Populaţia României consideră că pâinea cea de toate zilele e un produs sănătos, dacă este consumată în cantităţi moderate, riscul de îngrăşare fiind singurul de care trebuie să se ferească. Din păcate, lucrurile nu stau tocmai aşa. La fabricarea pâinii şi produselor de panificaţie se folosesc, printre altele, următoarele substanţe de sinteză, pe care organismul uman le asimilează cu mari eforturi: arome şi esenţe termostabile, colorant (caramel E 150), acid ascorbic (vitamina C), cancerigenul acid citric (E 330), conservanţi, maltodextrină, acid acetic, lecitină, propilen glicol (E 1520), glicerină (E 422), monogliceride, cisteină, extras din malţ, substanţe de îngroşare (guma Arabica, cmc, guma Xantan E 415) şi grăsimi vegetale hidrogenate.

Ne place pâine mai periculoasă pentru organism

Grâul este un aliment deosebit de important pentru alimentaţie, calităţile sale recomandându-l fără rezerve. E uşor de digerat, foarte bogat în proteine, enzime, fermenţi, vitamine şi minerale. Nicio pâine preparată după metode tradiţionale, în casă, nu se poate compara – din punct de vedere nutriţional – cu una similară fabricată cu ajutorul tehnologiilor moderne. Chit că aceasta din urmă este mai bună la gust, mai săţioasă, satisfăcând glandele papilare ale limbii într-o mai mare măsură. Problema care se pune în această situaţie este următoarea: pentru plăcerile limbii, singurul organ ce percepe îmbunătăţirile sintetice, artificiale, ale tehnologiei alimentare moderne, şi a unui aspect mai plăcut, suntem gata să sacrificăm buna funcţionare a restului organismului nostru?

Introducerea tehnologiei de obţinere a făinii albe, care a început în anul 1870, a dus la consecinţe nutriţionale îngrijorătoare. În pofida faptului că, încă de la începutul secolului al XX-lea, specialiştii au constatat că avantajele pâinii integrale sunt net superioare celei albe, raţiunile economice ale societăţii de consum au dus la promovarea, pe scară largă, a celui de-al doilea produs. În zilele noastre, din punct de vedere calitativ, superioritatea pâinii integrale este un fapt demonstrat. Numai că, din nefericire, consumatorul slab informat în această privinţă sau ignorant persistă în a consuma pâinea albă tratată chimic cu o sumedenie de aditivi alimentari, anevoie asimilaţi de organismul uman.

Pericolul măcinării grâului

Pâinea integrală conţine tărâţe, celuloză, vitamine, săruri minerale şi prezintă un aport caloric redus, adică nu îngraşă. Cea albă conţine de trei ori mai puţine vitamine şi oligoelemente, iar magneziu, calciu şi fosfor de cinci ori mai puţin, valoarea nutritivă rezultată fiind mult inferioară. Numai că producătorii au făcut astfel – prin folosirea în reţeta de fabricaţie a substanţelor de sinteză -, încât pâinea albă să fie mult mai gustoasă decât cea integrală. Acest aşa-zis succes a fost atins prin utilizarea în exces a E-urilor, care provoacă nenumărate afecţiuni mai grave ori mai puţin grave. Rezultatul de necontestat: vânzările de pâine albă au crescut simţitor de la an la an.

După procesul tehnologic de măcinare a grâului, în făina albă mai rămân: mici cantităţi de vitamina B1, riboflavină, nicotinamină, piridoxină, acid pantotenic, acid folic, fier, cupru, zinc, molibden, magneziu şi altele. Asta în condiţiile în care conţinutul de fibre – care are o importanţă profilactică şi nutritivă deosebite – scade vertiginos. Dar, poate, cel mai periculos fapt care ar trebui să ne determine să evităm pâinea albă este că aceasta conţine o mulţime de aditivi chimici. Adică, substanţe de sinteză, de provenienţă chimică adăugate în compoziţia aluatului, în scopul compensării pierderilor înregistrate în procesul de măcinare. Practică ce este considerată de specialişti absolut dăunătoare organismului uman, deoarece valoarea nutritivă a vitaminelor de sinteză nu se ridică nici pe departe la nivelul celor biodisponibile, dizolvate în mod natural în bobul de grâu. Aici ar mai fi de amintit că pâinea albă mai este răspunzătoare, într-o oarecare măsură, în patogenia cariilor şi favorizarea constipaţiei, ca o consecinţă majoră a lipsei de fibre.

Pâine falsificată

Cei mai mulţi producători de pâine şi produse de panificaţie care activează pe piaţa românească sunt de provenienţă turcă ori arabă. Aceştia, la unison cu fabricanţii autohtoni, justifică promovarea pâinii albe prin faptul că cea neagră ori integrală n-are o la fel de mare căutare. În plus, costurile pe care le-ar implica sunt net superioare, ceea ce duce la ineficienţă economică. Totuşi, unii producători au găsit metode pentru a face şi pâinea neagră profitabilă. Acest produs este fabricat fără a se folosi făină neagră, culoarea fiind realizată artificial prin utilizarea ingredientului aromalt dark, obţinut pe baza malţului caramelizat. În concluzie, consumatorul este înşelat fără jenă, acesta având iluzia că dă banii pe pâine neagră fără prea multe substanţe chimice de sinteză, când în realitate produsul este doar vopsit. La fel se întâmplă şi în cazul pâinii de tip Graham, obţinută nu din făină specifică, ci din făină albă amestecată cu tărâţe.

Fără îndoială, cea mai sănătoasă pâine este tot cea preparată în casă, în cuptoare tradiţionale sau cu maşini speciale, chit că nu au aceeaşi savoare precum produsele feliate ambalate, care rezistă câteva săptămâni. De asemenea, nutriţioniştii recomandă consumul de pâine ieftină, în conţinutul căreia producătorii nu-şi permit să adauge prea mulţi aditivi alimentari de tipul E-urilor, din raţiuni economice.

(Dan Coste, Atac, 26 iunie 2011)

Pancreasul endocrin va avea de suferit, fiind nevoit să secrete o cantitate mai mare de insulină într-o perioadă scurtă de timp, atenţionează profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. În compoziţia produsului intră şi grăsimi vegetale hidrogenate care în combinaţie cu glucidele rafinate afectează buna funcţionare a ficatului şi a sistemului cardiovascular. De asemenea, producătorul a folosit şi 11 aditivi alimentari, unii dintre ei producând astm, alergii sau boli ale tractusului intestinal.

În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, specialistul nostru ne spune că Prăjitura “Zgloby” nu este recomandată copiilor, femeilor, însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, celor cu boli cardiovasculare, renale, hepatice, alergicilor, celor cu boli ale tractusului intestinal. Diabeticii vor cere sfatul medicului curant şi vor ţine cont de cantitatea de glucide. Persoanele cu intoleranţă la lactoză şi cei cu alergie la ouă vor testa reacţia organismului la produs. Prăjitura Japonezi este interzisă bolnavilor de celiachie, din cauza conţinutului de gluten.

INGREDIENTE
Făină de grâu, zahăr, dextroză, sirop de glucoză, cremă de cacao cu aromă de ciocolată 20% (sirop de glucoză, zahăr, apă, sorbitol E420, glicerol E1520, amidon modificat 1420/1414/1410, cacao pudră, grăsime vegetală hidrogenată, sare, gelifiant (caragenan E407), conservant (sorbat de potasiu E202), aromă de ciocolată, vanilină, colorant (dioxid de titan E171), acidifiant (acid tartric 334), aromă de lapte), zer pudră, lapte praf degresat, ouă proaspete, ulei rafinat de floarea-soarelui, agenţi de afânare (bicarbonat de sodiu E500, pirofosfat acid de sodiu E450), conservant (sorbat de potasiu E202), emulsifianţi (esterii acidului acetic cu mono şi digliceridele acizilor graşi E472, esterii acidului lactic cu mono şi digliceridele acizilor graşi E472b), apă, glicerol E1520. Conţine: grâu, lapte, ouă. Valoare energetică 362,4 kcal/1507,6 kj, proteine 6 g, glucide 58 g, lipide 10,8 g, fibre 5 g.

(Jurnalul National, 11/02/2010)