Despre expozitie
Prin expozitia BIO – SANO – BEAUTY 2009 organizata de International Trade Center Braşov, in parteneriat cu Bioma Agro Ecology Co, dorim sa propunem publicului larg si specialistilor solutii pentru un mod de viata sanatos, dinamic si armonios, cat mai apropiat de natura, diminuand stressul, gandind mai mult si mai profund pentru trupul si sufletul nostru

Traim din ce in ce mai repede, intr-o lume tot mai stresanta, in care inlocuim comportamentul traditional, simplu, natural cu o goana continua pentru bani, pentru efemer. Viata devine tot mai complicata, tot mai poluanta, uitand de noi, de sanatate, de fericirea simpla a traiului natural !

Prin expozitia BIO – SANO – BEAUTY 2009 organizata de International Trade Center Braşov, in parteneriat cu Bioma Agro Ecology Co, dorim sa propunem publicului larg si specialistilor solutii pentru un mod de viata sanatos, dinamic si armonios, cat mai apropiat de natura, diminuand stressul, gandind mai mult si mai profund pentru trupul si sufletul nostru.

Propunem participantilor – expozanti, specialisti, publicul larg – o tematica generoasa, care cuprinde :

• alimente bio si traditionale, produse naturiste, ecologice, suplimente nutritive;
• dulciuri, bauturi si produse dietetice;
• produse de ingrijire personala, echipamente si aparatura pentru estetica si ingrijire corporala, wellness si Spa, sport ;
• prezentarea de principii si produse ale medicinii si terapiilor naturiste, remedii naturale, tehnici de relaxare si meditaţie, masaj (cu demonstraţii) ;
• produse si servicii care infrumuseteaza viaţa : artizanat, bijuterii, body art.
• inputuri autorizate pentru agricultura ecologica
• plante ornamentale, gazon, produse si servicii pentru horticultura, amenajari peisagistice

In asteptarea vizitei domniei voastre la aceasta manifestare expoziţionala, va rugam sa primiti asigurarea distinsei noastre consideratii.

Despre Organizator
S.C. BIOMA AGRO ECOLOGY CO S.R.L. (www.bioma.ro) este unic distribuitor pentru Romania al societatii omonime din Elvetia, cu larga recunoastere in domeniul cercetarii si productiei eco-biologice, implicata in cele mai complexe programe de cercetare pe plan mondial, fiind prezenta in 21 de tari europene prin gama de produse GEOLIFE® LINE. Certificate atoxic de catre Oficiul Federal de Sanatate Publica din Berna (Elvetia), publicate in lista oficiala a FIBLbine , BIO-Suisse, Micro-Bio, EU, IFOAM, Biocerto, Bioagricoop, Bioinspect, respectiv Ecoinspect (reprezentanta Bioinspect din Romania) produsele din gama GEOLIFE®LINE sunt utilizate cu rezultate remarcabile in: agricultura, mediu, zootehnie si industria alimentara.

Va invitam sa vedeti fotografii facute de e-uri.ro, din cadrul expozitiei Bio-Sano-Beauty.

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

(E-uri.ro, 10/12/2009)

„Consumatorii români se plâng tot mai des că roşiile, vinetele şi ardeii pe care-i cumpără din supermarket au forme perfecte, dar niciun gust. Aceste legume sunt crescute în mod forţat. Sunt culese verzi şi tratate cu substanţe care să le dea culoarea specifică şi atât. Dacă aţi vedea cum sunt făcute, nu aţi mai pune aşa ceva în gură“.

Astfel şi-a început discursul Simona Dimache, inginer agronom, responsabilul cu dezvoltarea la societatea Ecolife Bio care cultivă legume ecologice în comuna Dor Mărunt, de lângă Lehliu Gară, judeţul Călăraşi, la numai 65 de kilometri de Bucureşti.

Totul a început acum câţiva ani la iniţiativa lui Gilles Caillaud, un fost jurnalist francez care a venit în România să transmită pentru ziarul „Liberation“ informaţii despre Revoluţia din ’89. Urmând dorinţa bunicului său de a se ocupa de agricultură, a revenit la noi în ţară aducând cu el experienţa franceză în ceea ce înseamnă agricultura biologică, fără pesticide şi fără organisme modificate genetic.

Puţin mai scumpe decât legumele convenţionale

Ferma se întinde pe şase hectare şi se prezintă ca o asociaţie de producători. Este constituită în momentul de faţă din cinci producători din Dor Mărunt şi Lehliu Gară. Această suprafaţă este cultivată cu 24 de soiuri de legume, de la roşii şi castraveţi până la ridichi şi sfeclă roşie.

„Având în vedere că investiţiile în agricultura ecologică sunt foarte mari, încercăm să formăm o asociaţie de producători de legume pentru a beneficia de susţinere financiară din partea statului“, ne-a spus Simona Dimache.

„Noi nu tratăm plantele cu substanţe chimice, ne facem decocturile din pelin sau din urzică. Tocmai de aceea, în agricultura bio pot exista pierderi la producţie, mai ales atunci când apare o mană sau un atac de insecte. Trebuie să avem mare grijă“, a continuat ea. Acum abia au ieşit ceapa verde şi ridichile.

O femeie din sat, zilieră, prindea ridichile în legături pentru ca Simona Dimache să onoreze comanda către unul dintre magazinele cu specific bio din Bucureşti, în care îşi desface marfa. Legătura de ridichi ecologice costă 1,5 lei. Simona Dimache ne-a spus că toate produsele pe care le vinde sunt cu aproximativ 30% mai scumpe decât legumele crescute în sistem convenţional.

„În pieţele de lux bucureştene, ridichile convenţionale sunt de trei ori mai scumpe decât ale mele“, ne-a mai zis ea.

Sămânţa din Franţa, foarte scumpă

Practicarea agriculturii bio necesită o anumită perioadă de conversie. La Dor Mărunt, producătorii se află deja la cel de-al treilea an, fapt pentru care pot ieşi pe piaţă cu produsele ecologice. Anul trecut, producătorii au cumpărat sămânţa certificată biologic din Franţa cu foarte mulţi bani. Toată sămânţa a costat 20.000 de euro.

Anul acesta însă ei au reuşit să achiziţioneze sămânţă netratată, cu certificat de calitate, de la Institutul de la Vidra, investiţia fiind de doar 1.000 de euro. „România nu are deocamdată o bază solidă de seminţe ecologice“, ne-a explicat Simona Dimache.

Producţia de legume bio s-a ridicat anul trecut la 150 de tone. „La început am avut mari probleme cu vânzarea pentru că oamenii erau neîncrezători în produsele ecologice. Acum e mai bine. Vindem în magazinele specializate“, a mai spus ea.

Perdele de protecţie cu plante aromatice

În ceea ce priveşte agricultura biologică, totul trebuie să respecte circuitul naturii. Fiecare pas greşit poate duce la o scădere drastică a producţiei. Experienţa franceză însă a contat foarte mult. Producătorii de legume bio de lângă Lehliu îşi protejează plantele de boli şi de dăunători cu ajutorul unor perdele de protecţie cu plante aromatice. Ei folosesc salvie, cimbru, busuioc, mărar, pătrunjel şi ceapă.

„De exemplu, ceapa e o plantă foarte bună de protecţie la roşii. Dacă tomatele sunt intersectate cu ceapa, vei fi sigur că nu vei avea niciodată atac de insecte“, ne-a explicat inginerul agronom.

Astfel, terenul eco din Dor Mărunt începe cu un rând de salvie, după care urmează rândurile de ardei. Acestea se termină cu un rând de busuioc, o altă plantă aromatică. „Ardeii, tomatele şi vinetele sunt plantele cele mai pretenţioase“, a spus Simona Dimache.

150 de tone de legume au fost obţinute anul trecut de pe plantaţiile ecologice de lângă Lehliu.

Sistem de irigaţie prin picurare în regiunile aride

Plantaţia de lângă Lehliu are şi un solar unde sunt crescute răsadurile. După ce sunt scoase din seră, acestea sunt plantate pe terenul de şase hectare şi udate cu apa care provine de la un sistem de irigaţie prin picurare. Dor Mărunt se află în zona Bărăganului, regiune aridă care are constant nevoie de alimentare cu apă prin irigaţie.

Rezerva de apă are o adâncime de doi metri

Mai mult decât atât, legumele necesită apă în mod continuu. Cele şase hectare cultivate bio lângă Lehliu beneficiază de un sistem de irigaţie prin picurare, sistem care i-a costat pe investitori 70.000 de lei, cu excepţia puţurilor.

Rezervă de apă pentru reglarea temperaturii

Terenul mai cuprinde şi o rezervă de apă de doi metri adâncime. Aceasta aduce apa la o temperatură aproximativ egală cu cea a solului, având în vedere faptul că apa este pompată de la 80 de metri adâncime. Este evitat astfel riscul de apariţie a manei asupra plantelor. „Prin sistemul de picurare udăm numai acolo unde trebuie. Sistemul udă direct la rădăcină şi nu pe frunză“, a spus Simona Dimache.

Sistemul de irigaţie prin picurare este o metodă utilizată îndeosebi în zonele secetoase, reducând mult consumul de apă. Apa pătrunde lent spre rădăcinile plantelor.

Dacă este corect instalat şi controlat, sistemul de irigaţie realizează importante economii la apă prin reducerea fenomenului de evaporare. Pe de altă parte, este eliminat riscul de producere a unor boli care apar de obicei la contactul apei cu frunzelor plantelor.

Legumele ecologice, sănătoase pentru om

Legumele ecologice se produc fără adaos de substanţe chimice de sinteză, precum îngrăşămintele artificiale, erbicidele, insecticidele sau pesticidele. Când vorbim despre un produs ecologic, ne referim la întreg lanţul alimentar: de la producţia de materii prime (sol, seminţe, îngrăşăminte organice) la pregătirea, transformarea, depozitarea, ambalarea şi transportarea ingredientelor şi produselor bio, potrivit Ecolife.

Pesticidele şi îngrăşămintele chimice folosite în agricultura convenţională se infiltrează direct în plante, spre deosebire de îngrăşămintele organice, care trebuie transformate iniţial în compuşi asimilabili de către plante.

În cazul practicării agriculturii convenţionale, viaţa microbiană a solului devine foarte săracă. În plus, stratul insuficient de humus, sărac în materii organice, duce la producerea de legume denaturate, lipsite de gust şi cu puţine substanţe nutritive.

După ce sunt culese, ridichile bio sunt prinse în legături

Consumând alimente produse prin agricultura convenţională, omul ingerează numeroşi agenţi toxici, cu efect cancerigen, cum sunt nitraţii. Pe de altă parte, produsele ecologice au un conţinut foarte redus, chiar nul, de reziduuri de pesticide, fapt pentru care alimentele bio previn îmbătrânirea precoce şi bolile cronice şi contribuie la creşterea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală.

„Eu cred că lumea agricolă are o mare responsabilitate în ceea ce priveşte sănătatea omului. Trebuie să susţinem o agricultură durabilă, fără pesticide, deoarece acestea din urmă sunt nefaste pentru sănătatea umană“, spunea Gilles Caillaud anul trecut, în cadrul unui simpozion pe teme ecologice.

“În pieţele de lux bucureştene, ridichile con- venţionale sunt de trei ori mai scumpe decât ale mele”. Simona Dimache, inginer agronom

(Sursa: Adevarul, 18 mai 2009)

Piata romaneasca a inceput sa constientizeze existenta produselor bio destul de curand. Societatea romaneasca deschisa brusc catre o piata capitalista a trebuit sa invete sa isi franeze setea de a consuma fara limite si sa deosebeasca produsele de calitate de cele pline de aditivi si conservanti. O astfel de educatie nu se face cat ai bate din palme. Din nefericire. Am absorbit mai intai tot ce am gasit, tot ce era nou fara sa ne intrebam daca ne face bine, daca exista sau nu consecinte. Dupa 20 de ani.. am inceput sa deschidem ochii.

Suntem din ce in ce mai atenti la ceea ce mananc, la calitatea produselor pe care le folosim, fie ca sunt cosmetice, produse alimentare sau a celor folosite in casa, de la detergenti pana la banalul mar. Este normal ca acum, dupa ce am ajuns la un anumit standard de viata, nu foarte inalt, dar oricum decent, sa ne gandim nu numai la noi, cat si la mediul in care traim si la calitatea produselor pe care le folosim.

Produsele cosmetice si cele de intretinere a casei se gasesc destul de usor atat in magazine, cat si pe internet la un pret decent. Produsele alimentare insa.. trebuie sa recunoastem ca sunt putin mai dificile. In primul rand, sunt un pic cam scumpe. In al doilea rand, in magazinele normale sunt foarte putine. Varietatea e redusa. Gasim paste, lapte de soia, poate niste iaurt si cafea. Si sa nu uitam cateva produse pentru copii.

De aceea, au aparut in mediul online cateva magazine care ne pun la dispozitie o gama mai larga de astfel de produse. Este mult mai simplu sa stai in fata computerului si sa cumperi online. Mai ales pentru cei care nu au timpul fizic sa umble prin magazine sau care au oroare de cozi imense si de aglomeratia specifica marketurilor, super sau hiper.

Un magazin online este perfect, deoarece gama de produse este mult mai mare si ne permite sa stam si sa studiem cu atentie ceea ce ni se ofera. In plus putem face comparatii diverse privind pretul, putem cere lamuriri sau cauta informatii despre producatori sau produse. Lucru imposibil intr-un magazin normal.

vreauBIO (www.vreaubio.ro) este un magazin online apreciat. Organizat, cu un design care inspira, dar in acelasi simplu, fara sa fie incarcat si dureros pentru ochi. A fost creat cu scopul de a servi acel procent mic al oamenilor numiti bioconsumatori sau, mai pe inteles, oameni ce doresc sa se hraneasca sanatos avand grija si de mediul in care traiesc.

Pe site veti gasi marci germane in special, deoarece acestia sunt recunoscuti pentru procesul strict prin care ofera o certificare bio. Selectia produselor se face pe baza unor criterii, precum brandul producatorului, certificarile bio si standardele de calitate detinute [http://www.vreaubio.ro/bio/8-certificate-bio] .

Site-ul este organizat simplu si eficient. Categoriile principale de produse sunt puse la vedere si mai mult decat sugestive. Este incredibil cat de complexa poate fi alimentatia umana. In general, ne oprim la cateva elemente de baza stricte: faina, malai, zahar, ulei. Dar fiecare element in parte poate fi, in cazul produselor bio, o adevarata increngatura de produse.

Iata un exemplu [http://www.vreaubio.ro/25-ulei-otet-bio ]: ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de rapita, ulei de soia. La categoria Paste [http://www.vreaubio.ro/44-paste-bio ] avem spaghete de porumb, spaghete de orez, spaghete din grau integral, farfalle, tagliatelle, penne, fusili. Sunt 4 tipuri de produse numai la orez, in functie de necesitatile gospodinei sau in functie de sanatatea celui care comanda.

La loc de cinste sunt si dulciurile [http://www.vreaubio.ro/9-dulciuri-bio] si bauturile facute din legume si fructe [http://www.vreaubio.ro/11-bauturi-bio]. Ciocolata, napolitane, vafe, creme de arahide, migdale siciliene, visine in iaurt, praline de ciocolata si frisca de soia. Bauturile pot fi siropuri facute ca pe vremea bunicilor, sucuri din fructe tolerate de stomac, mixuri din legume, bauturi din orez si soia extrem de delicate.

Este foarte greu sa te decizi, dar produsele in sine sunt extrem de variate. Ceea ce este foarte bine. Un om sanatos poate face mofturi, dar unul bolnav trebuie sa gaseasca exact ce-i trebuie. De la diabetici pana la oameni cu probleme stomacale, acest site acopera nevoi complexe prin ceea ce ofera.

(Sursa: ecomagazin.ro, 01/05/2009)

Galeria de fotografii facuta de e-uri.ro:

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

12►

Metode de obţinere 100% naturale

Cînd cumpărăm un aliment biologic, investim în propria sănătate. Şi nu numai. Contribuim la protecţia sănătăţii agricultorilor care nu vor mai lucra cu substanţe toxice. Ajutăm la protecţia apei, a aerului şi a solului în care sînt cultivate produsele agricole ecologice. Ce este un produs alimentar ecologic (organic sau bio)? Este acel aliment care se obţine din materie primă provenită din agricultura ecologică. Acest tip de agricultură nu foloseşte tehnologie poluantă, utilizează soiuri şi specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu, fertilitatea şi ameliorarea solului se fac numai prin metode naturale, iar iradierea plantelor şi cultivarea de organisme modificate genetic sînt strict interzise. Un produs bio nu este un produs dietetic. Ouăle, carnea, cerealele, fructele, legumele ecologice seamănă din punct de vedere nutriţional cu produsele obişnuite. Diferenţa constă în calitatea, puritatea, gustul şi virtuţile lor naturale. N-au nimic chimic sau sintetic în compoziţia lor, nu au temuţii aditivi. Produsele de origine animală nu conţin urme de antibiotice.

Mai sănătos, mai gustos

Este un fapt dovedit: cu cît consumăm mai multe alimente naturale, netransformate, cu atît reducem acumularea în organism de grăsimi saturate, amidon, E 100, amelioratori, coloranţi, lecitină de soia, îndulcitori, conservanţi, agenţi de întărire, potenţatori de aromă, agenţi de întărire, substanţe cancerigene care pot avea, în timp, efecte grave asupra sănătăţii noastre. Fiind mai sărace în calorii, produsele bio ajută şi la menţinerea greutăţii normale, la eliminarea celulitei. Toţi consumatorii afirmă că produsele 100% naturale sînt mai bune la gust. Savoarea adevărată a smîntînii fără conservanţi, gustul unei roşii proaspete sînt inconfundabile. Pînă şi animalele au dovedit, în cadrul unor experimente, că preferă produsele naturale. Potrivit studiilor, concentraţiile reziduurilor chimice din urina copiilor hrăniţi cu alimente produse prin tehnici agricole convenţionale sînt de nouă ori mai mari decît la copiii hrăniţi cu alimente ecologice.

Mai multe substanţe benefice

Îngrăşămintele chimice şi pesticidele sînt mai eficiente, plantele au mai multe proteine, dar de slabă calitate. Pentru plantele ecologice se utilizează doar îngrăşămînt natural, proteinele fiind mai puţine, dar bogate în aminoacizi esenţiali, substanţe vitale pentru organism. Vitaminele, mineralele şi oligoelementele din fructe, legume şi produse de origine animală obţinute în regim ecologic sînt de două ori mai multe şi mai bune. De exemplu, orice aliment ecologic e mai bogat în vitamina C decît unul obişnuit. Fructele şi legumele ecologice conţin cu 40% mai mulţi antioxidanţi decît cele convenţionale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare în alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejează de radicalii liberi şi are un nivel de concentrare în alimentele organice mai mare cu 400% faţă de cele convenţionale. În schimb, mărul cultivat în mod convenţional conţine în jur de 30 de substanţe artificiale, concentrate în coajă, chiar şi după spălare.

Căutaţi eticheta „ae“!

Cu toate avantajele, alimentele organice au şi cîteva dezavantaje: preţul ridicat (din cauza productivităţii mici) şi gama destul de restrînsă de produse. Desfacerea produselor ecologice se face de regulă în magazine speciale. Dar le găsim şi în supermarketuri. Pentru ca un produs alimentar să fie declarat ecologic, este necesar ca minimum 95% din componentele sale să fie ecologice. Produsele pot fi recunoscute după inscripţiile „bio“, „ecologic“, „organic“ sau sigla „ae“ (agricultură ecologică) de pe etichetă. Numai Ministerul Agriculturii are dreptul de a acorda sigla ecologică, prin intermediul organismelor de inspecţie şi certificare abilitate. De un singur lucru trebuie să fiţi siguri atunci cînd le cumpăraţi: sînt cu adevărat bio, pentru că eticheta „ecologic“ e acordată numai producătorilor controlaţi riguros. Acum, că ştiţi adevărul despre alimentele ecologice, nu le mai ocoliţi. Încercaţi să renunţaţi măcar o săptămînă la orice produs convenţional şi veţi simţi imediat efectele binefăcătoare ale noului dumneavoastră stil de viaţă. Veţi trăi curat şi sănătos ca acum 100 de ani, cînd cancerul era de cîteva ori mai puţin întîlnit, cînd obezitatea aproape că nu exista, diabetul era o raritate, iar insomnia, depresia, migrena şi infertilitatea, boli care azi sînt la ordinea zilei, pe atunci erau doar mofturi „boiereşti“.

Importăm în loc să producem

• Consumatorii români n-au încredere în alimentele cu eticheta „ae“, cred că sînt la fel cu cele convenţionale, dar mai scumpe. Alţii, le cumpără doar din snobism. Cererea e mică, dar nutriţioniştii speră că situaţia se va schimba, că şi românii vor fi informaţi cu privire la beneficiile alimentelor bio. În România se obţin peste 280 de produse agricole şi alimentare bio şi se importă peste 300, spun statisticile. Principalele produse cerute de consumatorii români anul trecut au fost zahărul brun ecologic, importat din Brazilia, pîinea de secară, budinca şi laptele vegetal, importate din Germania, Polonia, Italia şi Olanda.

Doar 20 de producători eco în România

• În Europa de Vest, agricultura bazată pe hormoni şi organisme modificate genetic luase un avînt deosebit în deceniile trecute. Dar lucrurile s-au inversat, şi, astăzi, occidentalii practică o agricultură mult mai sănătoasă decît noi. De aceea, şi produsele ecologice au mai mare căutare. Fermierii, comercianţii unor astfel de alimente beneficiază de prevederi legale stricte, consumatorii fiind siguri de ceea ce cumpără. România este printre ţările europene codaşe la agricultura ecologică. În Franţa, 1% din suprafaţa agricolă utilă este consacrată acestui tip de agricultură, în Germania şi Italia, cîte 2%, Finlanda, 4%, iar Suedia şi Austria, 9% fiecare. Vecina noastră, Ungaria, este expertă deja în procesarea produselor ecologice. Deşi dispunem de materie primă ecologică şi ar trebui ca România să fie raiul agriculturii ecologice, nu avem mai mult de 20 de producători. Şi aceştia produc mai mult pentru export: cereale, ciuperci, fructe de pădure, nuci, melci.

(Camelia Onciu, Monitorul Expres, 10.02.2009)

Prin acest sistem de comerţ, agricultorul cultivă la sigur doar produsele pe care ştie că le va vinde consumatorilor şi în cantitatea cerută prin abonament. La rândul lor, consumatorii ştiu că au garantat în fiecare săptămână produse agricole proaspete, care, în plus, sunt cultivate ecologic. Mai mult, în cazul în care o parte din recoltă este distrusă de inundaţii, secetă sau de alte cauze naturale consumatorii, care sunt parteneri din acest sistem, plătesc totuşi preţul promis pentru acea recoltă, ajutându-l astfel pe fermier să îşi continue afacerea.

Acest sistem de comerţ agricol a apărut acum 50 de ani în Japonia, iar cel mai mare succes îl are în prezent în Franţa, unde există peste 10.000 de fermieri care au încheiat parteneriate cu consumatori.

La noi, primul român care a adoptat acest sistem este bănăţeanul Ioan Jivu, care a fost ajutat de Asociaţia pentru Susţinerea unei Agriculturi Ţărăneşti (ASAT). Anul trecut, fermierul bănăţean a încheiat parteneriate cu peste 30 de familii de comsumatori cărora le-a livrat coşul săptămânal, acestea dorind să continue parteneriatul şi anul acesta.

În Europa, parteneriatul a fost propus de consumatori
Sistemul de comerţ agricol prin parteneriatul dintre producători şi consumatori a apărut primă oară în Japonia la începutul anilor ‘60. Mai târziu, modelul a fost adoptat şi de alte ţări din lume, prin înfiinţarea de asociaţii care au promovat parteneriatele. Astfel, în 1986 în Statele Unite ale Americii este înfiinţată asociaţia CSA (Community Supported Agriculture – Agricultura susţinută de comunitate), iar în 1998 în Canada a apărut ASC (Agriculture Soutenue par la Communauté – Agricultura susţinută de comunitate).
În anul 2001, ca urmare a crizei vacii nebune, consumatorii din Franţa au început să îşi facă griji cu privire la prospeţimea şi sănătatea alimentelor. Câteva familii din localitatea Aubagne au mers la ferma soţilor Denise şi Daniel Vuillon pentru a le cere să garanteze siguranţa produselor agricole. Fermierii ştiau de sistemul de comerţ agricol prin parteneriat pe care asociaţia CSA îl aplica în Statele Unite ale Americii şi le-au propus consumatorilor să încerce acest sistem.

Mega-succes în Franţa: consumatorii se înscriu pe liste de aşteptare
Cu trecerea timpului cererile de parteneriat din partea consumatorilor au crescut aşa de mult încât soţii Vuillon au fost nevoiţi să găsească şi alţi producători care să practice acest tip de agricultură. Ei au ajuns astfel să fondeze grupul AMAP (Association pour le Maintien d’une Agriculture Paysanne – Asociaţia pentru susţinerea unei agriculturi ţărăneşti). În prezent din asociaţie fac parte peste 10.000 de fermieri francezi, iar pe lista de aşteptare a consumatorilor dornici să participe la acest proiect sunt peste 3.000 de familii.

Sistemul de parteneriat, importat şi în România
După ce a văzut amploarea pe care a luat-o în Franţa sistemul propus în propria lor fermă, soţii Vuillon au hotărât să-l exporte şi în alte ţări de pe continent. Ajutată de Consiliul Europei şi de reţeaua URGENCI, Denise Vuillon a implementat parteneriatele în mai multe ţări, iar anul trecut a ajuns şi în România. Aici, Denise Vuillon a fondat Asociaţia pentru Susţinerea unei Agriculturi Ţărăneşti (ASAT). Coordonatorul proiectului din România, Mihaela Veţan, a luat legătura cu un fermier din judeţul Timiş, Ioan Jivu. Acesta a făcut o vizită în Franţa ca să vadă cum se desfăşoară programul, după care s-a întors în ţară şi a aplicat lucrurile învăţate, devenind primul agricultor român care practică acest tip de comerţ agricol. Anul trecut el a încheiat parteneriate cu peste 30 de familii din Timişoara care au fost foarte mulţumite de acest sistem.

Producătorul negociază cu consumatorii
Principiile după care se ghidează acest model de comerţ agricol ţin de existenţa unei relaţii de parteneriat dintre producători şi consumatori. La începutul anului, producătorii se întâlnesc cu familiile de consumatori şi calculează toate cheltuielile (materie primă, facturi de administrare etc.). Ei cad de comun acord asupra salariului pe care consumatorul urmează să-l primească pentru munca depusă. “Nu putem discuta despre profit în rândul fermierilor care fac parte din asociaţia noastră pentru că ei au un venit fix, negociat de comun acord cu clienţii. Acest model de comerţ agricol nu este destinat celor care vor să se extindă, să facă afaceri bănoase din agricultură. Noi vrem să susţinem micii fermieri, cu suprafaţă redusă de teren, care cultivă în mod ecologic şi într-un cadru cât mai diversificat”, a declarat, pentru revista “Magazin agricol”, coordonatorul proiectului din România, Mihaela Veţan. Ea a explicat că între consumatori şi producători nu se încheie un contract juridic, ci doar unul bazat pe încredere. “Familiile de consumatori încheie un contract cu valoare morală cu producătorul. Acest sistem se bazează pe onestitatea participanţilor. Preţul pe unitate al produselor nu va fi niciodată constrâns de preţul din piaţă pentru că sunt cu totul alte condiţii”, a mai spus coordonatorul proiectului.

Obligaţiile producătorului
1. Agricultorul este obligat să aprovizioneze la data promisă cantitatea de produse negociată în coşul săptămânal.
2. Producătorul trebuie să ofere numai produse cultivate ecologic care, în plus, trebuie să fie proaspete.
3. Fermierul trebuie să poată oferi o gamă de produse cât mai diversificată.
4. Producătorul nu are voie să modifice preţul stabilit la început cu consumatorul.
5. Agricultorul are obligaţia să-i lase pe consumatori să viziteze ferma ca să vadă condiţiile în care sunt produse fructele şi legumele.

Obligaţiile consumatorului
1. Consumatorul trebuie să plească valoarea coşul de produse de fiecare dată când îl primeşte.
2. Clientul trebuie să meargă la locul stabilit de comun acord cu producătorul pentru a primi coşul cu produse.
3. În cazul în care o parte din suprafaţa agricolă este distrusă din cauze naturale, cum ar fi seceta sau inundaţiile, consumatorii plătesc produsele pe care le-ar fi primit de pe suprafaţa distrusă, ajutându-l astfel pe agricultor să îşi continue activitatea agricolă.

Avantajele sistemului de parteneriat producător – consumator
1. Asigură un venit decent pentru micii agricultori, contribuind astfel la menţinerea unei agriculturi ţărăneşti locale.
2. Asigură o alimentaţie sănătoasă, cu produse naturale şi proaspete, obţinute în condiţii de securitate şi de transparenţă faţă de consumatori.
3. Produce o relaţie directă între consumatori, locuitori ai mediului urban, şi producătorii din mediul rural.
4. Protejează solul şi mediul deoarece este funcţional numai pentru agricultura ecologică.
5. Consumatorii primesc produse locale, nu aduse din alte ţări.

Dezavantajele parteneriatului
1. Recolta poate fi afectată de vreme, iar familiile de consumatori rămân neaprovizionate.
2. Consumatorii acordă mai mult timp acestui tip de aprovizionare cu produse decât ar acorda dacă ar cumpăra direct din piaţă sau din magazin.
3. Programul nu se desfăşoară pe timpul iernii.
4. Preţurile produselor, potrivit programului implementat în Franţa, sunt mai mari decât în cazul celor cumpărat direct din piaţă sau magazin.

Fermierul Ioan Jivu: “Ies în câştig”
Ioan Jivu, fermierul bănăţean care a testat anul trecut sistemul de agricultură prin parteneriat, are peste 20 de hectare de teren pe care le cultivă şi ecologic şi convenţional. “Eu sunt obişnuit cu acest tip de agricultură ecologică. Mare parte a terenului o cultiv tradiţional, dar o parte am păstrat-o pentru a o cultiva ecologic, astfel încât familia, rudele şi prietenii să aibă fructe şi legume de cea mai bună calitate şi sănătoase. Acum, de când cu acest proiect, cultiv ecologic şi pentru noii mei clienţi”, a explicat, pentru revista “Magazin agricol”, fermierul Ioan Jivu.
Sistemul de comerţ agricol prin parteneriat presupune în Franţa practicarea unui preţ al produselor mai mare decât cel de pe piaţă. Ioan Jivu, însă, a acceptat să ofere aceleaşi preţuri pentru că doreşte ca sistemul să prindă şi în România. “Nu cred că piaţa românească este încă la fel de matură ca în Franţa, iar clienţii să îşi permită să plătească dublu pentru acelaşi tip de produs, chiar dacă acestea sunt mai sănătoase. Aşa că mi-am permis ca în primul an să ies puţin în pierdere ca să capăt încrederea consumatorilor. Pentru anul acesta am calculat că, la un număr de 100 de coşuri, adică 100 de familii de consumatori, cu preţul la produse similar cu cel de anul trecut, ies în câştig”, a mai explicat fermierul Ioan Jivu. “În cazul în care voi avea o parte din recoltă afectată nu voi solicita familiilor de consumatori să plătească pentru produsele neprimite. Ştiu că aşa este modelul venit din Franţa, dar aici e România, oamenii nu au aceleaşi venituri şi acelaşi nivel de trai ca să îşi permită acest lucru”, a mai spus Ioan Jivu.

Pentru cei interesaţi
Fermierii sau clienţii interesaţi să facă parte din acest program pot contacta coordonatorul ASAT, Mihaela Veţan, la numărul de telefon: 0741.232.602

http://asat.ecosapiens.ro/

(Sursa: Magazin Agricol, 06/02/2009)

Mark Waugh, purtătorul de cuvânt al Organic Farmers and Growers, unul dintre cei mai importanţi certificatori din Marea Britanie, a declarat că “nu simţim valuri uriaşe de panică din partea fermierilor certificaţi”. “E o anumită stare de îngrijorare, dar sperăm că o putem depăşi”, a precizat Mark Waugh pentru FoodNavigator.com.

NU SUNT PROBLEME
Producătorii eco prezenţi la ediţia de anul acesta a Târgului internaţional de industrie alimentară, agricultură şi horticultură “Săptămâna Verde” de la Berlin au declarat că nu sunt afectaţi de criză. “Criza financiară a avut doar un mic impact direct în sectorul mâncării organice”, a spus pentru presa germană Thomas Dosch, preşedintele celei mai mari asociaţii de fermieri eco din Germania, Bioland. Sectorul bio continuă să se dezvolte, iar “interesul fermierilor de a trece la agricultura ecologică este în creştere”, a mai precizat el. În ciuda preţurilor ridicate, consumatorii nu vor să renunţe la mâncarea organică, au subliniat şi reprezentanţii unei alte federaţii bio – BOLW –, bazându-se pe creşterea cu circa 10% a vânzărilor în 2008.

(Jurnalul National, 27/01/2009)

Ultimul val al acestui gen de comert aduce cu el magazinele specializate pe produse bio. In ultimul an s-au deschis, cel putin in Bucuresti, trei noi magazine “verzi”: Pukka Food, Leacul si Natura Food. Aparitia acestor comercianti specializati pe bio a fost semnalata si in tara – Bio Markt in Timisoara sau Bioplant in Targu Mures – ceea ce inseamna ca cererea de astfel de produse exista.

Oferta de produse bio din magazinele specializate este bogata si incearca sa acopere toata gama de alimente necesare intr-o gospodarie: lapte, smantana, oua, zahar, paine, paste, legume, fructe, carne de strut, produse de soia, dulciuri etc. Unele sunt importate direct din Germania, Austria sau Marea Britanie, in vreme ce altele sunt aduse de la producatorii locali. Furnizorii autohtoni, putini la numar, trimit majoritatea productiei la export, unde alimentele bio se bucura de un succes mult mai mare.

Cum isi promoveaza si fidelizeaza cumparatorii

* flyere distribuite locuitorilor din zona in care este amplasat magazinul;
* Site-ul care prezinta pe langa oferta de produse si retete de preparare a produselor bio;
* amenajarea unei zone pentru degustarea produselor;
* alcatuirea ofertei de produse in functie de solicitarile clientilor;
* trimiterea de newslettere care cuprind noutatile aduse in magazin.

De la jucatorii autohtoni, Pukka Food comercializeaza branza de la La Dorna, smantana, paine, paste, fructe, produse de soia de la Inedit Food, oua de la Cortina Bioprod, singurul producator de acest gen din Romania. In magazinul Natura Food cumparatorii gasesc faina integrala ecologica, branzeturi si lactate bio de import, oua ecologice, uleiuri vegetale bio, paste fainoase de import, miere ecologica, sucuri si siropuri, maioneza, mustar, condimente bio, ciocolata, biscuiti etc. Dar cel mai bine se vand lactatele, sucul de mere, pastele, produsele de panificatie, spun reprezentantii magazinului. In magazinul Bio Markt se gasesc produse aduse din Germania si Austria, pietele cele mai dezvoltate din Europa pe acest segment, la ora actuala. “Noi incurajam si producatorii autohtoni si chiar am inceput colaborarea cu cativa dintre ei”, spune Anca Constantin, PR Spacialist la Bio Markt.

La “Leacul” se gasesc peste 1.000 de produse certificate ecologic: paine, lactate si branzeturi, oua, paste fainoase, cereale, vin, sucuri si siropuri, dulceturi, conserve de legume sau pateuri vegetale. In oferta se regasesc si mancare pentru bebelusi, suplimente nutritive, zeci de sortimente de ceai eco, cafea, fructe confiate, seminte, dulciuri, dar si o gama larga de cosmetice si produse de ingrijire corporala naturale si bio si produse eco pentru curatarea casei. Inca de la deschidere, cele mai cautate s-au dovedit a fi cerealele, siropurile, sucurile, orezul, painea, pateurile din soia, vinurile, produsele de post.
Image

Lunar, comerciantii innoiesc oferta de produse, unele dintre ele cerute de clienti. “Daca esti un magazin specializat trebuie sa ai o relatie speciala cu clientul. Trebuie sa te axezi in principal pe produsele solicitate de acesta. Vin clienti care ne cer anumite produse pe care uneori nu le avem. Le comandam de la furnizorii nostri apoi ii sunam si vin sa le cumpere”, a precizat Bogdana Ghinescu, asociata Pukka Food.

Clientii magazinelor specializate sunt oameni care se documenteaza, citesc carti de sanatate, publicatii de specialitate.

“A venit la noi un client si ne-a intrebat daca avem cereale quinoa. Ne-am informat si le-am cerut distribuitorului nostru din Londra. In aceeasi perioada au aparut in presa articole pe aceasta tema si astfel ni s-a dus vestea ca avem acest produs. Ne-au sunat oameni din tara sa ni-l ceara”, a mai precizat Ghinescu.

Istoria magazinului de produse bio Pukka Food a inceput in urma cu sase luni, de la ideea a doua mame asociate care au dorit sa ofere ce este mai bun copiilor lor. Pukka a aparut pe locul unei foste mercerii care a functionat in acel loc timp de 40 de ani. Un avantaj pentru magazin deoarece vadul era deja creat. Investitia de la care au pornit reprezentantii magazinului a fost de 80.000 de euro. “Banii i-am investit in spatiu, in renovare, pentru ca era demodat. Am pastrat o mare parte din mobilierul vechi insa l-am revopsit in verde deschis, am schimbat geamurile, obloanele, am investit in marfa, casa de marcat, sisteme de calcul, am platit chiria pe jumatate de an”, povesteste Bogdana Ghinescu. La sase luni de la lansare, bilantul este satisfacator, in ultimul timp numarul de clienti fiind in crestere, insa nu intr-un mod spectaculos.

(Revista Piata, noiembrie 2008)

Unul dintre impedimentele pe care le-ar putea împiedica dezvoltarea pieţei acestui gen de produse îl reprezintă preţurile mai mari decât cele ale produselor nonorganice.

Gustul şi parfumul alimentelor naturale, dar şi siguranţa unei sănătăţi de fier sunt atuurile produselor organice, atât de apreciate în statele Uniunii Europene

De-a lungul vremii, roadele pământului au fost supuse unor tratamente chimice. Realizând ce a pierdut, omul modern revine la “dragostea dintâi”: produsele bio.

Conştientizarea oamenilor că într-o ţară atât de poluată se mai pot reîntoarce la natura pură, consumând produse bio, este foarte importantă.

“Românii încep să aibă grijă din ce în ce mai mult de sănătatea lor şi a copiilor lor. Produsele bio reprezintă o alternativă sigură pentru cei ce îşi doresc o alimentaţie cu efect benefic asupra sănătăţii.

În SUA şi în Canada, pentru aceste alimente este folosit termenul <> , în Europa sunt folosiţi termenii de <> sau <> , iar în România se utilizează termenul <> , fiindcă termenul de <> s-a degradat, nereprezentând în niciun caz un produs bio”, a declarat Florina Oneţiu, PR manager “Bio Markt”.

“Ce se produce bio la noi merge la export”

Specialiştii europeni spun că ţara noastră are o capacitate foarte mare de a produce cantităţi însemnate de alimente organice, datorită climatului favorabil şi forţei de muncă ieftină.

“Din păcate, cam tot ce se produce bio la noi merge la export. Produse finite româneşti ecologice care există sunt puţine, deoarece producătorii nu reuşesc să-şi certifice roadele pământului”, a spus PR manager “Life Care Corp.” şi “BIO Markt”, Florina Oneţiu.

Ea a adăugat că 99% din produsele bio comercializate sunt importate, pentru că doar aşa are garanţia calităţii, respectând totodată legislaţia europeană referitoare la produsele organice. “De altfel, Life Care Corp este prima companie românească importatoare de produse bio-organice”, a mai spus Florina Oneţiu.

Cele mai căutate alimente organice

Printre produsele comercializate în reţeaua de francize Bio Markt sunt legumele, fructele, carnea, mezelurile, laptele şi produse lactate, dar şi pâinea, ouăle şi sucurile.

“Toate produsele distribuite în acest moment sunt importate în condiţii de exclusivitate de la producători din Germania şi din Austria. Deocamdată, din România comercializăm doar foarte puţine produse, cum ar fi pâinea şi ouăle. Dar şi alimentele din import au căutare. Cele mai vândute alimente bio sunt laptele, ouăle, iaurturile, fructele şi legumele, dar şi mezelurile”, a precizat Florina Oneţiu.

Ea spune că aceste produse sunt mult mai gustoase decât cele non-organice. De aceea, în Europa, majoritatea maeştrilor bucătari preferă să gătească folosind alimente bio.

În magazinul specializat pe produse bio, deschis anul trecut în Timişoara, o pâine costă 4,99 lei şi este adusă din Ungaria.

Acest produs este adus congelat, coacerea pâinii făcându-se în magazin. Produsul de panificaţie este păstrat în cuptoare speciale. Un kilogram de roşii ajunge la 10,99 lei, iar laptele de vacă se vinde cu 4,99 lei. Zahărul costă 5,99 lei, o sticlă de un litru cu suc de pere ecologic costă 8,99 lei, iar portocalele se vând cu 7,99 lei.

Meniuri în bio-hoteluri

Peste 50 de hoteluri şi pensiuni din Austria, Germania, Elveţia, Italia, Franţa, Spania şi Irlanda oferă turiştilor meniuri ecologice.

Aceste unităţi de cazare au cel puţin un meniu vegetarian şi un meniu integral.

În meniu trebuie să se regăsească minimum cinci vinuri din struguri organici şi un sortiment de bere.

Atât prosoapele, cât şi lenjeriile de pat sunt din bumbac organic.

Detergenţii folosiţi la curăţenie sunt de asemenea ecologici.

Eco-reguli

Produsele bio nu au suferit tratamente chimice şi sunt obţinute din plante ale căror seminţe sunt nemodificate genetic.

În producţia de alimente conservate bio se folosesc conservanţi naturali, obtinuţi pe cale ecologică.

Terenurile pe care cresc plantele nu au fost tratate cu îngrăşăminte chimice.

La prelucrarea recoltei nu se foloseşte vreun procedeu chimic.

Produsele finite nu au conservanţi chimici.

Aceste alimente asigură un nivel nutriţional echilibrat, asigură necesarul de substanţe hrănitoare şi de vitamine.

Termenul de garanţie în cazul produselor conservate natural este de multe ori mai mic, dar nu afectează consumatorul în niciun fel.

Pentru agricultura eco perioada de pregătire a pământului ce urmează să fie cultivat este de 2-3 ani.

Eticheta, cartea de vizită a produsului ecologic

“Studiile şi cercetările referitoare de consumul de alimente bio au început în urmă cu treizeci de ani în ţările Europei de Vest, de unde a şi crescut piaţa bio. În urma acestor studii s-a dovedit foarte clar că, prin consumul de produse bio, pe termen lung, se reduc nenumărate riscuri de apariţie a unor boli, chiar şi al cancerul”, a spus Florina Oneţiu.

Industrie de nişă

“Partenerii noştri germani ne-au împărtăşit experienţa lor globală despre faptul că un consumator de produse bio este unul special: interesat de sănătate, cu un grad de inteligenţă şi de cultură ridicat, dar şi foarte fidel, odată ce testează şi este mulţumit.

Nu ne îmbătăm cu apă rece: industria bio este încă o industrie de nişă şi va trece ceva timp până când România va avea o legislaţie care să diferenţieze produsele autentice bio de celelalte. Până atunci recomandăm consumatorilor să caute pe etichetă simboluri ale BDIH sau EcoCert, instituţii europene de certificare Bio”, a declarat Milan Menghesi, Network Manager “Life Care Corp”.

100% organic

Primele produsele bio certificate au fost comercializate de compania-mamă Life Care Corp., apoi a apărut proiectul BIO Markt, primul supermarket exclusiv bio-organic din ţara noastră, deschis la Timişoara. Certificările europene pentru produsele bio sunt reprezentate prin semne grafice menite să asigure consumatorul de calitatea 100% bio a produsului.

Şi la Carrefour Băneasa se găsesc produse bio. “Carrefour vine în sprijinul consumatorilor cu sortimente variate de produse bio. De la dulciuri şi sosuri pentru mâncare, la băuturi şi gemuri, toate 100% organice”, a declarat marketing manager al hipermarketului Carrefour România, Andreea Mihai.

4,99 de lei costă o pâine sută la sută ecologică, adusă din Ungaria.

Deocamdată, din România comercializăm doar foarte puţine produse, cum ar fi pâinea şi ouăle
Florina Oneţiu, PR manager “Bio Markt”

(Adevarul, 11 aug 2008)