Tag Archives: e-uri

Studiu: 25.92% din gumele de mestecat au in continut un numar de 11 E-uri

cropped-zambet_rosu_1893.jpgAsociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons a realizat un studiu pe etichetele produselor tip guma de mestecat ce se regasesc pe piata din Romania.

In cadrul studiului au fost analizate 27 de produse tip guma de mestecat, achizitionate in mod aleatoriu si anonim de catre reprezentatii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons din supermarket-urile de pe teritoriul tarii, in iulie 2013 .

Ca urmare a realizarii acestui studiu a reiesit faptul ca, in ceea ce priveste numarul de E-uri, din cele 27 de tipuri de produse analizate:

– 25.92 % au in continut un numar de 11 E-uri;

– 14.8 % au in continut un numar de 8 sau 10 E-uri;

– 11.1% au in continut un numar de 12 E-uri;

– 7.4 % au in continut un numar de 13 E-uri

Numarul de E-uri continute in produsele supuse studiului variaza intre 1 si 17 E-uri .

Totodata, toate produsele tip guma de mestecat au ca distribuitor/producator Wrigley Romania.

Din cele 27 de tipuri de produse testate, doar 18.51 % au in continut zahar, restul de 81.5 % au in continut indulcitori.

Toate cele 27 de produse testate au in continutul lor arome de diferite fructe.

Rezultatele integrale ale studiului pot fi accesate AICI.

Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. – International Consumer Research & Testing pentru produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – o9atitudine ! – InfoCons, unica organizatie din Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor.

Ia atitudine! Cunoaste-ti drepturile si exercita-le apeland 021 9615!

(Sursa: Protectia Consumatorilor, aprilie 2014)

Poporul român, unul dintre cele mai bolnave popoare din UE. Lista celor mai periculoşi aditivi alimentari

IMG_4673Românii au mâncat milioane de cozonaci şi au băut zeci de milioane de litri de vin de Crăciun şi Revelion. Cei mai mulţi dintre români au facut cumpărăturile fără să citească etichetele şi să vadă pe ce dau, de fapt, banii.

Multe dintre produse consumate de români conţin ingrediente periculoase. Doctorul Gheorghe Mencinicopschi îi îndeamnă pe români să fie mai atenţi la ce alimente consumă, pentru că de acestea depinde în mod direct sănătatea lor.

“Astăzi dieta românului este foarte săracă în fibre. (…) Ce înseamnă aceste lucruri? În plan patologic înseamnă ceea ce vedem astăzi în starea de sănătate a poporului român, unul dintre cele mai bolnave popoare din Uniunea Europeană,” a declarat Gheorghe Mencinicopschi în direct la Antena 3.

LISTA CELOR MAI PERICULOASE “E”-URI

E 102-Tartrazina
– interzis în câteva ţări din UE, permis în România
– se găseşte în bomboane, băuturi răcoritoare
– poate produce tumori, afecţiuni grave ale ficatului
Continue reading Poporul român, unul dintre cele mai bolnave popoare din UE. Lista celor mai periculoşi aditivi alimentari

Ceai cu E-uri, adica bautura necarbonata de tip ceai cu E-uri

suc_iarba_w940.jpgBauturile acestea NU sunt ceaiuri, sunt niste combinatii magice facute in niste laboratoare chimice, date la fabrica si vandute sub tot felul de denumiri. Daca ne uitam la combinatia de elemente, pe primul loc este apa. Nu scrie pe eticheta, dar ele au apa, corect? Cred ca e potabila. Daca e de la robinet, inseamana ca au filtrat-o sa ii mai scoata din clor si din fluor, dar nu le poti scoate asa usor si lor le trebuie debit baban sa faca atata “ceai”.

Urmeaza un alt element important: zaharul si/sau indulcitorii. De ce este acest “si/sau”? Pentru ca de la departamentul juriric le-au zis ca exista o limita maxima data de lege pentru utilizarea unui ingredient. Cei care fabrica “baga” maximum si daca nu e destul de dulce, mai pun inca un ingredient magic, sintetic, numit indulcitor. Si aici exista limite la gramaje si atunci facem o combinatie de indulcitori sa fim siguri (vezi ingredientele de la guma de mestecat, ca acolo este cel mai elocvent). Punem 5 linigurite de zahar, 2 picaturi de acesulfam K, o mana de aspartam sa fim siguri ca ne rupe pancreasul.

Ce sa mai punem? Ah! Ceaiul! Punem un strop de suc de fructe, obtinut suc concentrat, adica 0,1% din totalul de lichid din sticla. Facem calculul si rezulta: la o sticla de 500 ml de “ceai”, acesta 0,1% de suc, reprezinta 0,5 ml de suc. Incerc sa imi imaginez cam cat e 0,5 ml de suc concentrat, o cana are 200 ml, o siringa medie are 5 ml, deci ajung la o picatura.

In formula magica sa mai adaugam aditivii alimenetari (E-urile). Aici punem ce ne-au dat de la laborator, sa iasa totul ca in avizul aprobat de autoritatiile romane. Punem ce avem prin casa… scuze, prin fabrica. Sa nu uitam si niste antioxidant si conservanti, ca se strica picatura de suc concentrat si apa are apoi gust de statut. Oricum a stat in rafturi si in soare, cateva luni pana sa ajunga la voi in burtica sau mai rau, la copiii vostri in burtica.

Din lista de mai jos, avem un castigator in analiza din noiembrie 2013 facuta de Asociatia Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons.

Ice Tea Piersici de la Lidl: acid citric (E330), acid ciclamic si sarurile sale de sodiu (E952), acesulfam K (E950), aspartam (E951), sorbat de potasiu (E202), benzoat de sodiu (E211), caramel sulfit de amoniu (E150a), acid ascorbic (E300)

Daca sunteti curiosi ce contin aceste “ceaiuri” analizate, puteti vedea fisierul PDF de mai jos: Studiu_Ceaiuri_InfoCons-Protectia-Consumatorilor.pdf

Sunt diferite articole in presa despre aceasta analiza si unul dintre ele este de la AmosNews.

Succes la cumparturi.

Film documentar: Gras, bolnav și aproape mort

Film: Fat, Sick and nearly deadCu 50 de kilograme peste greutatea normală, dopat cu steroizi și suferind de o boală autoimună cu evoluție galopantă, Joe Cross este la capătul puterilor. În oglindă, s-a uitat la un bărbat de 160 de kg., cu o burtă mai mare decât un balon de plajă și un viitor care nu sună deloc bine – cu un picior deja în mormânt și cu celălalt nu prea departe… “Gras, bolnav și aproape mort” este un documentar despre misiunea personală al lui Joe în căutarea sănătății. Cum doctorii și medicamentele convenționale ce nu îl pot ajuta pe termen lung, Joe apelează la unica variantă rămasă, capacitatea trupului de a se vindeca singur. Scapă de junk-food și pleacă la drum cu storcătorul de fructe și un generator, hotărât să se hrănească doar cu suc proaspăt de fructe și legume pentru următoarele 60 de zile.

Pe parcursul celor 4200 de kilometri, Joe are un scop în minte: să scape de pastile și să obțină un stil de viață echilibrat. Vorbind cu peste 500 de americani despre mâncare, sănătate și longevitate, Joe întâlnește într-o parcare un șofer de camion care suferă de aceeași boală rară. Phil Staples are obezitate morbidă și o greutate de peste 200 de kg. – se află la distanță de un hamburger de un infarct. Pe măsură ce Joe își recapătă sănătatea, Phil își începe propria călătorie să se facă bine.
Continue reading Film documentar: Gras, bolnav și aproape mort

Cancer, leucemii și malformații – boli aparute in urma consumului de organisme modificate genetic (OMG)

Preiau integral articolul: ”Viitorul Europei este negru”: Mama-activistă care s-a pus cu Monsanto și a câștigat

Două mame din Argentina au traversat oceanul pentru a ne avertiza că organismele modificate genetic sunt otravă pentru sănătate. Dacă vom permite cultivarea lor în România, susțin ele, vom avea de-a face cu multe cazuri de cancer, leucemii și malformații, ca America Latină. Argentina e o mare de soia modificată genetic, spune Sofia Gatica, cea care și-a pierdut fiica din cauza insuficienței renale și care nu s-a lăsat până nu a aflat de ce mor copii în cartierul ei, Ituzaingo.

Activista, invitată la Marșul pentru Hrană Bună de la București, s-a mirat că în România protestele se fac cu acordul autorităţilor, în condițiile în care ea a câștigat mai multe bătălii împotriva cultivatorilor de OMG-uri doar ieşind în stradă împreună cu alte mame.

Premiată anul acesta pentru eforturile sale de a schimba în bine viaţa argentinienilor afectaţi de companii multinaţionale din domeniul biotehnologiei, precum Monsanto, Sofia Gatica are la activ 12 ani de rezistenţă. “Am pornit la luptă pentru că ne-au omorât copiii şi i-au contaminat pe cei pe care îi avem. În 2001, fiica mea a murit de insuficienţă renală, iar o persoană nu poate accepta moartea unui copil. Am început să investighez de ce a murit fiica mea și copiii altor vecini, pentru că, în zona unde locuiesc, multor mame li s-au trimis copiii acasă în cutii albe. Am început să analizez ce anume ne îmbolnăvea. Am mers din ușă în ușă şi am întrebat ce boli aveau ceilalți copii”, povesteşte Sofia pentru Think Outside the Box.

Cercetarea ei s-a limitat la patru blocuri din cartierul Ituzaingo, aflat la periferia oraşului Cordoba, un cartier înconjurat pe trei laturi de culturi de soia modificată genetic. Ea a identificat 70 de cazuri de cancer. Mai multe mame i s-au alăturat şi au descoperit în tot cartierul 300 de cazuri de cancere, leucemii, malformaţii, copii fără maxilare sau cu craniu incomplet, doar cu un deget sau cu şase degete, alţii fără diafragmă şi cu toate organele în partea de sus a toracelui. Unii erau încă în viață, mulți însă muriseră. “Avem o familie în cartier al cărui copil a murit la 30 de ani cu 23 de tumori, dintre care două la cap. Sora lui avea 27 de ani şi, când a venit la noi acasă, ne-a spus că nu se simțea bine, dar nici nu voia să meargă la medic, de frică să nu i se spună că are cancer. I-au detectat tumori. A murit”, spune Sofia.

Autorităţile regionale au încercat să ascundă cercetarea pe care aceasta a făcut-o, astfel încât oamenii din cartier au ieşit în stradă. “Am ieșit în stradă și am cerut autorităților să realizeze ele studii. Pentru că noi le plătim salariul, să facă ce credem noi că e bine pentru oameni. Autoritățile au fost nevoite să facă studii, pentru a vedea de ce ne îmbolnăvim”, explică activista argentiniană.
Continue reading Cancer, leucemii și malformații – boli aparute in urma consumului de organisme modificate genetic (OMG)

Documentar: Nici o masa fara HORMONI (ProTv)

Pui fara hormoni, aditivi sau fainuriPericolele din farfurie pandesc la fiecare inghititura si pana si cei mai preocupati de un stil de viata cat mai sanatos nu stiu cu adevarat ce mananca. La Romania, te iubesc!, corespondentul Stirilor ProTv Anca Nastasi aduce in fata telespectatorilor un subiect greu de digerat si dezvaluie care sunt hormonii cu care sunt indopate animalele sacrificate in industria alimentara si ce efect au aceste substante chimice asupra sanatatii noastre.

Cei mai afectati de aceasta problema sunt copiii, care se confrunta cu dezechilibre majore. „De ce varsta pubertatii a scazut la fete de la 12 la 10, chiar 8 ani, de ce sunt tot mai multe cazuri in care baietilor le cresc sani, de unde epidemia de obezitate printre copii, la toate acestea vom cauta raspunsuri la Romania, te iubesc!”, a declarat Anca Nastasi. Dezvaluirile nu se vor opri aici, deoarece Anca va arata si cate chimicale mananca un animal crescut intensiv, ce tratamente ia pentru a nu se imbolnavi si, nu in ultimul rand, care sunt motivele din cauza carora nu se poate reproduce fara injectii cu hormoni.

Ingrediente care fac salata mai puţin sănătoasă

Ne amăgim crezând că mâncăm sănătos dacă adăugăm peste legume şi peste zarzavaturi sosuri din comerţ, care conţin adesea aditivi alimentari şi care sunt bogate în calorii. Chiar dacă avem obiceiul să mâncăm des salate nu înseamnă, în mod automat, că ne hrănim echilibrat şi că suntem feriţi de probleme de sănătate. O salată poate fi la fel de nocivă ca o porţie de cartofi prăjiţi dacă o preparăm cu sosuri nesănătoase ori dacă nu ştim să combinăm corect ingredientele.

Ce amestecuri sunt indigeste

O salată gustoasă, dar deloc sănătoasă este cea cu şuncă/bacon şi cu cartofi, pe care o găsim în majoritatea hipermarketurilor, la raionul de preparate gătite.

Dincolo de aditivii alimentari pe care îi poate conţine mezelul, combinaţia de amidonoase (indiferent de modul în care sunt preparaţi cartofii) cu proteine de origine animală este indigestă. După consumul unei astfel de salate, riscăm să ne confruntăm cu dureri de burtă.

Dacă la acest amestec se adaugă maioneză, aşa cum se obişnuieşte, digerarea salatei va fi cu atât mai îndelungată şi mai dificilă, iar riscul de a ne confrunta cu tulburări digestive – mult mai mare.

„Aşa-zisele salate de boeuf sau à la russe, foarte populare, sunt combinaţii nerecomandate între amidonoase, legume fierte, grăsimi (se foloseşte în special uleiul de floarea-soarelui proinflamator, cu exces de Omega 6), carne şi ouă”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Teoretic, şi salata de ton este o combinaţie nerecomandată, deoarece amidon conţin şi boabele de porumb. Proteinele din peşte sunt însă uşoare, ele digerându-se mai rapid decât cele din carnea de porc şi de pui.

Încadrat incorect la categoria „salate” în anumite restaurante de la noi, amestecul de paste cu şuncă sau cel de paste cu ton face şi el parte din categoria combinaţiilor nerecomandate de nutriţionişti.

Din dorinţa de a face salata mai săţioasă, unele persoane adaugă ou fiert şi carne peste legume. Pentru ca digestia să nu aibă de suferit, ultimele două ingrediente nu ar trebui consumate însă în amestec.
Continue reading Ingrediente care fac salata mai puţin sănătoasă

Fabrica de E-uri: cum se face mancare din prafuri si apa

Intr-o mica hala, aflata la marginea orasului, aproape 100 de ieseni fac zilnic mancare praf. Pulberile respective sunt ulterior rehidratate pentru a se transforma in paine crocanta sau prajituri aspectuoase, de parca ar fi din plastic. Cei 100 lucreaza la Zeelandia, unul dintre cei mai importanti producatori din lume de ingrediente si mixuri pentru panificatie si patiserie. Multi o numesc „fabrica de E-uri” , din cauza compusilor din produse. Ca afacere, investitia olandeza de la Iasi este una dintre cele mai importante din judet. Capitalul investit la Miroslava situeaza Zeelandia imediat dupa americanii de la Delphi si indienii de la Mittal.

Cladirea in care se afla fabrica Zeelandia trece aproape neobservata de cei care merg pe E 583, soseaua care leaga orasele Iasi si Targu Frumos. Amplasata pe un deal imediat dupa Valea Lupului, in comuna Miroslava, la cativa metri de sosea, constructia este una patratoasa si nimic nu lasa sa se inteleaga ca acolo se produc unele dintre cele mai fine creme pentru prajituri. „Este o constructie modulara, fara stalpi, bare sau traverse in interior. In acest fel nu se depune praful pe nimic. Sunt trei module, unul pentru materie prima, al doilea pentru productie si al treilea pentru produsele finite. Structura asigura fluxul continuu”, explica Ovidiu Bocaniciu, directorul Zeelandia. Fabrica de la Miroslava a costat 3 milioane de euro si masoara circa 2.000 de metri patrati. Ea a fost inaugurata in octombrie 2010 in prezenta oficialitatilor locale si a sefilor olandezi de la Zeelandia. Pana atunci, Zeelandia a functionat intr-o mica sectie din incinta Tamaz.

Prafuri la export

In Romania, Zeelandia a ajuns in 1998, dupa ce a cumparat grupul polonez Superbake cu tot cu filiala romaneasca a acestuia. A produs initial la Bucuresti, dupa care si-a mutat sediul social la Iasi. „Nu lucram atunci in firma, dar cred ca venirea la Iasi are stransa legatura cu forta de munca calificata din zona”, spune Bocaniciu. Fabrica din Bucuresti a ramas doar un punct de lucru, caruia i s-au adaugat unitati de productie la Cluj, Suceava si Timisoara. Firma face export in Slovacia, Ungaria si Republica Moldova, dar volumul de produse livrat nu este extrem de ridicat. „Avem mai multe fabrici in Europa, iar zona de Est a continentului este acoperita de acestea”, sustine directorul Zeelandia. La export se livreaza creme si umpluturi pentru produse de patiserie si cofetarie, dar si mixuri de panificatie. Ce sunt acestea? Prafuri care, combinate cu apa, drojdie si putina faina se transforma in paine crocanta sau in prajituri care atrag prin forma, culoare si gust.
Continue reading Fabrica de E-uri: cum se face mancare din prafuri si apa

Topul celor mai nocive mezeluri. Vezi câte E-uri au fiecare

Mezeluri proaspete de la RupeaÎn compoziţia acestor preparate se găsesc până la 14 aditivi, conform unui studiu realizat de Asociatia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Facultatea de Alimentaţie şi Turism din cadrul Universității Transilvania din Braşov.

„De aceasta dată, ANPCPPS România a verificat etichetele sortimentelor de mezeluri ce se comercializează pe piaţa românească. Au fost studiate etichetele a 61 de mezeluri şi s-au constatat următoarele: peste 50% din sortimentele de mezel care se găsesc pe piaţa românească conţin minim 6 E-uri. Mai mult, trei dintre produsele a căror eticheta a fost studiată, conţin 10 E-uri, iar unul dintre produse, chiar 14 E-uri! Nu a exista produs studiat, care să nu conţina niciun E”, au precizat reprezentanţii organizaţiei.

Continue reading Topul celor mai nocive mezeluri. Vezi câte E-uri au fiecare

Pâinea, plină de aditivi alimentari. Ce E-uri conţine şi care sunt recomandările nutriţioniştilor

Reţeta tradiţională pentru obţinerea pâinii prevede ca alimentul să conţină apă, făină, drojdie şi sare. În realitate, pâinea abundă în E-uri, lucru constatat şi de Autoritatea Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Reprezentanţii ANPC spun că producătorii de produse de panificaţie recurg la introducerea aditivilor alimentari în reţeta pâinii pentru a-i da acesteia un aspect şi gust diferit faţă de pâinea obţinută în casă.

Pâinea conţine până la 34 de aditivi alimentari

Chiar dacă pâinea este alimentul de bază al românilor, medicii nutriţionişti ne recomandă să o mâncăm cu moderaţie, deoarece din cauza aditivilor alimentari riscăm să avem probleme cu rinichii şi chiar să ne îmbolnăvim de cancer.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicospchi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, este de părere că piaţa românească de panificaţie este invadată de E-uri pentru că legea permite acest lucru, chiar dacă o parte dintre aceşti aditivi alimentari ne pun sănătatea în pericol. “Un astfel de exemplu este bromatul de potasiu – E 924 – care duce la apariţia senzaţiei de greaţă, vărsături, diaree sau apariţia diverselor dureri, odată ce este ingerat”, a declarat, pentru gandul.info, medicul nutriţionist.

Cisteina, glutationul şi sulfatul de sodiu sunt alte E-uri care se găsesc în alimentul de bază al românilor. “Sulfatul de sodiu – E 514 – afectează vezica biliară, lactatul de calciu – E 327 – prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală, acidul fumaric – E 297, acidul acetic – E 260 şi cancerigenul acid citric E 330. În total, într-o pâine regăsim până la 34 de E -uri”, mai spune medicul Mencinicopschi.

Nutriţioniştii spun că pe piaţa românească nu există vreun sortiment de pâine care să nu conţină E-uri, astfel că pentru a preveni intoxicarea organismul cu aditivi alimentari, specialiştii ne recomandă să citim cu atenţie eticheta.

Calitatea şi tradiţionalitatea pâinii depind şi de tehnologia de fabricaţie. Ca urmare a deprecierii calităţilor de panificaţie ale grâului, în ultima vreme se utilizează, pentru fabricarea pâinii, din ce în ce mai mult amelioratori de panificaţie, fapt ce ne afectează sănătatea“, indică prof. dr. Mencinicopschi.

(Mediafax, 18/03/2012)