizarea resurselor naturale.

Categoriile de păsări care vor intra în programul ”Pui Rustic” sunt: găini (carne și ouă), curcani (carne), prepelițe (carne și ouă), rațe (carne), gâște (carne), biblici (carne).

Această metodă de creștere poate fi folosită și de către gospodarii care cresc păsări pentru consum propriu, având astfel siguranța obținerii unui produs sigur și de calitate.

(agrointel.ro, 7 august 2014)

R0025341

HMF – hidroximetil furfurol – in produsele alimentare (si in miere)

R0025340In ultimul timp am fost intrebati cu asiduitate cat de toxica devine mierea pusa intr-un ceai fierbinte. Am fost frapat de candoarea intrebarii, ca sa zic asa. Stimati cititori, trebuie sa stiti ca de cele mai multe ori mierea poliflora pe care o cumparati Dvs., ca sa ramana aurie si lichida, a fost deja supraincalzita, la temperaturi mult superioare unui ceai. Adesea chiar unii apicultori incalzesc mierea pe un resou electric. In felul acesta pot sa vanda o miere de acum trei ani intr-o forma comerciala atragatoare. Sau o face comerciantul dornic de a vinde o miere cu aspect placut. Datorita tratametelor aplicate in scopul unui aspect comercial, nici nu veti gasi vreodata in supermarketuri miere cristalizata. Desi e bine stiut ca mierea naturala se zahariseste dupa un timp, ca o masura a naturaletii ei. Sunt evident si exceptii, dinte care la noi in tara in principal mierea de salcam.

- Stimate Domnule Prof. Stefan Bragarea, ce este hidroximetil furfurolul despre care se vorbeste atat de mult acum, si cum apare in alimente ?
- Hidroximetil furfurolul (HMF) este un produs de degradare a fructozei – unul dintre cele mai interesante si utile zaharuri naturale din fructe si miere. Degradarea fructozei se produce la incalzire excesiva (uscare rapida, coacere), sau prelungita si insoteste procesele de caramelizare. HMF este reactiv chimic si se combina cu proteinele in procese denumite reactii Maillard. Standardele de continut admisibil variaza intre 40mg/kg si 80mg/kg pentru unele mieri de origine tropicala. In industria alimentara continutul de HMF este utilizat ca referinta a unui tratament termic excesiv, in medii acide.

- Mierea este singurul aliment in care apare HMF ?
- Mai apare in fructele uscate si in cafeaua prajita, in siropurile de glucoza sau in cele imbogatite in fructoza, intr-unele produse de patiserie si in fumul de tigara. Sursa uzuala cea mai bogata in HMF este cafeaua prajita, urmata de bauturile racoritoare fabricate cu HFCS (High Fructose Corn Syrup, adica binecunoscutul sirop de porumb) si painea prajita. A existat un produs – care s-a fabricat si in Romania – siropul de glucoza obtinut prin termohidroliza acida a amidonului din cereale sau cartofi, produs care se utiliza la fabricarea prajiturilor, si care constituie o sursa de HMF in concentratii mari. Oricum procedeul este interzis acum in tarile UE. Interesant este ca s-a incercat fara succes fermentatia alcoolica a acestor siropuri – drojdiile nu pot asimila aceste zaharuri impurificate.

- Natura isi spune pana la urma intotdeauna cuvantul… Care sunt efectele cunoscute azi asupra sanatatii in ceea ce priveste consumul de HMF ?
- In concentratiile uzuale, HMF are putine efecte asupra metabolismului. Este metabolizat la acid 5-hidroximetil-2-furoic care este excretat prin urina si la 5-sulfoximetilfurfural, care este reactiv si poate reactiona cu proteinele si/sau acizii nucleici. Au fost efectuate studii de carcinogenicitate si de toxicitate a caror concluzie unanima a fost ca pentru concentratiile uzuale din produsele alimentare, HMF nu este carcinogenic.

Calitatea unor produse alimentare – de exemplu vinurile de Madeira si Porto, rachiurile din distilate de fermentat din miere – este apreciata pozitiv in functie de cotinutul lor de HMF, dupa cum se evita fabricarea de bauturi alcoolice din prune uscate datorita unor toxicitati potentiale.

Sa mai incercam si sa judecam lucrurile in logica naturii si in contextul utilizarii lor. In studiile din laboratoare care raporteaza despre efectele HMF, culturile de celule au fost totusi tratate cu HMF singular, ci nu cu miere continind HMF. Este evident ca efectele in varianta miere cu HMF ar fi fost cu totul altele, daca tinem cont ca mierea e un produs complex ce prezinta variate efecte, intre care antitoxic si antioxidant. Orice substanta existenta in miere, functioneaza impreuna cu toate celelalte din compozitia complexa a acesteia. Actiunea finala a produsului natural este una de echipa. Nu s-a auzit ca cineva sa se fi imbolnavit bind vin de Madeira sau Porto. Toti am mancat in copilarie gemuri preparate prin fierberea indelungata a fructelor, care contin multa fructoza si totusi nu ne imbolnaveam din aceste motive. La fel bunicii nostri, care erau mai sanatosi decat majoritatea oamenilor de azi. Stramosii nostri au avut drept singur indulcitor – mierea, pe care o foloseau simpla, dar si in continutul preparatelor lor culinare. Probabil ca mai important pentru sanatatea lor era ca aveau aceste produse nealterate de chimizarea si prelucrarile tehnice actuale din agricultura si industria alimentara; ei le consumau naturale in totalitate.

Mai trebuie retinut ca marii promotori din industria alimentara au o evidenta atitudine contra mierii, pe care o denigreaza sau restrictioneaza pe variate cai, in scopul eliminarii unui concurent redutabil.

De altminteri si in medicina straveche Ayurvedica, care acorda o atentie deosebita mierii, se spune ca dupa ce a fost fiarta sau coapta, mierea capata o toxicitate; insa cand se adauga intr-un lichid fierbinte isi exercita actiunile benefice, fara sa i se descrie vreo toxicitate.

In incheiere putem conchide ca o lingurita de miere pusa intr-un ceai fiebinte nu omoara pe nimeni… Preocuparea pentru sanatate si alimente curate este fireasca, insa informatiile vehiculate pe internet trebuiesc atent selectate. Senzationalul cautat cu orice pret poate conduce la dezinformare. Atentia pentru continutul de HMF ar trebui nu atat sa vizeze o lingurita de miere proaspata pusa in ceai, cat mai curand sa urmareasca ca mierea Dvs. sa fie neprelucrata termic inainte de a va ajunge pe masa.

Bibliografie
1. R. H. Stadler, D. R. Lineback, F. J. Morales ”Hydroxymethylfurfural (HMF) and Related Compounds” 2008 in Process-Induced Food Toxicants; Occurence, Formation, Mitigation and Health Risks – John Wiley & Sons Inc., USA.
2. H. Glatt, Y Sommer ”Health risks of 5-hydroxymethylfurfural (HMF) and related compounds” in Acrylamide and other hazardous compounds in heat-treated foods, 2007, Woodheaad Publishing USA.
3. K. Abraham, R. Gurtler, Katharina Berg, G. Heinemeyer, A. Lampen, K. E. Appel ”Toxicology and risk assessment of 5-Hydroxymethylfurfural in food”, 2011, Molecular Nutrition & Food Research, 55(5): 667-678

(Gabriel Aosan, melidava.ro, 29.07.2014)

Analiza E-urilor la produsele de tip Mustar – Protecţia Consumatorilor

Ceata si umbre Dupa InisteAsociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România – A.N.P.C.P.P.S. România – InfoCons a realizat studiul pe produsele tip muştar ce se regăsesc pe piaţa din România.

În cadrul studiului au fost analizate 29 de produse tip muştar, achiziţionate în mod aleatoriu şi anonim în luna iulie 2014.

Ca urmare a realizării acestui studiu a reieşit faptul că, în ceea ce priveşte numărul de E-uri, din cele 29 de tipuri de produse analizate, acesta variază între 0 şi 8 E-uri:

- 34.48% din produsele analizate au în conţinut 3 E-uri;

- 24.13 % din produsele analizate au în conţinut 2 E-uri;

- 13.79 % din produsele analizate au în conţinut 1 E ;

- 10.34 % din produsele analizate au în conţinut 4 E-uri;

- 6.89 % din produsele analizate au în conţinut 7 E-uri;

- 3.44% din produsele analizate au în conţinut 8 E-uri;

- 3.44% din produsele analizate au în conţinut 6 E-uri;

- 3.44% din produsele analizate au în conţinut 0 E-uri.

Produsele tip muştar care au stat la baza studiului au că distribuitor/producător următoarele companii: S.C. Producţie Ardealul S.R.L., S.C. CONTEC FOODS S.R.L., S.C. Carrefour România S.A., S.C. Univer Product S.R.L., Unilever South Central Europe S.A., S.C. Mersel Company S.R.L., Auchan Import-Export România, Auchan România S.A., România Hypermarche S.A., S.C. Mega Image S.R.L., S.C. Boromir Prod S.A., S.C. Papalito Trading S.R.L., S.C. Trust Orizont S.A., Kaufland România SCS, S.C. Fermă Honigberg S.R.L., S.C. Lidl Discount .S.R.L., REWE România S.R.L., S.C. Profi Rom Food S.R.L., Kamîş-Condimente S.R.L.

Conţinutul de boabe/ făină de muştar variază între 15 % şi 30 :

- 13,79 % din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 20%;

- 10,34% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 16.5%;

- 6.89% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 16%;

- 6.89% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 18%;

- 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 30%;

- 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 23.5%;

- 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 19.5%;

- 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 15%;

- 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 16.2 %.

ATENŢIE! 44.82 % din produsele studiate nu au menţionat pe etichetă conţinutul de boabe/făină de muştar.

Gramajul produselor studiate variază între 150 – 500 grame, iar 72.41 % din aceste produse au menţionat pe etichetă valoarea nutriţională.

34.48% de produse au menţionat pe etichetă valoarea zaharurilor, această variază între 0.9 şi 6.2 grame / 100 grame de produs.

(teste-comparative.ro, 3 Aug 2014)

Lalea rosie

Pe piata se gasesc produse tip ketchup care au in continut si 9 E-uri

Lalea rosieAsociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons a realizat un studiu pe etichetele produselor tip Ketchup ce se regasesc pe piata din Romania. In cadrul studiului au fost analizate 24 de produse tip ketchup, achizitionate in mod aleatoriu si anonim de catre reprezentatii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons din supermarket-urile de pe teritoriul tarii, in luna iulie 2014.

Ca urmare a realizarii acestui studiu a reiesit faptul ca, in ceea ce priveste numarul de E-uri, din cele 24 de tipuri de produse analizate:

  • 33.33 % din produsele analizate au in continut 5 E-uri;
  • 25 % din produsele analizate au in continut 2 E-uri;
  • 20.8 % din produsele analizate au in continut 4 E-uri;
  • 8.33 % din produsele analizate au in continut 7 E-uri;
  • 4.16 % din produsele analizate au in continut 1, 6 sau 9 E-uri;

Numarul de E-uri continute in produsele supuse studiului variaza intre 1 si 9 E-uri

Studiul complet poate fi regasit aici (Studiu ketchup Iulie 2014 – InfoCons PDF).

Pentru a afla mai multe detalii privind semnificatia E-urilor ( categorie, mod de utilizare, doza zilnica admisa precum si recomandari) va rugam sa accesati : http://e.infocons.ro/

Totodata, produsele tip ketchup care au stat la baza studiului au ca distribuitor/producator urmatoarele companii: S.C. Productie Ardealul S.R.L. , S.C.Univer Product S.R.L., S.C. Mega Image S.R.L., SC. Carrefour Romania S.A., S.C. Extracte Naturale Natex S.R.L., S.C. Papalito Trading S.R.L., S.C. Sitemani S.R.L., S.C. Profi Rom Food S.R.L., S.C. Lidl Romania S.C.S., S.C. REWE Romania S.R.L., S.C. Sahprod Meteor S.R.L., Romania Hypermarche S.A., S.C. Auchan Romania S.A.

Cantitatea de sare/ 100 g de produs – se situeaza intre 1.9 g si 2.4 g.

83.33 % de produse care au inserat pe eticheta valorile energetice /100g, acestea se situeaza intre 31 kcal si 141 kcal.

Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. – International Consumer Research & Testing pentru produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – o9atitudine ! – InfoCons (www.protectia-consumatorilor.ro ), unica organizatie din Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor.

(Sursa: teste-comparative.ro, 23 iulie 2014)

Roșiile țuguiate sunt cancerigene? Dr. Menci: “Din pacate, nu sunt roșii autentice românești”

Rosii uscateCercetătorii în legumicultură avertizează că tomatele cu ţugui sunt periculoase pentru organism. Ei susţin că pentru acest tip de roşie se folosesc în exces erbicide sau substanţe de coacere forţată, ce pot duce la cancer. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, invitat la REALITATEA TV a dezvăluit faptul că este o problemă mondială că s-au înlocuit soiurile autentice cu hibrizi, fiind valabil și pentru țara noastră.

“Sunt și soiuri mucronate care așa sunt ele, însă acel mucron, țugui, poate provine dintr-o stimulare, cum au spus specialiștii în agricultură. Din pacate, nu sunt roșii autentice românești pentru că nu se mai cultivă cele autentice. Sunt hibrizi dependenți de pachete de tratament cu pesticide și îngrășăminte.
Roșiile au avize pentru că așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, în general despre alimente, nu vorbim de o toxicitate acută, ci vorbim de efecte asupra sănătății pe termen mediu și lung, efecte care nu provin numai de la un singur aliment, ci dintr-o cumulare de alimente cu medicamente, consum excesiv de alcool și tutun.

Este o problemă mondială că s-au înlocuit soiurile autentice cu hibrizi.

Roșiile cu tugui și e-urile sunt la fel de nocive.

Toxitatea este o chestiune relativă și este un răspuns strict personal al fiecărui individ. Apare fenomenul de sinergism sau efectul de cocktail. Noi nu mâncăm un aliment cu un singur E, ci mâncăm aimente care conțin metale grele, cu reziduri de pesticide, cu substanețe adăugate care conțin o anumită textură și cand facem exces, lucrurile devin dramatice.

Ar trebui să foloim soiuri tradiționale! Roșiile hibride nu le putem cultiva fără să le stropim și să le administrăm îngrăsăminte chimice, așa sunt ele create, sunt foarte sensibile.”, a spus Menci la REALITATEA TV.
ATENŢIE la ROŞII: cele ŢUGUIATE sunt CANCERIGENE

“Avem doua tomate: o tomata care nu a fost stimulata si o tomata care a fost stimulata. Cea nestimulata are punctual pistilar normal, chiar putin ingropat si este plata, iar cea stimulata vedeti in locul punctului pistilar a creat aceasta deformare vizibila.”

Cercetătorii buzoieni de la Staţiunea Legumicolă spun că substanţele folosite pentru creştere sau pentru îndepărtarea dăunătorilor produc o acumulare a toxinelor în extremitatea roşiei.

“Aceste substanţe sunt periculoase atat pentru planta cat si pentru mediu, dar in special pentru om. nu intamplator o parte din ele au fost scoase de pe lista oficiala si nu ma au dreptul de a fi comercializate pe teritoriul romaniei, dar din pacate, asa cum stiti totul este posibil la noi. Circula aceste substante in randul cultivatorilor, pentru ca vorbim de bani, de castig si sigur, sunt de regula cancerigene”, explică un cercetător.

În pieţele buzoiene, tarabele sunt pline de roşii cu ţugui. Comercianţii ne garantează, însă, că sunt bune la gust şi sănătoase.

Clienţii merg pe mâna negustorilor şi cumpără fără să pună sub semnul întrebării calitatea roşiilor.

(Sursa: Realitatea.net, 04 iulie 2014)

VIDEO Campanii care descurajează risipa alimentară, promovând fructe şi legume urâte

moche_fruits_vegetables.jpg.662x0_q100_crop-scaleÎn cea mai mare parte a magazinelor, fructele şi legumele cu malformaţii nici măcar nu apar expuse la raft, atâta vreme cât ideea de perfecţiune stă la baza tuturor politicilor de marketing. Deşi agricultura la scară industrială face loc pentru din ce în ce mai puţine produse cu defecte estetice, fructele şi legumele care “încalcă” regulile nescrise ale atractivităţii vegetale ajung, de cele mai multe ori, în coşul de gunoi. Din ce în ce mai multe magazine din lume au decis să schimbe regulile şi să lupte împotriva risipei de hrană promovând tocmai produsele urâte, pe care le vând la preţuri mai mici.

 

Potrivit unui raport realizat de Natural Resources Defense Council, doar în Statele Unite se irosesc anual 40% din totalul de alimente, iar mare parte din aceste pierderi se datorează şi fructelor şi legumelor care rămân nevândute. În Marea Britanie, de pildă între 20 şi 40% din totalul de fructe şi legume produs anual, respectiv 90.000 de tone, ajung la coşul de gunoi, tocmai din cauza defectelor. În ceea ce priveşte România, Biroului European de Statistică arată că, anual, sunt aruncate 2,5 tone de alimente bune de mâncat, dintre care legumele, fructele, peștele şi mezelurile se află în topul produselor care ajung la gropile de gunoi.

 

În acest context, din ce în ce mai multe magazine şi organizaţii din lume încep să militeze pentru reducerea risipei, încercând să transforme o parte din obiceiurile consumatorilor şi să-i convingă că ideea de a cumpăra numai alimente perfecte din punct de vedere vizual nu este benefică. ”Un morcov urât înseamnă o supă frumoasă” sau “Un măr urât e la fel ca unul frumos, dar mai ieftin”, arată campania derulată de magazinul francez Intermarché, menită să-i determine pe cumpărători să lase de-o parte criteriul estetic şi să decidă mai responsabil atunci când caută ingrediente pentru mâncare. În acelaşi timp, trei studenţi germani au demarat campania Fructe urâte, prin care încurajează atât consumatorii să fie mai toleranţi cu aspectul legumelor şi fructelor, cât şi magazinele să pună la dispoziţie clienţilor produse cu imperfecţiuni. În Marea Britanie, o firmă de catering foloseşte pentru prepaparea hranei numai fructe şi legume cu malformaţii, transformând acest element într-un plus de personalitate: “Sunt produse la fel de bune, ba chiar mai interesante, pentru că nu se găsesc în supermarketuri sau în restaurante obişnuite. Legumele cu defecte sunt mai degrabă nişte opere de artă,” spune pentru The Guardian Lea Brumsack, cofondatoare Culinary Misfits.

Mai jos, vă invităm să urmăriţi clipurile campaniilor din Franţa şi Germania, în speranţa că data viitoare când găsiţi la raft mere cocoşate sau castraveţi cu forme stranii, nu le veţi evita. Percepţia noastră asupra frumuseţii se poate schimba, după cum arată şi primele statistici referitoare la impactul campaniei Intermarché, unde vânzările la fructe şi legume au crescut cu 60% în perioada de după lansarea promoţiilor la legume şi fructe mai în afara cutiei.

 

 

The sound of ugly fruits! from ugly fruits on Vimeo.

Sursa: Treehugger

Carne de vitel

SUBSTANŢE PENTRU REALIZAREA CULORII CĂRNII SĂRATE

Carne de vitelCuloarea roşie specifică pentru carne este dată de pigmenţii mioglobină şi hemoglobină. Mioglobina (Mb) este o cromoproteidă localizată în fibrele musculare roşii, iar hemoglobina (Hb) este o cromoproteidă localizată în eritrocitele sângelui. Contribuţia celor doi pigmenţi la culoarea cărnii este egală, deoarece sunt caracterizaţi de coeficienţi de extincţie similari. Concentraţia lor în carne este însă diferită şi depinde de tipul de animal şi de tehnologia de prelucrare. Mioglobina prezintă mai mulţi derivaţi, dintre care importanţi din punctul de vedere al inginerului
de industrie alimentară (pentru că sunt răspunzători de culoarea cărnii) sunt:

a) derivaţii feroşi – au culoarea roşie, ca de exemplu:
- mioglobina redusă (deoximioglobina) se formează în starturile profunde ale cărnii, unde presiunea oxigenului este mai mică de 0,1 mmHg şi are culoarea roşu-purpuriu;
- oximioglobina (MbO2) se formează la presiuni mari ale oxigenului şi are culoarea roşu-aprins;
- nitrozmioglobina (NOMb) se formează prin acţiunea NaNO2 asupra Mb în condiţii de anaerobioză sau prin reacţia dintre metmioglobină (MMb) şi azotit de sodiu în prezenţă de acid ascorbic, compuşi sulfhidrici sau reducători nucleotidici. Are culoarea roşu deschis. Derivaţii NO ai mioglobinei cu partea proteică (globina) denaturată se numesc ferohemocromi, au culoarea roşuaprins
şi sunt sensibili la fotooxidare;
- carboximioglobina (COMb) conferă culoare roşie, stabilă chiar şi la denaturarea părţii proteice, dar labilă la acţiunea luminii.

b) derivaţii ferici
- metmioglobina (MMb) în care al 6-lea ligand este apa (sau OH) este de culoare brună, incapabilă de a lega oxigenul;
- ferihemocromi formaţi prin denaturarea MMb.

Interconversiunea formelor feroase şi ferice ale mioglobinei este responsabilă de starea „dinamică” a culorii cărnii. Reacţia centrală este:
Mb (Fe 2+)®MMb (Fe 3+),
oxidarea necesitând reducerea altor specii de molecule. În cazul în care MbO2 trece în MMb avem de-a face cu o autooxidare şi cel care se reduce este oxigenul. Pentru prevenirea autooxidării, este necesar să se menţină carnea la presiuni ale oxigenului foarte mari sau foarte mici. În condiţii de refrigerare, carnea „respiră” (consumă oxigen) şi prin ambalarea ei în filme impermeabile la oxigen, pigmentul cărnii se va găsi sub formă de Mb redusă. La deschiderea ambalajului culoarea va deveni roşu aprins, prin formare de oximioglobină. Dacă însă carnea este menţinută la presiuni ridecate ale oxigenului, atunci nivelul de Mb redusă va fi mic şi autooxidarea minimă. Pentru a controla autooxidarea se recomandă:
- menţinerea unui pH ridicat
- prevenirea contaminării cu metale grele
- depozitarea cărnii la temperaturi scăzute.

La sărarea cărnii (umedă sau uscată) în funcţie de concentraţia de NaCl şi de durata sărării se obţine o coloraţie brună-cenuşie a ţesutului muscular, datorită formării de metmioglobină, stabilizată apoi sub formă de ferihemocromi dacă este tratată termic. Pentru menţinerea culorii roşii se utilizează diverşi aditivi cum ar fi: acidul ascorbic şi sărurile sale, sorbatul de sodiu, azotaţii şi azotiţii de sodiu, glucono – d – lactona.

AZOTATUL DE SODIU (E 251) – se prezintă sub formă de cristale incolore, transparente. Este un oxidant inodor, cu gust uşor amar, salin, stabil în mediu uscat, solubil în apă. Azotatul nu are efect direct asupra culorii cărnii – el serveşte ca sursă de azotit, transformarea având loc pe cale bacteriană (nitratreductaze). La adăugarea azotatului (0,5g/kg amestec de sărare) se observă următoarele:
- imediat după adaos carnea rămâne de culoare roşie aprinsă la suprafaţă şi roşie purpurie în profunzime
- apare azotitul şi ca urmare se formează pigmentul de sărare care în contact cu aerul este oxidat şi devine cenuşiu, într-un stadiu şi mai avansat carnea devine roşie şi acidă;
- azotitul se consumă şi ca atare nu mai are cum să acţioneze asupra formării culorii
- produsele după tratament termic prezintă culoarea roşu închis.
Azotaţii nu sunt consideraţi toxici ca atare în doze mici, fiind utilizaţi de foarte multă vreme ca diuretici. Sunt absorbiţi rapid în intestinul subţire şi excretaţi prin rinichi. In cantitati mari, prezintă risc de reacţii alergice, potenţial cancerigen, dureri de cap, tulburări respiratorii, ameţeală, hiperactivitate, hipertensiune.

AZOTITUL DE SODIU (E 250) – se prezintă sub formă de cristale albe care în prezenţa aerului absorb apa şi se oxidează lent în azotat. Gustul este salin. Este solubil în apă dar puţin solubil în alcool etilic. Adăugat în amestecul de sărare, azotitul îndeplineşte următoarele funcţii:
- reacţionează cu mioglobina formând culoarea caracteristică cărnii sărate;
- contribuie la aroma cărnii
- serveşte ca antioxidant blând, împiedicând apariţia de gust şi miros străin
- serveşte ca agent antimicrobian.
Azotiţii prezintă atât toxicitate directă cât şi toxicitate indirectă. Toxicitatea directă se datorează puterii oxidante a azotiţilor în prezenţa cărora pigmenţii heminici trec la forma met prin oxidarea Fe2+ la Fe3+. Hemoglobina sub forma met nu mai asigură transportul oxigenului, fapt ce conduce la moarte prin asfixiere. Dozele letale sunt de ordinul a câtorva grame pentru adulţi şi de 0,2 – 0,5 g pentru copii. Efectul oxidant se manifestă şi asupra citocromilor şi ansamblului sistemului oxidoreducător al organismului şi sub aspectul carenţei de vitamine A şi E. Toxicitatea indirectă a azotitului se datorează participării acestuia la formarea de nitrozamine, substanţe cu acţiune cancerigenă dovedită pe animalele de experienţă. Doza zilnică admisibilă a fost stabilită la 0,2 mg/kilocorp. În amestecurile de sărare se adaugă de multe ori ascorbaţi şi alţi aditivi de chelare.

ACIDUL ASCORBIC ŞI/SAU SAREA DE SODIU al acestuia (E 300, 301) contribuie la transformarea completă a azotitului de sodiu în oxid de azot, reducându-se riscul formării de nitrozamine cu acţiune cancerigenă. În plus au acţiune antioxidantă, au acţiune antifungică şi antilevurică şi contribuie la formarea culorii.

GLUCONO – d – LACTONA (E 575) – se prezintă sub formă de cristale albe, aproape fără miros sau sub formă de pudră cristalină cu gust dulce, senzaţia finală de gust fiind cea acidă. Hidrolizează cu apă rece la acid gluconic, reacţia mediului devenind slab acidă, favorabilă formării nitrozopigmenţilor. Glucono – d – lactona are proprietăţi reducătoare contribuind la transformarea azotitului în monoxid de azot. În salamurile crude utilizarea sa duce la acidifierea compoziţiei, eliminându-se riscul alterării; protei nele din compoziţie se aduc mai rapid la punctul izoelectric, unde capacitatea de reţinere a apei este minimă, ceea ce face ca procesul de uscare să fie scurtat. Nu se cunosc efectele.

(Sursa: Curs nr.12, Aditivi alimentari)