Industria alimentară nu poate supra­vieţui fără E-uri, însă studiile din ultimii ani au scos la iveală că unele dintre aceste adaosuri sunt deosebit de periculoase pentru sănătate, altele sunt îngrijorătoare, iar foarte puţine sunt inofensiv. De fapt între noţiunea de E şi cea de “pericol” s-a pus de mult semnul egal. Nerealistic, toti aditivii au intrat în aceeaşi categorie. Din fericire sunt si aditivi naturali, utili si necesari, care insa nu au efecte nocive, asta pentru ca sunt obtinuti din fructe sau legume, insa prescurtarea lor cu litera E pe eticheta îi trece automat în cealalta categorie.

În România, o treime dintre subiecţii supuşi unui sondaj de opinie au spus că toţi aditivii alimentari sunt periculoşi, iar o altă treime nu a prezentat nici o părere pe marginea acestui subiect. La nivel mondial, aditivii alimentari sunt subiect de controversă în ultimii ani. În state din SUA, şi chiar din UE, o parte dintre aditivi au fost interzişi cu desăvârşire, mai ales după ce s-a constatat că ar putea fi a treia cauză a mortalităţii. Alimentele cu cele mai multe şi mai nocive adaosuri de acest gen sunt margarina vegetală, mezelurile şi băuturile răcoritoare. Se spune că un consum îndelungat al acestorproduse pe distruge sistemul imunitar şi favorizează apariţia unor boli grave. Asta tot teoretic, pentru ca practic, nu exista o legatura unica dovedita intre boala si E-uri. Aditivii sunt factori favorizanti, dar nu singular determinanti.

Aditivi buni

Aditivii alimentari au fost clasificaţi în funcţie de efectele pe care le au asupra organismului uman. Cei mai periculoşi sunt aditivii cancerigeni, cu efecte ireparabile asupra sănătăţii, urmaţi de cei toxici, care, ingeraţi pe termen lung, pot avea aceleaşi efecte. Urmează E-urile periculoase, care pot duce la diferite tumori sau alergii, apoi cele suspecte, care încă se testează pe animale pentru a li se vedea efectele. Deşi cei mai mulţi aditivi sunt trecuţi pe „lista neagră”, există unii naturali şi inofensivi pentru organismul uman. În această categorie intră E140- Clorofila, E306- vitamina E , antioxidant, E300- vitamina C, E322- lecitina, E440- pectina şi E407- extract de algă. Făcând raportul cu cei peste o sută de aditivi cu probleme, este de înţeles de ce balanţa înclină în defavoarea E-urilor.

Aditivi interzişi în UE, încă folosiţi în România
E123 azorubina, provoacă
astm şi hiperaciditate
E132 indigotina, provoacă alergii
E210 acid benzoic, duce la cancer
E211 benzoat de natriu, provoacă astm şi cancer
E952 ciclamat, duce la cancer

De ce alegem produsele cu cele mai multe E-uri?

Din raţiuni economice. Piaţa este invadată de produse care abundă în E-uri, doar cele biologice fiind sută la sută sigure. Un studiu recent a arătat că, de cele mai multe ori, consumatorii aleg alimentele în funcţie de aspect, culoare şi miros, fără a citi eticheta, iar rolul aditivilor este tocmai acela de a accentua aceste calităţi. Însă, dincolo de aceste aspecte, preţul produselor scade cu cât acestea conţin mai mulţi aditivi, iar acesta este cu adevărat factorul care influenţează consumul mare de produse cu E-uri. Iar în contextul în care pe piaţa modială se prevede o criză alimentară, nu ne putem aştepta decât să crească numărul aditivilor din farfurie. Asta dacă vom avea ce să mai punem în farfurie.

(Gandul Consumator, 04/06/2008)