Astfel, prima listă se referă la aditivii din produsele alimentare şi va intra în vigoare în iunie 2013 (această perioadă de graţie pentru aplicare a fost considerată necesară pentru a permite industriei alimentare a Uniunii să se adapteze la noile norme). Această listă, care este, de asemenea, disponibilă într-o bază de date online, va permite consumatorilor, operatorilor din sectorul alimentar şi autorităţilor de control să identifice cu uşurinţă aditivii care sunt autorizaţi într-un anumit produs alimentar, se arată într-un comunicat al CE.

Cea de-a doua listă priveşte aditivii din ingredientele alimentare, cum ar fi alţi aditivi, enzime, arome şi substanţe nutritive şi se va aplica după 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

“Ziua de astăzi reprezintă un moment important în eforturile noastre de consolidare a siguranţei alimentare în Uniunea Europeană”, a declarat, citat într-un comunicat, John Dalli, comisarul pentru sănătate şi consumatori. ‘Adoptarea a două regulamente privind aditivii va spori capacitatea de decizie a cetăţenilor şi, deopotrivă, a industriei, deoarece vor face ca tuturor celor interesaţi să le fie mai uşor să ştie exact care sunt aditivii autorizaţi în produsele alimentare”, a adăugat el.

Utilizările autorizate ale aditivilor sunt, de acum înainte, enumerate în funcţie de categoria de produse alimentare la care pot fi adăugaţi. Comisia consideră că aceasta este o îmbunătăţire importantă în comparaţie cu vechile liste care erau dispersate în mai multe anexe la trei directive diferite.

Noua listă face să fie foarte clar, de exemplu, că la unele categorii de alimente sunt autorizaţi foarte puţini aditivi sau chiar sunt complet interzişi. Aşa se întâmplă, de exemplu, în cazul iaurtului nearomatizat, al untului, al compotului, al pastelor făinoase, al pâinii simple, al mierii, al apei şi al sucului de fructe.

În alte categorii, de regulă cele privind produse alimentare cu grad înalt de prelucrare – precum, de exemplu, dulciurile, snacks-urile, sosurile şi băuturile aromatizate – se autorizează un număr mare de aditivi.

În plus, lista de aditivi care pot fi adăugaţi la alţi aditivi, enzime, arome şi substanţe nutritive va face ca expunerea la aditivi prin aceste ingrediente să rămână limitată.

Pe lângă instituirea celor două liste, noua legislaţie prevede, de asemenea condiţii bine determinate în care se pot adăuga aditivi la alimente, o împărţire a alimentelor în categorii cu aditivii enumeraţi într-o manieră clară, în funcţie de categoriile de alimente la care pot fi adăugaţi, un program pentru deplina reevaluare a siguranţei tuturor aditivilor autorizaţi şi orientări şi instrucţiuni clare pentru solicitanţii de noi utilizări de aditivi alimentari.

În martie 2010, Comisia a adoptat un program pentru reevaluarea tuturor aditivilor alimentari autorizaţi. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) trebuie să reevalueze toţi aditivii până în 2020. Stabilirea priorităţilor de reevaluare se face pe baza datei la care un aditiv alimentar a fost evaluat ultima dată, a disponibilităţii unor noi informaţii ştiinţifice, a gradului de utilizare a unui aditiv alimentar şi a expunerii oamenilor la acesta.

Coloranţii alimentari sunt primii pe lista de priorităţi. Şaptesprezece coloranţi au fost deja reevaluaţi. Pentru trei dintre aceştia, Comisia a propus deja niveluri de utilizare revizuite, având în vedere că EFSA consideră că expunerea la aditivii respectivi poate fi prea mare pentru anumite grupuri de consumatori.

Datorită unor noi informaţii ştiinţifice, se acordă prioritate mai mare îndulcitorului aspartam, care va fi reevaluat până în septembrie 2012.

În martie 2011, Comisia a adoptat o măsură prin care se precizează datele necesare pentru autorizarea unei noi utilizări pentru un aditiv. Acestea includ datele toxicologice pentru evaluarea riscurilor şi informaţii care să demonstreze că utilizarea aditivului este justificată din punct de vedere tehnologic, poate prezenta beneficii pentru consumator şi nu va induce în eroare.

(AGERPRES, 14 noiembrie 2011)

What the World Eats, Part I
What’s on family dinner tables around the globe? Photographs by Peter Menzel from the book “Hungry Planet”.

1. Japan: The Ukita family of Kodaira City
Food expenditure for one week: 37,699 Yen or $317.25
Favorite foods: sashimi, fruit, cake, potato chips

2. Italy: The Manzo family of Sicily
Food expenditure for one week: 214.36 Euros or $260.11
Favorite foods: fish, pasta with ragu, hot dogs, frozen fish sticks

3. Chad: The Aboubakar family of Breidjing Camp
Food expenditure for one week: 685 CFA Francs or $1.23
Favorite foods: soup with fresh sheep meat

4. Kuwait: The Al Haggan family of Kuwait City
Food expenditure for one week: 63.63 dinar or $221.45
Family recipe: Chicken biryani with basmati rice

5. United States: The Revis family of North Carolina
Food expenditure for one week: $341.98
Favorite foods: spaghetti, potatoes, sesame chicken

6. Mexico: The Casales family of Cuernavaca
Food expenditure for one week: 1,862.78 Mexican Pesos or $189.09
Favorite foods: pizza, crab, pasta, chicken

7. China: The Dong family of Beijing
Food expenditure for one week: 1,233.76 Yuan or $155.06
Favorite foods: fried shredded pork with sweet and sour sauce

8. Poland: The Sobczynscy family of Konstancin-Jeziorna
Food expenditure for one week: 582.48 Zlotys or $151.27
Family recipe: Pig’s knuckles with carrots, celery and parsnips

9. Egypt: The Ahmed family of Cairo
Food expenditure for one week: 387.85 Egyptian Pounds or $68.53
Family recipe: Okra and mutton

10. Ecuador: The Ayme family of Tingo
Food expenditure for one week: $31.55
Family recipe: Potato soup with cabbage

11. United States: The Caven family of California
Food expenditure for one week: $159.18
Family recipe: beef stew, berry yogurt sundae, clam chowder, ice cream

12. Mongolia: The Batsuuri family of Ulaanbaatar
Food expenditure for one week: 41,985.85 togrogs or $40.02
Family recipe: Mutton dumplings

13. Great Britain: The Bainton family of Cllingbourne Ducis
Food expenditure for one week: 155.54 British Pounds or $253.15
Family recipe: avocado, mayonnaise sandwich, prawn cocktail, chocolate fudge cake with cream

14. Bhutan: The Namgay family of Shingkhey Village
Food expenditure for one week: 224.93 ngultrum or $5.03
Family recipe: Mushroom, cheese and pork

15. Germany: The Melander family of Bargteheide
Food expenditure for one week: 375.39 Euros or $500.07
Family recipe: fried potatoes with onions, bacon and herring, fried noodles with eggs and cheese, pizza, vanilla pudding

Adaugam in lista si Romania:

16. Romania: Familia ‘escu
Food expenditure for one week: nu avem date
Family recipe: nu avem date (dar gratarul e pe primul loc)

Sursa: Time – http://www.time.com/time/photogallery/0,29307,1626519,00.html

Nu stiu de unde își face domnul deputat Prigoană cumpărăturile și ce mănancă și ce bea dânsul zilnic. Cert este că alimentația populației din Romania se bazează pe E-uri foarte mult. Oamenii trebuie să mănânce mult, ieftin și să fie fideli anumitor mărci. Mai gustă și niște produse “fără E-uri” din când în când, dacă apucă. Deja s-au obișnuit cu aditivii alimentari să îi aibe în mâncare și apoi în corp, cu voia sau fără voia lor.

Citez dintr-un articol din Libertatea:

Deputatul PD-L Silviu Prigoană (foto) vrea să depună la Parlament o iniţiativă legislativă care să prevadă obligativitatea ca alimentele care conţin E-uri să poarte pe ambalaj un semn roşu de atenţionare.
Deputatul a precizat că explicaţiile privind conţinutul de E-uri sunt scrise adesea cu litere foarte mici şi sunt astfel greu lizibile pentru cumpărători. Din acest motiv, Prigoană cere ca pe faţa ambalajului să fie pus un semn distinctiv, o bulină roşie, pentru a atenţiona cumpărătorul că produsul are E-uri.

Opinia mea este ca nu ambalajul trebuie “sticărit” cu culoare, ci alimentul ar trebui înlocuit cu unul sănătos. Dacă acțiunea aceasta cu bulina roșie este una politică, atunci domnul Prigoană ar caștiga mai multe voturi în viitor, dacă ar avea o inițiativă a unui proiect de lege, care să reglementeze tipul și cantitatea E-urilor din alimente.

Acești aditivi alimentari nu au un efect imediat, ci prin consumul lor frecvent și o anumită perioadă de timp, se va declansa boala, care poate provoca și decesul. Nu veți auzi pe nimeni înlăcrimat să va zică că persoana apropiată decedată, a murit de la consumul de mezeluri, pâine, băuturi, medicamente, fast-food, ci din cauza unei anumite boli: cancer, tumoare, stop cardiac, scleroză etc. Oamenii trebuie să consume, nu să gândească dacă alimentul din mâna lui, are efect în viitor asupra sănătății lui.

Informație oficială nu există în România și folosind Internetul vei găsi doar câteva site-uri care publică liste de E-uri și efecte posibile ale consumului lor. Prin acest site: www.e-uri.ro, încercăm să oferim informație despre acesti aditivi. Ne tot întrebăm dacă să lucrăm vreo lună și să facem o pagină pentru fiecare aditiv sau să ne petrecem acest timp, construind conținut care să ne poată ajuta să ne ferim de aceste E-uri.

Actualizare din 15 dec 2010: l-am contactat pe domnul Prigoana prin e-mail pentru a ne oferi mai multe detalii, dar nu ne-a raspuns. Deci nu aveam mai multe informatii decat cele 2 paragrafe ale articolelor din ziare.

Puteți lasa comentariile voastre despre ceea ce vă interesează la un aditiv: descriere (culoare, ambare), în ce alimente este inclus, gradul de toxicitate, lista cu boli pe care le provoacă.

Cine a mai scris pe aceasta tema:

• http://marius4ever.com/alimente-cu-bulina-rosie/

Bilanţul este înspăimântător: 81 de substanţe chimice, dintre care 5 cancerigene, 42 posibil sau probabil cancerigene, 37 susceptibile de a dezechilibra sistemul hormonal. Micul dejun: unt cu ceai sau lapte. Doar aceste alimente, printre cele mai frecvente la micul dejun, conţin zeci de reziduuri cu potenţial mai mare sau mic cancerigen. Studiul previne, de asemenea, în privinţa alimentelor cu care sunt hrăniţi copiii la prânz: carnea tocată, tonul la conservă, pesticidele folosite în cazul legumelor. Substanţe chimice au fost depistate şi în guma de mestecat.

Analizele au descoperit, printre altele, nitraţi şi cloroform în apa de la robinet. Dar cel mai bogat în reziduuri chimice este somonul conservat. Substanţe chimice au fost descoperite şi în farfuriile folosite pentru încălzirea alimentelor la microunde. Asociation Generations Futures precizează că, în majoritatea cazurilor, nu erau depăşite limitele legale stabilite de Comisia Uniunii Europene şi instanţele internaţionale în privinţa fiecărei substanţe chimice. Totuşi, nu poate fi trecut cu vederea numărul imens de substanţe chi­mice care-şi dau întâlnire în farfuria cu mâncare dată copiilor.

De asemenea, nu pot fi ignorate riscul pe care-l reprezintă pentru consumator acest cocteil de substanţe chimice, subestimarea acestuia şi chiar o eventuală legătură directă cu creşterea numărului de cancere pediatrice.

(Jurnalul.ro, 03/12/2010)

CALORII ŞI SEDENTARISM
Obezitatea apare când oamenii acumulează calorii peste necesar, mănâncă prea mult şi nu fac mişcare. Extinderea supermarketurilor şi a fast-food-urilor, creşterea consumului de proteine animale, sedentarismul. Acestea sunt principalele cauze ale luării în greutate, valabile în majoritatea ţărilor, indiferent de zona geografică. Obezitatea face ravagii nu numai în Asia, ci şi în America Latină, în Africa, mai ales în zonele cu populaţie care prezintă carenţe nutritive severe, unde impactul diabetului şi hipertensiunii este alarmant, comparativ cu cel înregistrat la populaţiile occidentale. Dar obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale secolului al XXI-lea şi pentru europeni.

De la începutul anilor ’80, s-a triplat numărul persoanelor afectate de obezitate în numeroase ţări din regiunea europeană a OMS. Şi, din păcate, fenomenul se extinde într-un ritm accelerat, făcând victime mai ales printre copii. Conform OMS pentru Europa, obezitatea este deja la originea a 2%-8% dintre cheltuielile efectuate în domeniul sănătăţii şi a 10% până la 13% dintre decesele consemnate în această zonă geografică.

(Jurnalul National, 19/01/2009)