Tag Archives: fast food

“Porți Deschise la McDonald’s” = Inchise

“In perioada 2-8 noiembrie 2015, aveți posibilitatea să treceți mai departe de zona caselor, direct în bucătăria McDonald’s”. Așa suna textul invitatiei de a participa la actiunea Porti Deschise. M-am programat prin aplicatia de FB ieri (luni 2 noiembrie), dar la fata locului am fost amânat pentru miercuri după ora 14. Nu voi mai merge, căci timpul alocat “excursiei la Mec” a fost consumat.

Presupun cauzele refuzului:
– angajații nu știau de campanie, șeful de echipă întrebând mai mulți colegi
– atmosfera de lucru era nasoală, cu o presiune de ierarhie, tinerii de la case de-abia suflând cuvintele, șeful de echipă biciuindu-i cu priviri pe colegi
– în bucătaria din spatele tejghelei se afla persoană mai în vârstă și una supra-ponderală. Înțeleg necesitatea diversificării și oferirea de locuri de muncă.

Cartofi McDonal's
Campanie banner de azi, site media

Poate că ar trebui să rezolve problemele interne și apoi să deschidă ușile, la modul real.
Sfaturi:
– nu pui un bucătar bătrân să spurce energetic mâncarea și relațiile cu “puțzoii” colegi
– nu pui un angajat supraponderal într-un fast-food
– dacă faci campanie de transparență, atunci trebuie făcută bine.

La McDonald’s am promovat mereu transparența, fie că vorbim de companie, calitatea produselor noastre sau relațiile cu angajații și partenerii. Din acest motiv suntem primul lanț de restaurante cu servire rapidă care invită clienții în bucătărie și, mai mult decât atât, pregătește o săptămână specială pentru aceștia, în care pot comunica direct cu angajații din restaurante și pot afla toate detaliile despre produse“, a declarat Daniel Boaje, Director General McDonald’s România.

Campanie 2014, sursa super-hrana.ro
Campanie 2014, sursa super-hrana.ro

Să nu se supere McDonald’s pe mine, le pun un link gratis in acest articol: Campanie Porti Deschise McDonald’s – Inscriere prin aplicatie Facebook

Film documentar: Gras, bolnav și aproape mort

Film: Fat, Sick and nearly deadCu 50 de kilograme peste greutatea normală, dopat cu steroizi și suferind de o boală autoimună cu evoluție galopantă, Joe Cross este la capătul puterilor. În oglindă, s-a uitat la un bărbat de 160 de kg., cu o burtă mai mare decât un balon de plajă și un viitor care nu sună deloc bine – cu un picior deja în mormânt și cu celălalt nu prea departe… “Gras, bolnav și aproape mort” este un documentar despre misiunea personală al lui Joe în căutarea sănătății. Cum doctorii și medicamentele convenționale ce nu îl pot ajuta pe termen lung, Joe apelează la unica variantă rămasă, capacitatea trupului de a se vindeca singur. Scapă de junk-food și pleacă la drum cu storcătorul de fructe și un generator, hotărât să se hrănească doar cu suc proaspăt de fructe și legume pentru următoarele 60 de zile.

Pe parcursul celor 4200 de kilometri, Joe are un scop în minte: să scape de pastile și să obțină un stil de viață echilibrat. Vorbind cu peste 500 de americani despre mâncare, sănătate și longevitate, Joe întâlnește într-o parcare un șofer de camion care suferă de aceeași boală rară. Phil Staples are obezitate morbidă și o greutate de peste 200 de kg. – se află la distanță de un hamburger de un infarct. Pe măsură ce Joe își recapătă sănătatea, Phil își începe propria călătorie să se facă bine.
Continue reading Film documentar: Gras, bolnav și aproape mort

Secretele şaormei. Junk-food oriental la nivel industrial

Câţiva turci din România au deschis un punct special de procesare a cărnii, unde produc lunar un „munte” de şaorma, pe tiparul giganților fast-food. „Ce înseamnă şaorma pentru români?”, vine întrebarea adresată unui tânăr care, deşi nu se dă în vânt după produsul oriental, a fost surprins nu o dată aşteptând la o coadă mereu lungă la vreo şaormărie. „Totul”, vine răspunsul, cu ironie, dar, pe undeva, perfect valabil. Agitaţia dintr-o şaormărie plasată strategic, central, întăreşte sentinţa dată.

Prin şaormărie se agită non-stop cuţitele lungi peste carnea de pe ţepuşă, bucăţile de carne se strâng prin lipii, maioneza curge în valuri peste cartofi prăjiţi, pentru că românii cer „cu de toate”, de cele mai multe ori, într-un du-te-vino al mâncatului pe fugă. O analiză efectuată, în 2010, de „Business Magazine”, arată că se cheltuiesc peste 2 miliarde de euro anual pe produsele de fast-food.

Iar şaorma pare a fi „regina” junk-food-ului la români. Sunt peste o mie de şaormării în ţară, vreo 500 numai în Bucureşti, iar banii care ajungeau anual, doar în 2010, în buzunarele şaormarilor însumau vreo 200 de milioane de euro. O altă statistică arată că anul trecut peste 200.000 de români au mâncat şaorma. Cum ar zice turcul, un hatâr românesc, de secol XXI.

Drumul şaormei

Dacă întrebi un şaormar cum se prepară carnea îmbibată în condimente, omul se dă misterios. Zice că e „secret”. Dar epoca mâncatului la scară industrială a ajuns din urmă multe din fast-food-urile de cartier.

Câţiva turci au anticipat mişcarea, după ce regulile privind igiena impuse de UE au ajuns la urechile lor. Au deschis, lângă Galaţi, cu o investiţie de vreo două milioane de euro, o „fabrică de şaorma” pe tipar industrial.

„Evenimentul zilei” a urmat „drumul şaormei” produse la nivel industrial. A surprins „zorii” unei industrii alimentare care a trecut de mult în ţări ca Germania, de exemplu, de la tradiţie orientală la banda rulantă.
Continue reading Secretele şaormei. Junk-food oriental la nivel industrial

Inbulinarea rosiatică a ambalajelor

Ziarele și portalurile viuesc de 2 zile cu titlul pompos: “Prigoana vrea sa puna bulina rosie pe alimentele cu E-uri”.

Nu stiu de unde își face domnul deputat Prigoană cumpărăturile și ce mănancă și ce bea dânsul zilnic. Cert este că alimentația populației din Romania se bazează pe E-uri foarte mult. Oamenii trebuie să mănânce mult, ieftin și să fie fideli anumitor mărci. Mai gustă și niște produse “fără E-uri” din când în când, dacă apucă. Deja s-au obișnuit cu aditivii alimentari să îi aibe în mâncare și apoi în corp, cu voia sau fără voia lor.

Citez dintr-un articol din Libertatea:

Deputatul PD-L Silviu Prigoană (foto) vrea să depună la Parlament o iniţiativă legislativă care să prevadă obligativitatea ca alimentele care conţin E-uri să poarte pe ambalaj un semn roşu de atenţionare.
Deputatul a precizat că explicaţiile privind conţinutul de E-uri sunt scrise adesea cu litere foarte mici şi sunt astfel greu lizibile pentru cumpărători. Din acest motiv, Prigoană cere ca pe faţa ambalajului să fie pus un semn distinctiv, o bulină roşie, pentru a atenţiona cumpărătorul că produsul are E-uri.

Continue reading Inbulinarea rosiatică a ambalajelor

Fast-food: A mânca sau a nu mânca, aceasta e întrebarea!

Toată lumea stie că mâncarea de la magazinele fast-food nu este sănătoasă, dar totuși o consumă, fie că îți iei un hamburger cu cartofi prajiți, fie că iei un șnitel cu orez și legume. În articolul de azi vom analiza niște produse din America, unde exista detaliate ingredientele folosite în procesul de fabricație. Poate ca în România nu se folosesc aceleași ingrediente, dar nici nu se specifică clar care sunt acelea.

În unele articole întâlnisem o teorie interesantă: vegetarismul (cu toate formele lui: Pescatarian, Flexitarian, Vegetarian, Vegan, Raw vegan, Macrobiotic [detalii aici]) devine o boală modernă. Astfel, un individ care se oprește în a mânca anumite alimente, are un proces de gandire: a mânca sau a nu mânca. Toate opririle acestea de la alimentație, duc la o slabire a organismului și la consumarea altei energii în a gasi înlocuitori a mâncării nesănătoase (în concepția individului) și în prepararea alimentelor acceptate. În fața unei farfurii cu mâncare, “obsedatul” (în concepția altora) va face mofturi, nu va maca decât selectiv sau chiar deloc. Deci are probleme “la mansarda”, e nebun, e diferit, cu alte cuvinte stigmatizat. Dar deciziile acestea legate de consumul de alimente, țin până la urmă de individ și el este liberul arbitru în a decide dacă consumă sau nu.

Trecem la mâncarea fast-food cu lansa două întrebări: Ați pune dimethylpolysiloxane (un agent anti-spumant facut din silicon), în mâncarea voastră de pui? Dar Tert-butylhydroquinone (TBHQ), un antioxidant artificial, mortal după 5 grame de consum?

Continue reading Fast-food: A mânca sau a nu mânca, aceasta e întrebarea!

Video: Revolutia nutritionala a lui Jamie Oliver in America

In site-ul SmartWoman.ro am gasit un articol despre revolutia nutritionala a bucatarului Jamie Oliver, dusa intr-un oras din Statele Unite ale Americii. Filmele sunt socante, mare parte a subiectelor fiind cuprinse si in alte documentare despre stilul de viata american. Viata dusa in fata farfuriilor binenteles si la shopping.

Tendinta de alimentare nesanatoasa este in crestere si la noi, in primul rand pentru ca nu exista informare si cultura alimentara. Noi oricum suntem in urma cu 25-75 de ani fata de America (fiecare considera cat vrea), dar mancare procesata tot mancam. Puteti urmari si conferinta lui Jamie in articolul: “Obezitatea, epidemia tacuta si regula 5-2-1-0

Continue reading Video: Revolutia nutritionala a lui Jamie Oliver in America

Articol: Prima generaţie care riscă să nu atingă vârsta părinţilor

Stilul de viaţă haotic naşte suspiciunea că generaţia actuală de copii are o speranţă de viaţă mult redusă.

Capacitatea alimentaţiei de a schimba bagajul genetic, accesul la alimente sofisticate, dar puternic procesate, creşterea timpului petrecut la muncă în detrimentul celui petrecut cu familia sunt tot atâtea transformări care reduc speranţa de viaţă a tinerei generaţii şi care îi predispune la “boli ale adulţilor”, atenţionează nutriţioniştii.

Copii cu boli de adulţi

“Maturizarea” precoce care scade speranţa de viaţă a generaţiei actuale de copii este susţinută de statistici concludente. Este pentru prima oară în istoria omenirii când supraponderea depăşeşte subponderea.
“Epidemia de obezitate a fost recunoscută oficial de către OMS încă de la sfârşitul deceniului trecut. Există la nivel mondial peste 300 de milioane de obezi, dintre care 2% copii. Nicio ţară nu este imună. În SUA, deşi din 2003 rata obezităţii a stagnat, epidemia de obezitate la copii a continuat spectaculos. Adulţii obezi sunt un pericol pentru propriii copii, care au 40% risc de a deveni şi ei obezi şi chiar 80% dacă ambii părinţi sunt supraponderali”, avertizează prof. dr. Nicolae Hâncu, Preşedinte de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Deşi nu există date oficiale despre epidemia de obezitate din rândul copiilor români, specialiştii susţin că situaţia de la noi e comparabilă celei din America, având în vedere schimbările dramatice din ultimii 20 de ani.

Obezitatea face ca în momentul de faţă boli de care înainte sufereau exclusiv adulţii să afecteze şi copiii. E vorba de boli cronice ca diabetul de tip II, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, unele tipuri de cancer, probleme respiratorii (apneea în somn) şi articulare (artroza genunchiului). Acestora li se adugă problemele psihologice şi de identitate, sindromul dismorfiei corporale (copiii se percep ori prea slabi, ori prea graşi), precum şi tulburările de alimentaţie (anorexie, bulimie).

Şi bogaţii mănâncă greşit

Educaţia culinară pleacă din familie, iar modele greşite sunt atât în familiile înstărite, cât şi în cele sărace. “Oamenii înstăriţi au o minimă cultură nutriţională, consumă alimente scumpe, procesate, mezeluri, şuncă, carne roşie grasă, paneuri, pateuri fine de ficat, produse fine de brutărie, patiserie-cofetărie, fast-fooduri, brânzeturi, băuturi tari rafinate, dar cu sulfaţi, în general gastronomie fină şi mai puţine fructe şi legume crude, mâncăruri simple din leguminoase şi cereale integrale”, detaliază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

La polul opus, sărăcia îi determină pe oameni să aleagă alimente semipreparate, ieftine, dar “goale” nutritiv.

“Adulţii obezi sunt un pericol pentru propriii copii, care au 40% risc de a deveni şi ei obezi şi chiar 80% dacă ambii părinţi sunt supraponderali.” PROF. DR. NICOLAE HÂNCU, Preşedinte de Onoare al Federaţiei Române de Diabet şi Nutriţie

REGULI

Sfaturi practice ca să aveţi un copil sănătos

Micuţii copiază obiceiurile adulţilor, motiv pentru care trebuie să aveţi mare grijă ce modele le oferiţi. Medicii au câteva sfaturi practice:

  • Nu vă lăsaţi atraşi de produse ieftine, precum mezeluri grase, parizer, margarină sau dulciuri ambalate. Optaţi pentru legume, fructe, leguminoase, carne slabă de pui sau de vită. Gătiţi-le acasă.
  • Evitaţi “sofisticăria” gastronomică, care e indigestă. Optaţi pentru felurile simple de mâncare, gătite acasă prin fierbere sau sotare.
  • Renunţati la micul-dejun de tip croissant, patiserie sau snacksuri. Înlocuiţi-le cu cereale integrale, lactate sau omletă cu legume.
  • Organizaţi mese în familie, iar dacă timpul nu permite, rezervaţi sfârşitul de săptămână pentru asta. Nu organizaţi aniversările copiilor în restaurante fast-food.
  • Insuflaţi-le şi copiilor pasiunea pentru sport. Activităţile sportive sunt preferabile ieşirilor la restaurant. Înscrieţi-i la înot sau alte sporturi, încurajaţi excursiile în natură.
  • Nu obligaţi copiii să mănânce tot din farfurie. Gras nu înseamnă sănătos.

(Evenimentul Zilei, 11/10.2010)

Strategie a guvernului britanic pentru descurajarea consumului de alimente nesănătoase

Marea Britanie lansează prima mare strategie alimentară de după cel de-al Doilea Război Mondial, care stabileşte un nou ‘cod alimentar sănătos’ în cadrul căruia toate restaurantele şi fast-food-urile vor fi nevoite să afişeze clar cantitatea de zahăr şi de grăsimi conţinute de produsele lor, notează cotidianul britanic The Telegraph.

Recomandările noului cod prevăd limitarea folosirii de desene animate cunoscute pentru a promova alimentele nesănătoase (‘junk food’) şi cer producătorilor să reducă mărimea pungilor de chips-uri şi a ciocolatelor.

Potrivit The Telegraph, strategia guvernamentală britanică în privinţa alimentaţiei pentru următorii 20 de ani nu este menită doar să promoveze mâncarea sănătoasă, ci şi să lupte împotriva încălzirii climatice şi să se asigure că britanicii nu vor cădea victime ale vreunei crize alimentare.

De asemenea, consumatorii sunt încurajaţi să mănânce mai puţină carne roşie şi produse lactate pentru a reduce cantitatea de metan produsă de vaci, şi să consume mai multe fructe şi legume sezoniere produse pe plan local pentru a evita ca mâncarea să fie transportată pe distanţe lungi.

Continue reading Strategie a guvernului britanic pentru descurajarea consumului de alimente nesănătoase

Sebastian Vladescu: Nu s-a luat nicio decizie in privinta taxei pe fast food, este doar o intentie

Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, spune ca nu a avut niciun fel de discutii cu ministrul Sanatatii pe tema taxei pe produsele fast-food si ca nu s-au facut niciun fel de calcule in privinta acestei taxe: “Deocamdata nu exista o taxa, exista o intentie, nu am discutat-o cu ministrul Sanatatii, ramane de vazut, nu exista niciun fel de decizie, niciun fel de calcul, doar o idee”, a afirmat Sebastian Vladescu, citat de NewsIn.

Ministrul Sanatatii, Attila Cseke, a anuntat, marti, ca intentioneaza sa introduca taxa pe fast-food, pentru sustinerea programelor nationale de sanatate.

Cseke a spus ca a cerut Comisiei de sanatate a ministerului o pozitie fata de aceasta propunere pentru a stabili cum pot fi aplicate aceste taxe. Ministrul a precizat ca va discuta si cu producarii si distribuitorii acestor produse in legatura cu modalitate aplicarii acestei taxe.

Lista completa a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza continutului crescut de sare, grasimi, zahar, precum si cu aditivi alimentari va fi aprobata prin hotarare de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast-food. Cuantumul contributiei va fi stabilit prin negocieri intre Ministerul Sanatatii si companii.

Continue reading Sebastian Vladescu: Nu s-a luat nicio decizie in privinta taxei pe fast food, este doar o intentie