Tag Archives: e-uri nocive

Poporul român, unul dintre cele mai bolnave popoare din UE. Lista celor mai periculoşi aditivi alimentari

IMG_4673Românii au mâncat milioane de cozonaci şi au băut zeci de milioane de litri de vin de Crăciun şi Revelion. Cei mai mulţi dintre români au facut cumpărăturile fără să citească etichetele şi să vadă pe ce dau, de fapt, banii.

Multe dintre produse consumate de români conţin ingrediente periculoase. Doctorul Gheorghe Mencinicopschi îi îndeamnă pe români să fie mai atenţi la ce alimente consumă, pentru că de acestea depinde în mod direct sănătatea lor.

“Astăzi dieta românului este foarte săracă în fibre. (…) Ce înseamnă aceste lucruri? În plan patologic înseamnă ceea ce vedem astăzi în starea de sănătate a poporului român, unul dintre cele mai bolnave popoare din Uniunea Europeană,” a declarat Gheorghe Mencinicopschi în direct la Antena 3.

LISTA CELOR MAI PERICULOASE “E”-URI

E 102-Tartrazina
– interzis în câteva ţări din UE, permis în România
– se găseşte în bomboane, băuturi răcoritoare
– poate produce tumori, afecţiuni grave ale ficatului
Continue reading Poporul român, unul dintre cele mai bolnave popoare din UE. Lista celor mai periculoşi aditivi alimentari

Articol: Mancam doar E-uri

Organizatia Mondiala a Sanatatii a actualizat lista E-urilor periculoase din alimente. Lista a fost data publicitatii in acelasi timp cu o statistica realizata de o companie de cercetare de piata, care arata ca aproape 80% din romani nu stiu ce presupune o alimentatie sanatoasa. Mai exista insa alimente fara E-uri? Prea putine, raspund specialistii.

Lista actualizata
Aditivii alimentari reprezinta orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic. |n Romania, producatorii de alimente se ghideaza dupa doua liste- aditivi interzisi si aditivi permisi, dar in cantitati limitate. Recent, Organizatia Mondiala a Sanatatii a actualizat lista cu E-uri periculoase. Totodata, ei au finalizat si un studiu pe 10 ani, care demonstreaza ca aditivii alimentari, chiar si cei considerati nepericulosi, se elimina in ani de zile din organism. “Aproape ca nu mai exista alimente in care sa nu existe o substanta chimica facuta initial pentru a da mai multa savoare, pentru a da mai multa culoare sau care sa o faca mai atractiva pentru un consumator. De multe ori sunt utilizate pe post de conservati, iar din pacate consecintele acestora se vad in viata din fiecare zi. Vorbesc despre patologie digestiva in primul rand, patologie cardiaca si de ce sa nu spunem ca aceste e-uri sunt incriminate de multe ori si in geneza unor tipuri de cancer. A incerca sa mananci sanatos este extrem de dificil in acest moment in Romania”, a explicat medicul Tudor Ciuhodaru.

Continue reading Articol: Mancam doar E-uri

Articol: Lista celor mai toxice E-uri alimentare

Printre pericolele care pândesc organismul din cauza E-urilor se numără alergiile, dereglările hormonale, tulburările hepatice, bolile intestinale şi ale ficatului, tulburările hepato-biliare, ale tubului digestiv, cancerul şi creşterea nivelului de colesterol

Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive, majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. “Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care, aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului, iar omul devine confuz”, subliniază specialistul în nutriţie.
Continue reading Articol: Lista celor mai toxice E-uri alimentare

E-urile, otrava din alimente

Majoritatea produselor alimentare contin aditivi (cunoscuti sub denumirea generica de “E”-uri), care
conserva, dau culoare, forma, spumeaza si mai ales dau aroma in mod artificial, facind astfel produsul atragator si vandabil timp indelungat. Produsele alimentare cu termen de garantie de un an sau doi nu sint o raritate. Nu ne putem astepta ca un produs atit de vechi sa fie bun pentru organismul nostru, chiar daca el are autorizatia sanitara pentru a fi comercializat.

“Este suficient sa ne gindim ca o maioneza se altereaza in mod normal foarte repede (in 24 sau maxim 48 de ore), deoarece ea constituie o hrana foarte buna pentru bacterii. Va puteti inchipui cit de hranitoare poate fi o maioneza din conserva, care a fost produsa acum o luna, a fost pastrata la temperatura camerei si care nu are semne evidente de alterare deoarece are atit conservant incit bacteriile nu pot trai hranindu?se cu ea.

Oare de ce corpul uman s-ar putea hrani cu aceeasi substanta, cu aceeasi hrana moarta pe care bacteriile o refuza? De asemenea, hormonii folositi in procesul de crestere a animalelor (puii sint deja un exemplu cunoscut) ajung in corpul uman si, in timp, au ca efect o dezvoltare nefireasca a acestuia. Situatia este notorie in tarile industrializate si ea este acceptata deoarece efectele negative se vad destul de tirziu, iar producatorii au un lobby foarte puternic pentru a-si sustine produsele”, este de parere ing. Leonard Radut, director al Laboratoarelor Genna. Toate aceste influente negative se regasesc in functionarea corpului nostru. Ele isi pun amprenta atit asupra formei cit si a starii de sanatate a corpului fizic. In Romania, laboratoarele care pot masura concentratia de “E”-uri din alimente sint o raritate.

Singurul mod de contracarare a acestor efecte este sa fim foarte atenti cum si cu ce ne hranim. Pentru ca aceasta atentie sa fie mereu treaza in constiinta noastra, n-ar trebui uitate vorbele terapeutului Stelian Fulga, care, pe buna dreptate, sustine ca “viata si moartea se afla in intestinul gros”. O alimentatie cu mincaruri proaspete, cu cit mai putina carne si grasimi animale, bogate in vegetale, reprezinta calea fireasca de hranire pentru om. Aditivii alimentari, simbolizati prin litera “E” urmata de un grup de cifre, pot fi clasificati in nepericulosi, suspecti, toxici si chiar cancerigeni. De fapt, acesti aditivi, chiar daca sint inventariati si publicati periodic de catre OMS, au luat o amploare deosebita, netinindu-se prea mult seama de pericolul folosirii lor.

Astfel, aditivul E 124 (colorant rosu) folosit la anumite mezeluri este toxic (produce tumori tiroidiene), fiind interzis in SUA. Nitritii si nitratii (conservanti) E 249 si E 259, larg folositi la mezeluri, alimente conservate prin sarare si brinzeturi sint posibili cancerigeni. De asemenea, cancerigenele E 131 si E 142 se gasesc in bauturi alcoolice si nealcoolice, inghetate si condimente. Racoritoarele contin E 210, E 231 si E 232, care sint toxice si interzise in Australia. Ele mai sint folosite pentru tratamentul la suprafata al citricelor si bananelor. Aditivii E 311 si E 312 din uleiurile pe baza de grasimi sint inamici ai sistemului nervos. E 123 – cel mai cancerigen dintre aditivi, se gaseste in bomboane, jeleuri si brinzeturi topite, iar E 102 si E 110 – coloranti al prafurilor de budinci, nu se mai consuma de mult in statele membre UE. Aditivul E 330 (acid citric) genereaza boli ale aparatului digestiv; E 200 elimina vitamina B 12 din organism; E 250, E 251 si E 252 ataca vasele sanguine; E 311 si E 312 ataca sistemul nervos; E 320 si E321 cresc colesterolul. Aditivii E 954 si E 952, care se gasesc in guma de mestecat si in racoritoare sint cancerigeni. Sulfitii E 220 si E 228 din carnea de hamburger si cartofi deshidratati provoaca alergii.

(Medici.ro, 03/12/2009)

Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.

Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.

Slănină multă şi injecţii cu apă

În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.

Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului.

De cealaltă parte, produsele „premium”, ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă.

Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.

E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.

Continue reading Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri

Lansare de carte: E-urile, mica enciclopedie pe intelesul tuturor

In data de 20 iunie 2009, la Brasov, va avea loc lansarea cartii “E-urile, mica enciclopedie pe intelesul tuturor”, la ora 11:00, la Casa Baiulescu. Autorii cartii sunt prof. Dr. A.V.Ciurea, ing. Filip Vladimir Edu si Rodica Edu.

“Mica enciclopedie este o sursa de informatii obiective, stiintifice, privind provenienta si proprietatile a circa 300 de aditivi alimentari, cat si dozele utilizate in diferite alimente si dozele permise pentru consumul uman, conform standardelor europene.”

Puteti afla mai multe informatii din site-ul cartii si din forumul deschis cu acesta ocazie.

Afis lansare carte E-urile

Video: 5 episoade in Sanatatea TV despre Aditivi alimentari (E-uri)

Potrivit OMS, aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Sunt substanţe chimice împărţite în 24 de categorii şi adăugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunătăţi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera “E” simbolizează faptul că au fost testate minim 6 ani si atestate la nivel european.

Continue reading Video: 5 episoade in Sanatatea TV despre Aditivi alimentari (E-uri)

Salam ardelenesc cu şase aditivi alimentari nocivi

Desenul de pe eticheta salamului ardelenesc Agra’s ne sugerează că acesta ar fi unul tradiţional. Numai că, citind lista de ingrediente, ne dăm seama că este un produs modern, obţinut cu ajutorul aditivilor alimentari.

Salamul ardelenesc Agra’s este un produs dezechilibrat din punct de vedere nutriţional, cu un exces de lipide de origine animală cu efect aterogen, atenţionează profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Mai mult, valoarea biologică a produsului analizat este scăzută de prezenţa aditivilor alimentari. Polifosfaţii E452i şi E452ii dezechilibrează balanţa calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase. În timp, în urma unui consum ridicat poate apărea osteoporoza. Monoglutamatul de sodiu induce sindromul bucătăriei chinezeşti, care se manifestă prin dureri de cap, stări de slăbiciune, modificări de ritm cardiac, respiraţie dificilă. Carminul nu este recomandat persoanelor suferinde de Alzheimer, Parkinson şi copiilor cu sindrom de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare ADHD. Salamul analizat conţine şi o cantitate mare de nitrit şi nitrat de sodiu, aditivi alimentari cu un înalt potenţial cancerigen. Suferinzii de boli cardiace şi renale, dar şi cei cu hipertensiune trebuie să ţină cont de cantitatea mare de sodiu conţinută de produsul analizat. Specialistul ne spune că doza zilnică recomandată este de 6 g sare pentru o persoană adultă. Având în vedere compoziţia produsului, rezultă că are şi o valoare energetică ridicată de care trebuie să ţină cont persoanele supraponderale, obeze, dar şi cei care vor să îşi păstreze o greutate corporală normală.

Continue reading Salam ardelenesc cu şase aditivi alimentari nocivi

Lista cu E-uri nocive

Prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, ne-a declarat ca in tarile Uniunii Europene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar. “In prezent, in UE se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului”, a adaugat prof. Mencinicopschi.

Un tabel comparativ cu Gradul de Toxicitate se afla in pagina Lista cu E-uri NOCIVE

Continue reading Lista cu E-uri nocive

Jurnalul National: Maioneză din aditivi alimentari

Aditivii alimentari sunt cei care fac din maioneza light Remia un produs care să pară comestibil. Numai că aceştia au şi o serie de efecte adverse care pun în pericol sănătatea consumatorilor. Maioneza light Remia este un produs dezechilibrat din punct de vedere nutriţional, cu un exces de lipide vegetale. Din această cauză este neclar de ce în denumirea produsului apare şi “light”, pentru că din compoziţie rezultă că are o valoare energetică ridicată. Pe lângă lipide, produsul conţine şi glucide: sirop de glucoză-fructoză, amidon. Maioneza light Remia conţine şi aditivi alimentari periculoşi pentru sănătate. Atât amidonul modificat, cât şi guma guar afectează buna funcţionare a tractusului digestiv. E412 poate provoca balonări, greaţă, crampe, astm, alergii şi eczeme.

Continue reading Jurnalul National: Maioneză din aditivi alimentari