Unul dintre cele două acte se referă la lista aditivilor din ingredientele alimentare cum ar fi alţi aditivi, enzime, arome şi substanţe nutritive şi se va aplica după 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Lista aditivilor din produsele alimentare este, de asemenea, disponibilă într-o bază de date online, şi va permite consumatorilor, operatorilor din sectorul alimentar şi autorităţilor de control să identifice cu uşurinţă aditivii care sunt autorizaţi într-un anumit produs alimentar.

VEZI AICI LISTA ADITIVILOR

Aditivii alimentari sunt substanţe care se adaugă la alimente dintr-o varietate de motive tehnice, precum conservarea, stabilizarea, colorarea, îndulcirea.

“Ziua de astăzi (n.r. luni) reprezintă un moment important în eforturile noastre de consolidare a siguranţei alimentare în Uniunea Europeană”, a declarat comisarul pentru sănătate şi consumatori, John Dalli, potrivit comunicatului citat de Mediafax.

Instituirea celor două liste reprezintă un pas important în punerea în aplicare a Regulamentului-cadru (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari, adoptat în decembrie 2008.

Noua listă face să fie foarte clar, de exemplu, că la unele categorii de alimente sunt autorizaţi foarte puţini aditivi sau chiar sunt complet interzişi. Aşa se întâmplă, de exemplu, în cazul iaurtului nearomatizat, al untului, al compotului, al pastelor făinoase, al pâinii simple, al mierii, al apei şi al sucului de fructe.

În alte categorii, de regulă cele privind produse alimentare cu grad înalt de prelucrare, precum dulciurile, snacks-urile, sosurile şi băuturile aromatizate, se autorizează un număr mare de aditivi.

În plus, lista de aditivi care pot fi adăugaţi la alţi aditivi, enzime, arome şi substanţe nutritive va face ca expunerea la aditivi prin aceste ingrediente să rămână limitată.

Pe lângă instituirea celor două liste, noua legislaţie prevede, de asemenea condiţii bine determinate în care se pot adăuga aditivi la alimente, o împărţire a alimentelor în categorii cu aditivii enumeraţi într-o manieră clară, în funcţie de categoriile de alimente la care pot fi adăugaţi, un program pentru deplina reevaluare a siguranţei tuturor aditivilor autorizaţi, orientări şi instrucţiuni clare pentru solicitanţii de noi utilizări de aditivi alimentari.

80% dintre români nu realizează ce cumpără

În România, un studiu recent arată că atunci când cumpără un produs alimentar, puţini se uită pe etichetă ca să vadă ce conţine. Practic, 80% dintre români nu ştiu ce presupune o alimentaţie sănătoasă.

70% dintre românii din mediul urban cu vârsta cuprinsă între 15 şi 60 de ani spun că pentru a prepara alimentele într-un mod sănătos, trebuie să ai timp. De asemenea, 55% din totalul celor intervievaţi sunt întru totul de acord că alimentele sănătoase sunt mai gustoase, iar 65% consideră că pentru a mânca sănătos trebuie sa scoţi mai mulţi bani din buzunar.

De asemenea, alimentaţia sănătoasă este asociată cu situaţii deosebite: 75% sunt de acord că alimentaţia sănătoasă este recomandată de medic pentru oamenii cu diverse boli, iar 68% consideră că cei care vor să slăbească mănâncă sănătos.

Studiul “Atitudini şi percepţii faţă de alimentaţia sănătoasă” a fost realizat în urmă cu câteva luni, pe un eşantion de 553 de persoane.

(Jurnalul National, 15/11/2011)

www.arte.tv/notre-poison-quotidien

Pesticidele

Aspartam

Bisphénol A

Mai puteti urmari interviuri cu realizatoarea Marie-Monique Robin, la adresa http://www.arte.tv/fr/Comprendre-le-monde/3677910.html.

Nu stiu de unde își face domnul deputat Prigoană cumpărăturile și ce mănancă și ce bea dânsul zilnic. Cert este că alimentația populației din Romania se bazează pe E-uri foarte mult. Oamenii trebuie să mănânce mult, ieftin și să fie fideli anumitor mărci. Mai gustă și niște produse “fără E-uri” din când în când, dacă apucă. Deja s-au obișnuit cu aditivii alimentari să îi aibe în mâncare și apoi în corp, cu voia sau fără voia lor.

Citez dintr-un articol din Libertatea:

Deputatul PD-L Silviu Prigoană (foto) vrea să depună la Parlament o iniţiativă legislativă care să prevadă obligativitatea ca alimentele care conţin E-uri să poarte pe ambalaj un semn roşu de atenţionare.
Deputatul a precizat că explicaţiile privind conţinutul de E-uri sunt scrise adesea cu litere foarte mici şi sunt astfel greu lizibile pentru cumpărători. Din acest motiv, Prigoană cere ca pe faţa ambalajului să fie pus un semn distinctiv, o bulină roşie, pentru a atenţiona cumpărătorul că produsul are E-uri.

Opinia mea este ca nu ambalajul trebuie “sticărit” cu culoare, ci alimentul ar trebui înlocuit cu unul sănătos. Dacă acțiunea aceasta cu bulina roșie este una politică, atunci domnul Prigoană ar caștiga mai multe voturi în viitor, dacă ar avea o inițiativă a unui proiect de lege, care să reglementeze tipul și cantitatea E-urilor din alimente.

Acești aditivi alimentari nu au un efect imediat, ci prin consumul lor frecvent și o anumită perioadă de timp, se va declansa boala, care poate provoca și decesul. Nu veți auzi pe nimeni înlăcrimat să va zică că persoana apropiată decedată, a murit de la consumul de mezeluri, pâine, băuturi, medicamente, fast-food, ci din cauza unei anumite boli: cancer, tumoare, stop cardiac, scleroză etc. Oamenii trebuie să consume, nu să gândească dacă alimentul din mâna lui, are efect în viitor asupra sănătății lui.

Informație oficială nu există în România și folosind Internetul vei găsi doar câteva site-uri care publică liste de E-uri și efecte posibile ale consumului lor. Prin acest site: www.e-uri.ro, încercăm să oferim informație despre acesti aditivi. Ne tot întrebăm dacă să lucrăm vreo lună și să facem o pagină pentru fiecare aditiv sau să ne petrecem acest timp, construind conținut care să ne poată ajuta să ne ferim de aceste E-uri.

Actualizare din 15 dec 2010: l-am contactat pe domnul Prigoana prin e-mail pentru a ne oferi mai multe detalii, dar nu ne-a raspuns. Deci nu aveam mai multe informatii decat cele 2 paragrafe ale articolelor din ziare.

Puteți lasa comentariile voastre despre ceea ce vă interesează la un aditiv: descriere (culoare, ambare), în ce alimente este inclus, gradul de toxicitate, lista cu boli pe care le provoacă.

Cine a mai scris pe aceasta tema:

• http://marius4ever.com/alimente-cu-bulina-rosie/

Industria alimentară nu poate supra­vieţui fără E-uri, însă studiile din ultimii ani au scos la iveală că unele dintre aceste adaosuri sunt deosebit de periculoase pentru sănătate, altele sunt îngrijorătoare, iar foarte puţine sunt inofensiv. De fapt între noţiunea de E şi cea de “pericol” s-a pus de mult semnul egal. Nerealistic, toti aditivii au intrat în aceeaşi categorie. Din fericire sunt si aditivi naturali, utili si necesari, care insa nu au efecte nocive, asta pentru ca sunt obtinuti din fructe sau legume, insa prescurtarea lor cu litera E pe eticheta îi trece automat în cealalta categorie.

În România, o treime dintre subiecţii supuşi unui sondaj de opinie au spus că toţi aditivii alimentari sunt periculoşi, iar o altă treime nu a prezentat nici o părere pe marginea acestui subiect. La nivel mondial, aditivii alimentari sunt subiect de controversă în ultimii ani. În state din SUA, şi chiar din UE, o parte dintre aditivi au fost interzişi cu desăvârşire, mai ales după ce s-a constatat că ar putea fi a treia cauză a mortalităţii. Alimentele cu cele mai multe şi mai nocive adaosuri de acest gen sunt margarina vegetală, mezelurile şi băuturile răcoritoare. Se spune că un consum îndelungat al acestorproduse pe distruge sistemul imunitar şi favorizează apariţia unor boli grave. Asta tot teoretic, pentru ca practic, nu exista o legatura unica dovedita intre boala si E-uri. Aditivii sunt factori favorizanti, dar nu singular determinanti.

Aditivi buni

Aditivii alimentari au fost clasificaţi în funcţie de efectele pe care le au asupra organismului uman. Cei mai periculoşi sunt aditivii cancerigeni, cu efecte ireparabile asupra sănătăţii, urmaţi de cei toxici, care, ingeraţi pe termen lung, pot avea aceleaşi efecte. Urmează E-urile periculoase, care pot duce la diferite tumori sau alergii, apoi cele suspecte, care încă se testează pe animale pentru a li se vedea efectele. Deşi cei mai mulţi aditivi sunt trecuţi pe „lista neagră”, există unii naturali şi inofensivi pentru organismul uman. În această categorie intră E140- Clorofila, E306- vitamina E , antioxidant, E300- vitamina C, E322- lecitina, E440- pectina şi E407- extract de algă. Făcând raportul cu cei peste o sută de aditivi cu probleme, este de înţeles de ce balanţa înclină în defavoarea E-urilor.

Aditivi interzişi în UE, încă folosiţi în România
E123 azorubina, provoacă
astm şi hiperaciditate
E132 indigotina, provoacă alergii
E210 acid benzoic, duce la cancer
E211 benzoat de natriu, provoacă astm şi cancer
E952 ciclamat, duce la cancer

De ce alegem produsele cu cele mai multe E-uri?

Din raţiuni economice. Piaţa este invadată de produse care abundă în E-uri, doar cele biologice fiind sută la sută sigure. Un studiu recent a arătat că, de cele mai multe ori, consumatorii aleg alimentele în funcţie de aspect, culoare şi miros, fără a citi eticheta, iar rolul aditivilor este tocmai acela de a accentua aceste calităţi. Însă, dincolo de aceste aspecte, preţul produselor scade cu cât acestea conţin mai mulţi aditivi, iar acesta este cu adevărat factorul care influenţează consumul mare de produse cu E-uri. Iar în contextul în care pe piaţa modială se prevede o criză alimentară, nu ne putem aştepta decât să crească numărul aditivilor din farfurie. Asta dacă vom avea ce să mai punem în farfurie.

(Gandul Consumator, 04/06/2008)