Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive, majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. “Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care, aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului, iar omul devine confuz”, subliniază specialistul în nutriţie.

• Sucurile acidulate conţin E 102 – tartrazină şi E 110 – galben portocaliu , ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent, deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri, cereale glazurate, deserturi instant, peşte afumat, icre de peşte, sosuri, brânzeturi şi lactate aromate.

Galben de chinolină – E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. Acesta trebuie consumat cu moderaţie, mai ales de copii, deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină .

• Dioxidul de sulf – E 220 este întâlnit în bere şi vin. Potrivit medicului Mencinicopschi, acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap, apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale.

• Aspartamul – E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară, deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte, însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Nelipsit din guma de mestecat, produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare, aspartamul duce la scăderea imunităţii, la apariţia bolilor pulmonare, infecţii intestinale şi urinare.

• Glutamatul de sodiu – E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor, pizzei, pastelor bolognese sau carbonara, hotdogul şi al shaormei. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos, atrag atenţia specialiştii în nutriţie. Astfel, acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului, ci şi al creierului uman. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă, acest aditiv este toxic, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană – acela al echilibrului dintre saţietate şi foame.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de cap şi senzaţii de greaţă, avertizează Mencinicopschi.

• Poliricinoleat de pologlicerol – E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. Acesta nu trebuie consumat abuziv, deoarece duce la apariţia alergiilor, la dereglări hormonale, tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol.

• Bromatul de potasiu – E 924 – des întâlnit în produsele de panificaţie, trebuie consumat cu moderaţie, deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă, vărsături, diaree sau la apariţia diverselor dureri, odată ce este ingerat.

• Sulfatul de sodiu – E 514 – afectează vezica biliară, lactatul de calciu – E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.

• Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. “Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară”, mai spune Mencinicopschi.

Doar 20 de aditivi alimentari, din 315, sunt siguri

E160, E 162, E 300, E100 – sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. Aceste E-uri “bune” sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine, coloranţi, lecitină. “Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent, mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»”, afirmă prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben, un caroten natural obţinut din tomate. “Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului”, susţine prof. Mencinicopschi.

Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. Cunoscut ca şi “roşu de sfeclă”, acesta este tot un colorant natural, care se extrage – aşa cum îi spune şi numele – din sfecla roşie. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri, lichioruri, prăjituri, bomboane şi produse de cofetărie, snacksuri. Sub numele de E 300 se ascunde, în unele alimente, cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic.

Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi, de asemenea, împiedică oxidarea alimentelor, menţinând gustul şi culoarea acestora. E 306 este vitamina E, un aditiv considerat inofensiv pentru organism. Ouăle, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E.

“Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale, cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin”, subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

(Gandul.info, Mădălina CHIŢU, 30 ian 2011)

Prezenţa vitaminelor este anulată de aditivii alimentari folosiţi, în special de coloranţii caramel, galben de chinolină şi conservantul benzoat de sodiu. Caramelul poate declanşa sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare ADHD, poate înce­tini creşterea, poate provoca distensii intestinale şi hipertrofia rinichilor.

De asemenea, poate distruge vitamina B şi poate duce la împiedicarea funcţio­nării corecte a cromozomilor. Galbenul de chinolină poate provoca alergii, astm, dermatite şi induce sindromul ADHD. Aceste efecte sunt potenţate de prezenţa conservantului E211, benzoat de sodiu. Mai mult, acesta poate duce la distrugeri ale ADN-ului, fiind vinovat de apariţia diferitelor tipuri de cancer.

Taurina, în prezenţa cantităţii mari de cafeină, afectează în mod serios buna funcţionare a sistemului cardiovascular, ducând la efecte grave.

CONCLUZII
Specialistul nostru nu recomandă asocierea acestei băuturi cu fumatul şi nici cu băuturile alcoolice, pentru a nu-i spori şi mai mult efectele negative.

Mai mult, consumatorul nu trebuie să bea toată doza, având în vedere cantitatea mare de produs îmbuteliată în această sticlă.

În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne spune că produsul nu este recomandat copiilor, adolescenţilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, celor cu afecţiuni neuropsihice şi neurologice, suferinzilor de hiperten­siune şi boli cardiovasculare, de boli hepato-renale, celor cu sindrom metabolic, osteoporoză. Produsul este intrerzis diabeticilor şi persoanelor sensibile la cafeină.

Ingrediente
Băutură energizantă carbogazoasă cu taurină, cofeină şi vitamine. Apă, zahăr, dioxid de carbon E290, acidifiant acid citric E330, aromă, vitamine: vitamina C E300, niacin, acid pontotenic, vitamina B6, vitamina B2 şi acid folic, taurină 300 mg/l, cofeină 240 mg/l, coloranţi: caramel E150, galben de chinolină E104, conservant benzoat de sodiu E211. Conţinut ridicat de cofeină.
Produsul nu este recomandat copiilor, bolnavilor de diabet, persoanelor sensibile la cofeină, femeilor însărcinate sau care alăptează. Valoare energetică 50 kcal/212 kJ.

(Jurnalul National, 09/02/2009)

FSA a luat decizia publicării listei pentru a-i mobiliza şi pe ceilalţi producători să renunţe la aditivii alimentari periculoşi. Printre cei care vor înlocui colo­ranţii chimici de sinteză cu substan­ţe mai puţin nocive se numără Heinz, Worldfoods, Vitmo drinks, Tecso, Green Bay şi lanţul de restaurante fast-food McDonald’s.

De asemenea, Nestle nu mai foloseşte coloranţii pe­ri­culoşi în bomboanele Smartie, însă numai în produsele care se vând pe teritoriul Marii Britanii. Producătorii care nu înlocuiesc coloran­ţii în termen de 18 luni vor fi obligaţi să precizeze pe etichetă faptul că aceşti aditivi pot provoca astm, aler­gii şi alte probleme de sănătate.

Ace­eaşi decizie a fost luată şi de Parlamentul European, astfel că la sfârşitul anului 2009 produsele care vor mai conţine coloranţii periculoşi vor trebui să aibă menţionată pe etichetă: “Pot produce efecte adverse asupra capa­cităţii de concentrare şi a aten­ţiei copiilor”.

(M.I., Jurnalul National, 09/02/2009)