Hotărârea stabileşte că: “În România, în alimentaţia oamenilor, hrana animalelor şi în industria alimentară se utilizează numai sare iodată” (cap II, art. 3) şi “Pe teritoriul României sunt interzise: importul în vederea comercializării de sare neiodată pentru utilizarea în alimentaţia omului, hrana animalelor şi industria alimentară” (art. 10).

În comunicatul de presa ce a urmat (23.05.2002) se precizează că Guvernul a adoptat această hotărâre “în scopul prevenirii tulburărilor provocate de carenţa de iod”.

Până aici toate bune şi frumoase, dar la vremea introducerii actului normativ existau în România doar 8543 de cazuri de hipotiroidie dintre care – atenţie! – doar o mică parte parte erau cauzate de deficitul de iod. “Este o problemă de sănătate publică, etică profesională şi bioetică” afirma prof. dr. Pavel Chirila în studiul sau „Iodarea universală a sării – atentat la sănătatea publică” şi “este ilogic ca pentru 7000-12000 de cazuri noi de hipotiroidie pe an să forţezi o ţară întreagă să mănâce iod”.

Datorită sării iodate, iodul a ajuns practic peste tot şi, ceea ce este cel mai grav de fapt, ajunge să fie consumat în exces: în produse de panificaţie şi patiserie, în carne şi preparate din carne, în lactate (şi animalelor tot sare iodată li se dă), de fapt în mai toate produsele industriei alimentare.

Adepţii acestei măsuri susţin că ne iodează obligatoriu pe toţi, chiar şi pe cei cu funcţie tiroidiană normală, pentru că ne vor binele, ca să prevină hipotiroidia, guşa endemică, şi că măsura face parte din planul naţional de profilaxie şi tratament a guşei endemice. Numeroşi cercetatori şi medici din România şi din străinătate, familiarizaţi cu problema, afirmă însă cu totul altceva decât această versiune oficială.

Realitatea şi datele statistice ale Ministerului Sănătăţii au dovedit că măsura a înrăutăţit starea de sănătate a românilor în loc să o amelioreze: de când a fost introdusă, numărul cancerelor tiroidiene, a hipertiroidiilor, dereglarilor hormonale, sindroamelor alergice şi altor afecţiuni cauzate de consumul de iod în exces, a crescut. Era firesc: nu toţi avem aceleaşi nevoi de iod şi chiar dacă am avea, nu putem cuantifica zilnic dacă aportul de iod prin consumul de alimente este cel corect.

Iată de ce iodarea universală a sării în România devine un supradozaj periculos pentru cei sănătoşi:

IODUL – Efectele adverse grave:

• agravarea hipertiroidiilor existente,
• inducerea hipertiroidiei în rândul populaţiei cu o funcţionare normală a tiroidei,
• creşterea volumului glandei tiroide,
• afectarea vederii prin toxicitate directă asupra glandei tiroide,
• creşterea ratei cancerului tiroidian,
• creşte incidenţa bolilor alergice,
• inclusiv şocul anafilactic la iod – boală cu potenţial mortal.

Ca şi constatare a unor medici de prestigiu din România, (Dr.Maria Chirilă, spre exemplu), „acordarea întregii populaţii a ţării a unui singur sortiment de sare (iodată), este un experiment ticălos”, avertiza dr. Chirilă într-un interviu acordat pentru „Formula As”.

Totodată, trebuie subliniat că iodul adăugat în sarea de pe rafturile magazinelor nu este ACELAŞI cu cel pe care îl gasim în produsele naturale, cum ar fi nucile, spre exemplu.

Iodul din sare este un produs sintetic, instabil în mod natural, aşa că se stabilizează prin iodura de potasiu şi prin… iradiere.

Pe lângă iod, sarea de bucătărie pe care o găsim în comerţ mai conţine:

E535 – ferocianura de sodiu şi
E536 – ferocianura de potasiu

Pentru ca sarea fină iodată să nu se aglomereze la umiditate se pun antiaglomeranţi ca E535 si E536. E536 este un aditiv interzis în Anglia, dar folosit cu mare lejeritate în România.

Aceştia sunt cianhidre (ferocianuri) care la temperaturi de 80-90 de grade Celsius se descompun. Este vorba, ca să fim înţeleşi, de temperatura unei ciorbe sau a unei tocăniţe când sunt pe foc la gătit.

Împreună cu potasiul eliberat, se transformă în cianhidră de potasiu, sau altfel spus… cianură.

În plus, sarea astfel aditivată este de 30 de ori mai săracă în magneziu decât sarea integrală (grunjoasă), iar procentul ridicat de sodiu din sarea extrafină determină probleme cardiace.

Adăugăm la lista problemelor create de folosirea inconştientă şi în exces a iodului, următoarele:

• din cauza deficienţei de magneziu creşte incidenţa bolii cardiace ischemice;
• prin aport de sodiu se accelerează procesele de ateroscleroză
• toxicitate indusă de ferocianura de sodiu sau potasiu.

“După 4 ani de funcţionare a nefastei H.G. 568/2002 numărul cancerelor tiroidiene s-a dublat, iar numărul hipertiroidiilor a crescut de la 3127 la 6387″, declara profesorul dr. Pavel Chirila. “Să învăţăm de la Europa măcar ce este bun, căci acolo nimeni nu şi-a permis să iodeze universal o ţară întreagă. Încercările din trecut au fost făcute cel mult pe “o şcoală”, “un sat”, “un oraş” şi efectele catastrofale – au avut decenţa şi conştiinţa să le recunoască. În multe ţări (care au probleme reale cu deficitul de iod) există pe raft sare normală şi sare iodată şi fiecare persoană cumpăra de care are nevoie”, a adăugat acesta.

Sarea de bucătărie se găseşte în aproape toate alimentele. Specialiştii recomandă evitarea pe cât posibil a alimentelor preparate de alţii şi, de asemenea, să folosim la prepararea hranei doar sare gemă (sare de zăcământ grunjoasă) care va limita intrarea excesivă a iodului în organism.

După cum am arătat mai sus, HG 568/2002 prevede că pe teritoriul ţării este interzisă comercializarea cu amănuntul a sării neiodate, atât pentru uz personal, cât şi pentru utilizarea în alimentaţia publică şi colectivă. Însă, prin derogare de la prevederile aliniatului 1 este permisă comercializarea sării neiodate numai prin reţeaua de magazine Plafar, magazine naturiste şi farmacii, în segmentul produselor care nu necesită reţete pentru achiziţionare, sarea fiind ambalată în cantităţi nu mai mari de 0,5 kilograme.

Şi ar mai fi de adăugat un “mic” amănunt: substanţa necesară iodării universale a sării în România este, desigur, achiziţionată din import.

(Financiarul.ro, 21 noiembrie 2011)

Unul dintre cele două acte se referă la lista aditivilor din ingredientele alimentare cum ar fi alţi aditivi, enzime, arome şi substanţe nutritive şi se va aplica după 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Lista aditivilor din produsele alimentare este, de asemenea, disponibilă într-o bază de date online, şi va permite consumatorilor, operatorilor din sectorul alimentar şi autorităţilor de control să identifice cu uşurinţă aditivii care sunt autorizaţi într-un anumit produs alimentar.

VEZI AICI LISTA ADITIVILOR

Aditivii alimentari sunt substanţe care se adaugă la alimente dintr-o varietate de motive tehnice, precum conservarea, stabilizarea, colorarea, îndulcirea.

“Ziua de astăzi (n.r. luni) reprezintă un moment important în eforturile noastre de consolidare a siguranţei alimentare în Uniunea Europeană”, a declarat comisarul pentru sănătate şi consumatori, John Dalli, potrivit comunicatului citat de Mediafax.

Instituirea celor două liste reprezintă un pas important în punerea în aplicare a Regulamentului-cadru (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari, adoptat în decembrie 2008.

Noua listă face să fie foarte clar, de exemplu, că la unele categorii de alimente sunt autorizaţi foarte puţini aditivi sau chiar sunt complet interzişi. Aşa se întâmplă, de exemplu, în cazul iaurtului nearomatizat, al untului, al compotului, al pastelor făinoase, al pâinii simple, al mierii, al apei şi al sucului de fructe.

În alte categorii, de regulă cele privind produse alimentare cu grad înalt de prelucrare, precum dulciurile, snacks-urile, sosurile şi băuturile aromatizate, se autorizează un număr mare de aditivi.

În plus, lista de aditivi care pot fi adăugaţi la alţi aditivi, enzime, arome şi substanţe nutritive va face ca expunerea la aditivi prin aceste ingrediente să rămână limitată.

Pe lângă instituirea celor două liste, noua legislaţie prevede, de asemenea condiţii bine determinate în care se pot adăuga aditivi la alimente, o împărţire a alimentelor în categorii cu aditivii enumeraţi într-o manieră clară, în funcţie de categoriile de alimente la care pot fi adăugaţi, un program pentru deplina reevaluare a siguranţei tuturor aditivilor autorizaţi, orientări şi instrucţiuni clare pentru solicitanţii de noi utilizări de aditivi alimentari.

80% dintre români nu realizează ce cumpără

În România, un studiu recent arată că atunci când cumpără un produs alimentar, puţini se uită pe etichetă ca să vadă ce conţine. Practic, 80% dintre români nu ştiu ce presupune o alimentaţie sănătoasă.

70% dintre românii din mediul urban cu vârsta cuprinsă între 15 şi 60 de ani spun că pentru a prepara alimentele într-un mod sănătos, trebuie să ai timp. De asemenea, 55% din totalul celor intervievaţi sunt întru totul de acord că alimentele sănătoase sunt mai gustoase, iar 65% consideră că pentru a mânca sănătos trebuie sa scoţi mai mulţi bani din buzunar.

De asemenea, alimentaţia sănătoasă este asociată cu situaţii deosebite: 75% sunt de acord că alimentaţia sănătoasă este recomandată de medic pentru oamenii cu diverse boli, iar 68% consideră că cei care vor să slăbească mănâncă sănătos.

Studiul “Atitudini şi percepţii faţă de alimentaţia sănătoasă” a fost realizat în urmă cu câteva luni, pe un eşantion de 553 de persoane.

(Jurnalul National, 15/11/2011)

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Constantin Cerbulescu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în ultima perioadă s-a constatat la comercializarea produselor alimentare utilizarea excesivă, până la derizoriu, a termenilor “tradiţional”, “tradiţionalitate”, “reţetă tradiţională”, “tradiţie”.

El a precizat că, în perioada 13-21 octombrie, ANPC a făcut un control la nivel naţional, fiind verificaţi 402 operatori economici, dintre care la 296 (73,6 la sută) au fost găsite nereguli. Inspectorii au verificat legalitatea utilizării termenilor “tradiţional”, “reţetă tradiţională” sau a produselor alimentare cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine.

“Am găsit «parizer ca la bunica». Am avut şi eu bunică, şi nu făcea parizer. Bunicile nu fac parizer cu fel de fel de stabilizatori şi benzoaţi”, a spus Cerbulescu.

Inspectorii au găsit “fasole tradiţional bob gustos”, un produs care în realitate provine din China, fiind ambalat în România, dar care are denumire ce induce consumatorilor ideea falsă de produs tradiţional românesc, snacks-uri din cartofi, diverse sortimente, care aveau pe ambalaj menţiunea tradiţional fără a fi atestate, “zacuscă tradiţională”, denumire nejustificată utilizată pentru mai multe produse provenite de la diferiţi producători, covrigei superiori tradiţionali cu roşii, busuioc şi oregano, cu rozmarin, cu ulei de măsline, cu mac, cu tărâţe de grău, produs neînregistrat ca fiind tradiţional.

De asemenea, au fost descoperite produse sub denumirile salam de casă tradiţional, cârnaţi afumaţi tradiţionali, parizer tradiţional, salam primavera tradiţional, produse care nu sunt înregistrate ca “tradiţionale”.

Inspectorii au verificat aproximativ 610 tone de produse alimentare vândute ca “produse tradiţionale”, din care 594 de tone (97 la sută) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

Şeful ANPC a subliniat că aceste nereguli au fost găsite în supermarketuri, în magazinele proprii ale fabricilor, dar şi la târgurile tradiţionale care se organizează periodic.

În urma neregulilor constatate, organele de control au oprit definitiv şi au retras de la comercializare 533 de kilograme de produse alimentare, în valoare de 10.726 de lei, produse improprii consumului. De asemenea, au oprit temporar de la comercializare aproximativ 25.109 kilograme de produse alimentare, în valoare de 262.816 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate.

Inspectorii ANPC au aplicat 324 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 113 avertismente şi 211 amenzi în valoare de 924.200 de lei. Potrivit lui Cerbulescu, o amendă este în valoare de aproximativ 50.000 de lei.

În 62 la sută dintre judeţe şi municipiul Bucureşti ANPC a găsit la comercializare produse alimentare pentru promovarea cărora se ofereau consumatorului informaţii false despre caracterul tradiţional al produselor, fără ca acestea să fie atestate şi înregistrate de Ministerul Agriculturii ca fiind tradiţionale.
(Mediafax, 11 noiembrie 2011)

www.arte.tv/notre-poison-quotidien

Pesticidele

Aspartam

Bisphénol A

Mai puteti urmari interviuri cu realizatoarea Marie-Monique Robin, la adresa http://www.arte.tv/fr/Comprendre-le-monde/3677910.html.

Salamul ardelenesc Agra’s este un produs dezechilibrat din punct de vedere nutriţional, cu un exces de lipide de origine animală cu efect aterogen, atenţionează profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Mai mult, valoarea biologică a produsului analizat este scăzută de prezenţa aditivilor alimentari. Polifosfaţii E452i şi E452ii dezechilibrează balanţa calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase. În timp, în urma unui consum ridicat poate apărea osteoporoza. Monoglutamatul de sodiu induce sindromul bucătăriei chinezeşti, care se manifestă prin dureri de cap, stări de slăbiciune, modificări de ritm cardiac, respiraţie dificilă. Carminul nu este recomandat persoanelor suferinde de Alzheimer, Parkinson şi copiilor cu sindrom de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare ADHD. Salamul analizat conţine şi o cantitate mare de nitrit şi nitrat de sodiu, aditivi alimentari cu un înalt potenţial cancerigen. Suferinzii de boli cardiace şi renale, dar şi cei cu hipertensiune trebuie să ţină cont de cantitatea mare de sodiu conţinută de produsul analizat. Specialistul ne spune că doza zilnică recomandată este de 6 g sare pentru o persoană adultă. Având în vedere compoziţia produsului, rezultă că are şi o valoare energetică ridicată de care trebuie să ţină cont persoanele supraponderale, obeze, dar şi cei care vor să îşi păstreze o greutate corporală normală.

CONCLUZIILE SPECIALISTULUI
În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, specialistul ne spune că salamul ardelenesc Agra’s nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, persoanelor care suferă de maladii cardiovasculare, renale, celor cu astm, cu boli dermatologice, celor cu status proinflamator sistemic, celor cu alergii, celor cu hiperuricemie (gută), cu cancer.

Ingrediente
Carne de vită, carne de porc, slănină, sare, piper, condimente, adaos proteic animal, conservanţi nitrit E251 şi nitrat de sodiu E250, antioxidant: acid ascorbic, stabilizatori: polifosfaţi de Na E452i şi K E452ii potenţiator de gust: glutamat de sodiu E621, colorant alimentar: carmină E120. Membrană artificială necomestibilă, produs fiert şi afumat.

(Jurnalul National, 06/02/2009)