Prin acest sistem de comerţ, agricultorul cultivă la sigur doar produsele pe care ştie că le va vinde consumatorilor şi în cantitatea cerută prin abonament. La rândul lor, consumatorii ştiu că au garantat în fiecare săptămână produse agricole proaspete, care, în plus, sunt cultivate ecologic. Mai mult, în cazul în care o parte din recoltă este distrusă de inundaţii, secetă sau de alte cauze naturale consumatorii, care sunt parteneri din acest sistem, plătesc totuşi preţul promis pentru acea recoltă, ajutându-l astfel pe fermier să îşi continue afacerea.

Acest sistem de comerţ agricol a apărut acum 50 de ani în Japonia, iar cel mai mare succes îl are în prezent în Franţa, unde există peste 10.000 de fermieri care au încheiat parteneriate cu consumatori.

La noi, primul român care a adoptat acest sistem este bănăţeanul Ioan Jivu, care a fost ajutat de Asociaţia pentru Susţinerea unei Agriculturi Ţărăneşti (ASAT). Anul trecut, fermierul bănăţean a încheiat parteneriate cu peste 30 de familii de comsumatori cărora le-a livrat coşul săptămânal, acestea dorind să continue parteneriatul şi anul acesta.

În Europa, parteneriatul a fost propus de consumatori
Sistemul de comerţ agricol prin parteneriatul dintre producători şi consumatori a apărut primă oară în Japonia la începutul anilor ’60. Mai târziu, modelul a fost adoptat şi de alte ţări din lume, prin înfiinţarea de asociaţii care au promovat parteneriatele. Astfel, în 1986 în Statele Unite ale Americii este înfiinţată asociaţia CSA (Community Supported Agriculture – Agricultura susţinută de comunitate), iar în 1998 în Canada a apărut ASC (Agriculture Soutenue par la Communauté – Agricultura susţinută de comunitate).
În anul 2001, ca urmare a crizei vacii nebune, consumatorii din Franţa au început să îşi facă griji cu privire la prospeţimea şi sănătatea alimentelor. Câteva familii din localitatea Aubagne au mers la ferma soţilor Denise şi Daniel Vuillon pentru a le cere să garanteze siguranţa produselor agricole. Fermierii ştiau de sistemul de comerţ agricol prin parteneriat pe care asociaţia CSA îl aplica în Statele Unite ale Americii şi le-au propus consumatorilor să încerce acest sistem.

Mega-succes în Franţa: consumatorii se înscriu pe liste de aşteptare
Cu trecerea timpului cererile de parteneriat din partea consumatorilor au crescut aşa de mult încât soţii Vuillon au fost nevoiţi să găsească şi alţi producători care să practice acest tip de agricultură. Ei au ajuns astfel să fondeze grupul AMAP (Association pour le Maintien d’une Agriculture Paysanne – Asociaţia pentru susţinerea unei agriculturi ţărăneşti). În prezent din asociaţie fac parte peste 10.000 de fermieri francezi, iar pe lista de aşteptare a consumatorilor dornici să participe la acest proiect sunt peste 3.000 de familii.

Sistemul de parteneriat, importat şi în România
După ce a văzut amploarea pe care a luat-o în Franţa sistemul propus în propria lor fermă, soţii Vuillon au hotărât să-l exporte şi în alte ţări de pe continent. Ajutată de Consiliul Europei şi de reţeaua URGENCI, Denise Vuillon a implementat parteneriatele în mai multe ţări, iar anul trecut a ajuns şi în România. Aici, Denise Vuillon a fondat Asociaţia pentru Susţinerea unei Agriculturi Ţărăneşti (ASAT). Coordonatorul proiectului din România, Mihaela Veţan, a luat legătura cu un fermier din judeţul Timiş, Ioan Jivu. Acesta a făcut o vizită în Franţa ca să vadă cum se desfăşoară programul, după care s-a întors în ţară şi a aplicat lucrurile învăţate, devenind primul agricultor român care practică acest tip de comerţ agricol. Anul trecut el a încheiat parteneriate cu peste 30 de familii din Timişoara care au fost foarte mulţumite de acest sistem.

Producătorul negociază cu consumatorii
Principiile după care se ghidează acest model de comerţ agricol ţin de existenţa unei relaţii de parteneriat dintre producători şi consumatori. La începutul anului, producătorii se întâlnesc cu familiile de consumatori şi calculează toate cheltuielile (materie primă, facturi de administrare etc.). Ei cad de comun acord asupra salariului pe care consumatorul urmează să-l primească pentru munca depusă. “Nu putem discuta despre profit în rândul fermierilor care fac parte din asociaţia noastră pentru că ei au un venit fix, negociat de comun acord cu clienţii. Acest model de comerţ agricol nu este destinat celor care vor să se extindă, să facă afaceri bănoase din agricultură. Noi vrem să susţinem micii fermieri, cu suprafaţă redusă de teren, care cultivă în mod ecologic şi într-un cadru cât mai diversificat”, a declarat, pentru revista “Magazin agricol”, coordonatorul proiectului din România, Mihaela Veţan. Ea a explicat că între consumatori şi producători nu se încheie un contract juridic, ci doar unul bazat pe încredere. “Familiile de consumatori încheie un contract cu valoare morală cu producătorul. Acest sistem se bazează pe onestitatea participanţilor. Preţul pe unitate al produselor nu va fi niciodată constrâns de preţul din piaţă pentru că sunt cu totul alte condiţii”, a mai spus coordonatorul proiectului.

Obligaţiile producătorului
1. Agricultorul este obligat să aprovizioneze la data promisă cantitatea de produse negociată în coşul săptămânal.
2. Producătorul trebuie să ofere numai produse cultivate ecologic care, în plus, trebuie să fie proaspete.
3. Fermierul trebuie să poată oferi o gamă de produse cât mai diversificată.
4. Producătorul nu are voie să modifice preţul stabilit la început cu consumatorul.
5. Agricultorul are obligaţia să-i lase pe consumatori să viziteze ferma ca să vadă condiţiile în care sunt produse fructele şi legumele.

Obligaţiile consumatorului
1. Consumatorul trebuie să plească valoarea coşul de produse de fiecare dată când îl primeşte.
2. Clientul trebuie să meargă la locul stabilit de comun acord cu producătorul pentru a primi coşul cu produse.
3. În cazul în care o parte din suprafaţa agricolă este distrusă din cauze naturale, cum ar fi seceta sau inundaţiile, consumatorii plătesc produsele pe care le-ar fi primit de pe suprafaţa distrusă, ajutându-l astfel pe agricultor să îşi continue activitatea agricolă.

Avantajele sistemului de parteneriat producător – consumator
1. Asigură un venit decent pentru micii agricultori, contribuind astfel la menţinerea unei agriculturi ţărăneşti locale.
2. Asigură o alimentaţie sănătoasă, cu produse naturale şi proaspete, obţinute în condiţii de securitate şi de transparenţă faţă de consumatori.
3. Produce o relaţie directă între consumatori, locuitori ai mediului urban, şi producătorii din mediul rural.
4. Protejează solul şi mediul deoarece este funcţional numai pentru agricultura ecologică.
5. Consumatorii primesc produse locale, nu aduse din alte ţări.

Dezavantajele parteneriatului
1. Recolta poate fi afectată de vreme, iar familiile de consumatori rămân neaprovizionate.
2. Consumatorii acordă mai mult timp acestui tip de aprovizionare cu produse decât ar acorda dacă ar cumpăra direct din piaţă sau din magazin.
3. Programul nu se desfăşoară pe timpul iernii.
4. Preţurile produselor, potrivit programului implementat în Franţa, sunt mai mari decât în cazul celor cumpărat direct din piaţă sau magazin.

Fermierul Ioan Jivu: “Ies în câştig”
Ioan Jivu, fermierul bănăţean care a testat anul trecut sistemul de agricultură prin parteneriat, are peste 20 de hectare de teren pe care le cultivă şi ecologic şi convenţional. “Eu sunt obişnuit cu acest tip de agricultură ecologică. Mare parte a terenului o cultiv tradiţional, dar o parte am păstrat-o pentru a o cultiva ecologic, astfel încât familia, rudele şi prietenii să aibă fructe şi legume de cea mai bună calitate şi sănătoase. Acum, de când cu acest proiect, cultiv ecologic şi pentru noii mei clienţi”, a explicat, pentru revista “Magazin agricol”, fermierul Ioan Jivu.
Sistemul de comerţ agricol prin parteneriat presupune în Franţa practicarea unui preţ al produselor mai mare decât cel de pe piaţă. Ioan Jivu, însă, a acceptat să ofere aceleaşi preţuri pentru că doreşte ca sistemul să prindă şi în România. “Nu cred că piaţa românească este încă la fel de matură ca în Franţa, iar clienţii să îşi permită să plătească dublu pentru acelaşi tip de produs, chiar dacă acestea sunt mai sănătoase. Aşa că mi-am permis ca în primul an să ies puţin în pierdere ca să capăt încrederea consumatorilor. Pentru anul acesta am calculat că, la un număr de 100 de coşuri, adică 100 de familii de consumatori, cu preţul la produse similar cu cel de anul trecut, ies în câştig”, a mai explicat fermierul Ioan Jivu. “În cazul în care voi avea o parte din recoltă afectată nu voi solicita familiilor de consumatori să plătească pentru produsele neprimite. Ştiu că aşa este modelul venit din Franţa, dar aici e România, oamenii nu au aceleaşi venituri şi acelaşi nivel de trai ca să îşi permită acest lucru”, a mai spus Ioan Jivu.

Pentru cei interesaţi
Fermierii sau clienţii interesaţi să facă parte din acest program pot contacta coordonatorul ASAT, Mihaela Veţan, la numărul de telefon: 0741.232.602

http://asat.ecosapiens.ro/

(Sursa: Magazin Agricol, 06/02/2009)