Category Archives: Informatii importante

Cateva din articolele cele mai vizitate, importante si de larg interes, din domeniul alimentatiei sanatoase

Video: Mâncare de plastic importată în România

România, săraca ţară bogată! Aşa ne-ar putea descrie străinii. Avem 15 milioane de hectare de pământ şi cei mai mulţi fermieri din Europa. Stăm pe o adevărată comoară, dar importăm fără măsură alimente. Ce putem face pentru a avea mai multe alimente locale în farfurie ne spune Carlo Petrini, iniţiatorul mişcării Slow Food, într-un interviu în exclusivitate pentru emisiunea Tinerețe fără bătrânețe, duminică, de la ora 13:30, pe Digi24.

Cum ne putem recâștiga mândria prin hrană? Este hrana produsă artizanal, prea scumpă? Putem compara cozonacul de industrie cu cozonacul casnic, la calitate și la preț? Despre hrană și putere economică.

(Multumesc Tiberiu Cazacioc pentru share de pe Facebook).

Lista apelor minerale naturale recunoscute în România (febr. 2016)

Apa de la Robinet (Brasov) - comparatieGuvernul a aprobat in ianuarie 2016 lista apelor minerale naturale recunoscute în România (Ordinul nr. 22/2016). Apele minerale sunt: Alpina Borşa, Amfiteatru, Apa Craiului, Aquatique, Aqua Carpatica, Aqua Sara, Aqua Vital, Artesia, Băile Lipova, Biborţeni, Bilbor, Bodoc, Borsec, Bucovina, Buziaş, Carpatina, Certeze, Cheile Bicazului, Cora, Cristalina, Cristalul Munţilor, Dealul Cetăţii, Dorna, Hera, izvorul Alb, Izvorul Cetăţii Crizbav, Izvorul Minunilor, Izvorul Tămăduirii, K-classic, Keia, Lipova, Lithinia, Oaş, Perenna Premier, Perla Apusenilor, Perla Covasnei, Perla Harghitei, Poiana Negrii, Rarăul, Roua Munţilor, Saguaro, Sestina, Spring Harghita, Stânceni, Stânceni, Tiva Harghita, Tuşnad, Valea Brazilor, Valea Izvoarelor, Vâlcele, Zizin, 7 Izvoare.. Mai jos este tabelul cu detaliile izvoarelor.

Definitiile apelor minerale

Apele minerale naturale carbogazoase îmbuteliate se împart în 3 categorii la care se aplică următoarele definiţii:

a) apa minerală naturală, natural carbogazoasă – apa al cărei conţinut de dioxid de carbon provenind de la sursă este, după o eventuală condiţionare şi după îmbuteliere, acelaşi ca la emergenţă, luându-se în considerare şi impregnarea, acolo unde este cazul, cu o cantitate de dioxid de carbon provenit din acelaşi zăcământ/acvifer, care să compenseze pierderile echivalente rezultate în cursul operaţiunilor amintite, în limitele tehnice uzuale de toleranţă;

b) apa minerală naturală îmbogăţită cu dioxid de carbon de la sursă – apa al cărei conţinut în dioxid de carbon provenind din acelaşi zăcământ/acvifer este, după eventuala condiţionare şi după îmbuteliere, mai mare decât la emergenţă;

c) apa minerală naturală carbogazificată – apa la care s-a adăugat dioxid de carbon de altă origine decât cea din zăcământul/acviferul de provenienţă, dar de uz exclusiv alimentar.

Exista si o norma tehnică de exploatare şi comercializare a apelor minerale:

Art. 8.
Apa minerală naturală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici unei tratări sau adăugări, cu excepţia următoarelor proceduri:

  • a) separarea elementelor instabile, cum sunt compuşii de fier şi de sulf, prin filtrare şi/sau decantare, eventual precedată de oxigenare, astfel încât această tratare să nu aibă ca efect modificarea compoziţiei apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici care îi conferă proprietăţile;
  • b) separarea compuşilor de fier, mangan, sulf şi arsen din anumite ape minerale naturale, prin tratare cu aer îmbogăţit cu ozon, cu următoarele condiţii:
    – compoziţia fizico-chimică a apelor minerale naturale să nu se modifice, prin tratare, în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici;
    – să fie în conformitate cu cerinţele specifice de utilizare stabilite de Ministerul Sănătăţii;
    – să fie notificată Ministerului Sănătăţii şi să facă obiectul unui control specific din partea acestuia;
  • c) separarea constituenţilor indezirabili, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a) sau b), prin utilizarea unei tratări, cu respectarea simultană a următoarelor condiţii:
    – să nu modifice compoziţia apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii săi caracteristici care îi conferă proprietăţile;
    – să fie în conformitate cu cerinţele specifice de utilizare care sunt stabilite de Ministerul Sănătăţii;
    – să fie notificată autorităţilor competente şi să facă obiectul unui control specific din partea acestora;
  • d) eliminarea totală sau parţială a dioxidului de carbon liber prin procedee exclusiv fizice.

Art. 9.
O apă minerală naturală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici unei alte adăugări decât încorporarea sau reîncorporarea de dioxid de carbon în condiţiile prevăzute la cap. III din anexa nr. 1.

Art. 13.
La sursă şi în timpul comercializării ei o apă minerală naturală nu trebuie să conţină:
a) paraziţi şi microorganisme patogene;
b) Escherichia coli şi alte bacterii coliforme şi streptococi fecali în 250 ml de eşantion examinat;
c) bacterii anaerobe sulfitoreducatoare cu înmulţire prin spori în 50 ml de eşantion examinat;
d) Pseudomonas aeruginosa în 250 ml de eşantion examinat.

Mai exista deasemenea o tratare cu ozon a apelor minerale. De ce? Pentru a apa minerala poate contine compuşi de fier, mangan, sulf şi arsen.

Art. 14.
(1) Conform art. 8 lit. b), aplicarea tratării apelor minerale naturale cu aer îmbogăţit cu ozon trebuie să fie notificată în prealabil Ministerului Sănătăţii, care se va asigura că:
a) utilizarea unei astfel de tratări trebuie să fie justificată de existenţa în compoziţia apei a unor compuşi de fier, mangan, sulf şi arsen;

Art. 19
Recipientele apelor minerale naturale care au fost tratate cu aer îmbogăţit cu ozon trebuie inscripţionate pe etichetă, în imediata apropiere a locului unde este menţionată compoziţia chimică a constituenţilor caracteristici, cu următorul text: “Apă supusă unei oxidări cu aer îmbogăţit cu ozon, conform unei tehnologii autorizate”

LISTA apelor minerale naturale recunoscute în România

Continue reading Lista apelor minerale naturale recunoscute în România (febr. 2016)

Documentar: Stresul, portretul unui ucigaș

Carare traseu branZilele trecute la radio un doctor endocrinolog dădea sfaturi pentru reducerea stresului. De ce? Pentru că la stres oamenii mănâncâ și beau până ajung obezi. Lăcrimăm când un concurent de la Britain’s Got Talent cântă pentru că suferea de bulimie când era mic. Lăcrimăm și mai înfulecăm o briosă cu ochii in monitor. Of, s-au terminat… ce bune au fost. Mai punem un film și plescăim satisfacuți de umplerea conductelor proprii.

Stresul este unul declanșat ca și reacție a corpului uman la acțiunea unor stimuli externi. Cu cât se repetă acesti stimuli sau sunt puternici, coprul intră în alertă și mai rapid, poate și cu mai multe substanțe pentru lupta cu factorii. Suntem pregătiți să primim brioșele cu brațele deschise: Atenție! Vine mâncare dulce, sunați la pancreas. Atenție substanțe necunoscute… sunați la dispeceratul de urgențe! Activați toate organele și produceți substanțe

Stresul este stocat ca si memorie prin substanțele în plus ce atârnă pe noi. Citeam zilele trecute că grăsimea de pe burtă este mai toxică decât o alta grăsime, pentru că este un depozit cu grăsime creată printr-un mod stresant. Nu cred că este un depozit de resurse pentru iarnă.

Deci putem fi stresați de moment, dar suntem stresați permanent prin ceea ce am făcut până acum. Ce este depozitat în memorie și alte forme de depozite (grăsimi, țesuturi lezate, celule canceroase) participă la ceea ce se întâmplă în viitor, la următoarea masă sau urmatorul eveniment nefericit. Cel mai groaznic este cel legat de moarte, prin care apropiații noștrii pleacă de tineri sau când au fost chemați.

Vă invit să vizionați un documentar despre stres.

Continue reading Documentar: Stresul, portretul unui ucigaș

Cancerul este produs de un parazit. Opinia celor de la Hofigal.

IMG_5194Această extraordinară afirmație îi aparține unui veteran al produselor de sănătate din  România, și ne referim aici la inginer chimist Ștefan Manea.

El se alătură cercetătorilor care susțin că această boală, cea mai temută la acest moment si în cea mai mare creștere, are cauze până acum complet ignorate!
Prin urmare cancerul de colon nu este rezultatul unei diete sărace în fibre, după cum cel pulmonar nu are legătură cu fumatul, iar cancerul pancreatic nu e neapărat efect al consumului de alcool.

Da, pot fi considerați factori favorizanți, dar ei nu reprezintă cauza!

Întrucât afirmația este, la o primă auzire, șocantă, stau de vorbă cu inginer chimist Ștefan Manea, proprietarul uneia dintre cele mai mari companii de produse de sănătate din România, pe care-l rog să detalieze pe înțelesul tuturor.

Acesta ne dezvăluie lucruri uluitoare, care necesită un grad ridicat de receptivitate, întrucât contrazic ceea ce este deja acreditat despre această boală:

’’În prezent, specia umană este infestata masiv cu paraziți. Într-adevăr, acești paraziți au făcut dintotdeauna casă bună cu gazdele lor, oamenii, dar aici vorbim de un parazit cu totul special, numit ’’trematodul intestinal uman’’. Dacă acest parazit este distrus, evoluția cancerului se va opri imediat!’’

Ascult cu interes vorbele lui și evaluez cauzele despre care se știe că duc la cancer, inclusiv cele de ordin genetic. Îi adresez o întrebare scurtă la care aștept un răspuns cât se poate de detaliat și lămuritor. Îl obțin:

Cum poate trematodul, un banal vierme intestinal să ducă la cancer? În aceste condiții, cum rămâne cu teoria că factorii genetici predispun?

‘’Pentru a înțelege mai bine cancerul trebuie să înțelegem lucrurile importante despre parazitul care îl produce, îmi răspunde Ștefan Manea. Trematodul este un parazit intestinal plat care este studiat încă din anul 1925. De obicei, acesta trăiește în intestine unde nu produce foarte multe daune, poate colită sau sindromul intestinului iritabil, cel mult. La acest nivel îl putem considera inofensiv, pentru că deși fabrică milioane de ouă în corpul nostru, le eliminăm prin intermediul tranzitului intestinal.

Numai că unii dintre noi suferim însă de mici leziuni ale intestinului care permit acestor ouă microscopice să fie atrase în circuitul sanguin. Atunci când invadează un organ ca uterul, sau rinichiul provoacă daune extrem de mari, iar dacă se localizează în ficat produce cancer! Ceea ce face ca lucrurile să fie interesante este faptul că se localizează doar în ficatul anumitor persoane – punctează Ștefan Manea  – se pare că numai pacienții care au în organism alcool izopropilic dezvoltă cancerul!

În urma cercetărilor efectuate și a încercărilor de a se stabili numitorul comun al bolnavilor de cancer, s-a constat că pacienții care au cancer, au în ficat atât parazitul trematod cât și alcool izopropilic.

Cât despre factorii genetici despre care m-ați întrebat, aici se întâmplă ceva foarte interesant… Nu neg caracterul predispozant al acestora, dar ceea ce determină ca fiul sau fiica să facă același tip de cancer ca mama sau tatăl, este faptul că aceștia moștenesc și aplică în viețile lor exact aceleași tipare de a se alimenta, de a gândi, de a rezolva situațiile vieții, care duc la instaurarea aceluiași tip de patologie. Este o discuție largă aici pe care o putem relua altădată. În articolul de față să acordăm întreaga noastră atenție parazitului trematod care provoacă instalarea cancerului în prezenta alcoolului izopropilic, pentru a-i lămuri pe deplin pe cititorii noștri. ’’

Ce este de fapt alcoolul izopropilic, și cum ajunge din natură în organismul nostru?
Îmi răspunde Ștefan Manea:

‘’Alcoolul izpropilic este un antiseptic folosit la ora actuală pe scară largă! Pentru că mulți comercianți nu au prins de veste că acestă substanță este vinovată, în anumite condiții, de producerea cancerului, îl vom găsi fără probleme pe cam toate etichetele!

Și nu vă gândiți că îl găsiți numai în produse cosmetice! Nici vorbă! Îl putem identifica într-o sumedenie de produse pe care le aducem în casele și în farfuriile noastre. El se regăsește în hrană noastră cea de toate zilele, în multe dintre cerealele pe care le mâncăm cu lapte dimineața, majoritatea surselor provenind din arome și coloranți care sunt extrase cu ajutorul acestor solvenți. Verificați etichetele produselor și vedeți dacă au cuvântul ‘’propanol’’ sau ‘’isopropanol’’. Nu le cumpărați pe acestea! De fapt, nu folosiți nici un produs care conține vreo substanță în care apare cuvântul ‘’prop’’ în lista de ingrediente. Pentru a face asta pe deplin convins, amintește-ți că 100% dintre pacienții cu cancer au alcool izopropilic acumulat în ficat și în țesuturile canceroase!’’, avertizează Ștefan Manea.

Cum poate fi transmis acest parazit și cine este mai expus?

’Tremadodele se pot vedea chiar și la un microscop de putere redusă și se găsesc în toate fluidele, în laptele matern, salivă, urină, spermă. Deci poate fi transmis prin sărut, alăptare sau pe cale sexuală. Revin cu observația care trebuie neapărat reținută, că un cancer se va dezvolta în organismul unei persoane infectate numai dacă în corpul său s-a acumulat alcoolul izopropilic despre care am vorbit anterior’’ – ne lămurește Ștefan Manea.

Pacientul bolnav de cancer se poate recupera?

”Da – răspunde Ștefan Manea. Distrugerea tuturor paraziților și a stadiilor lor larvare și înlăturarea alcoolului izopropilic din viața pacienților duce la o recuperare remarcabilă, în mai puțin de o săptămână! Vă spun că am putea eradica această boală nenorocită, dacă vom îndepărta trematodele din hrana animalelor de companie, le vom deparazita riguros, vom monitoriza alimentele de origine animală, hrana pentru animale și toate produsele folosite pentru uz uman, pentru a depista acești solvenți. În fiecare dintre noi, în fiecare clipă, există un anumit număr de celule canceroase. Aceastea sunt atacate de sistemul nostru imunitar, și permit bolii să evolueze sau nu. Vestea bună este că putem lucra la capacitatea de apărare a sistemului imunitar, a noastră și a copiilor noștri, utilizând o serie de alimente și substanțe de o valoare excepțională, care se află la îndemâna noastră! Trebuie doar să avem o vigilență mai ridicată’’, accentuează inginer chimist Ștefan Manea.

Pentru a afla mai multe lucruri despre acestea, întrucât cancerul este un subiect inepuizabil, am smuls de la directorul HOFIGAL , promisiunea că vom reveni cu interviuri succesive pe această temă, sub forma unui serial. Am obținut acordul său plin de gentilețe, fapt pentru care îi mulțumim!

Notă: după încheierea acestui interviu, am mers acasă și am verificat toate produsele din baie, bucătărie, sertarul cu medicamente, etc. Am gasit cuvântul ‘’prop’’ în lista de ingrediente a nenumărate produse precum spumă de ras, after-shave, apă de gură, loțiune de corp, fixative, ceară de păr, parfumuri, creme de uz medicinal, dar și în produsele alimentare precum: înghețată, băuturi răcoritoare, gumă de mestecat, creme de prăjituri, sos de salată, smântână, etc.

Rezultatul m-a îngrozit! Gradul nostru de expunere este uriaș…! Ne-am facut viețile mai comode, dar plătim cu sănătatea și chiar cu viața!

Fă și tu același test! Te va pune pe gânduri!

(Adriana Caranfil, aquiahora.ro, 2014/08/12)

Petitie online: Stop risipei din supermarketuri

16466_Foodwaste4_0_735x368_1_460x230Dragi prieteni,

O treime din hrana pe care o producem ajunge la gunoi, în timp ce zeci de milioane de copii se duc la culcare flămânzi în fiecare noapte. Dar există o rețetă cu care putem hrăni întreaga lume.

Avem deja ingredientele: o mișcare de amploare tocmai a convins Franța să adopte o lege care obligă supermarketurile să doneze produsele nevândute, Uniunea Europeană caută soluții pentru a interzice magazinelor să anuleze în ultimul moment comenzi masive de produse pe care fermierii le-au cultivat deja, iar ONU își propune ca obiectiv înjumătățirea risipei de mâncare la nivel mondial.

Sincronizarea e cel mai important aspect pentru ca rețeta să ne iasă bine. Suntem deja în contact cu numeroși politicieni care sunt gata să lanseze noi propuneri legislative – mai trebuie doar să arătăm că opinia publică e de partea lor. Hai să lansăm o petiție cu un milion de voci și să o înmânăm reprezentanților UE înainte de încheierea consultărilor. Vom colabora apoi cu aliații noștri din întreaga lume pentru a obține legile de care avem nevoie. Semnați acum petiția urgentă și trimiteți acest mesaj tuturor celor cu care ați împărțit vreodată o masă:

SEMNEAZA PETITIA Food Waste

Eu și organizația pe care am fondat-o – Feedback – luptăm de 15 ani împotriva acestei scandaloase risipe de alimente . Am descoperit că în Kenya, aproape jumătate din legumele produse pentru piața vestică sunt distruse. Supermarketurile spun că produsele nu au culoarea sau forma potrivită și anulează comenzi întregi chiar înainte de a fi livrate.

Am întâlnit muncitori care câștigă mai puțin de 2 dolari pe zi și care nu își mai primesc banii atunci când comenzile sunt anulate: prin urmare, copiii lor nu mai pot merge la școală și nu mai au ce mânca. Unii fermieri trebuie chiar să semneze contracte care îi împiedică să dea mâncarea gratis celor care au nevoie de ea.

În Marea Britanie, astfel de abuzuri au devenit ilegale. Fermierii pot trimite sesizări anonime unei autorități de reglementare care poate amenda supermarketurile cu până la 1% din cifra de afaceri. Cel mai mare jucător de pe piață, Tasco, e deja anchetat, și avem grijă ca acest mesaj să ajungă și la conducerea altor supermaketuri.

ONU își propune ca obiectiv înjumătățirea risipei de mâncare la nivel mondial până în 2030, iar oportunitățile sunt din ce în ce mai numeroase. UE derulează consultări pentru a pune capăt practicilor comerciale neloiale ale supermaketurilor, ca parte a unui nou plan pentru reducerea risipei de mâncare pe tot continentul. Marea Britanie și Franța au început să dea exemple de urmat, iar numeroși politicieni din Berlin, Bruxelles, Madrid și Washington fac deja presiuni pentru schimbări importante. Depinde doar de noi să le oferim un mandat puternic pentru a obține legile de care avem nevoie. Semnați acum:

SEMNEAZA PETITIA Food Waste

Nimic nu e mai important pentru soarta umanității decât găsirea unei modalități de a hrăni întreaga lume. Dacă mișcarea împotriva risipei de mâncare și comunitatea Avaaz își vor uni acum forțele, putem oferi hrană săracilor și elimina presiunile făcute asupra bieților fermieri și asupra mediului.

Cu speranță,

Tristram Stuart, alături de echipa Feedback și echipa Avaaz

SURSE (ÎN ENGLEZĂ)

Putting a stop to global food waste (Feedback)
feedbackglobal.org/stopdumping

EU supermarkets blamed for Kenya food waste (Al Jazeera)
aljazeera.com/indepth/features/2013/02/2013222152652620999.html

France to force big supermarkets to give away unsold food to charity (The Guardian)
theguardian.com/world/2015/may/22/france-to-force-big-supermarkets-to-give-away-unsold-food-to-charity

France Wants To Forbid Supermarkets To Destroy Unsold Food (Huffington Post)
huffingtonpost.com/2015/05/22/france-supermarkets-unsold-food_n_7420702.html

5 Amazing Strategies to Eliminate Food Waste and Feed the Hungry (Time)
time.com/money/3913386/food-waste-feed-hungry/

EU circular economy consultation launched (Letsrecycle.com)
letsrecycle.com/news/latest-news/eu-circular-economy-consultation-launched/

Tesco probed by new regulator (BBC)
bbc.co.uk/news/business-31143452

Cancer: cand viata se termina…

Ce poti face cand oamenii din familia ta si din jurul tau mor? Ii multumesti lui Dumnezeu ca esti (inca) viu si incepi o noua zi ale aceleasi vieti pe care o aveai pana sa dispara acel om. SAU… poti folosi puterea exemplului: te poti feri de ceea ce a facut acel om si sa incerci sa nu faci si tu la fel. SAU… poti schimba mai mult prin vointa si cu ganduri de viata lunga.

Prima intrebare: De ce a murit?
Raspuns rapid si taios: Cancer.
Ganduri: Eh, toata lumea moare de cancer in zilele noastre. Dar oare mie o sa mi se intample aceasta? Ma voi imbolnavi si eu de cancer?

A doua intrebare: De care?
Raspuns hilar de pe Internet: De mere!
Raspuns scurt: Cancer la plamani.
Raspuns general: De orice fel.

A treia intrebare: Dar cati ani avea?
Raspuns: facea 45 in martie.
Raspunsuri generale: 21, 37, 54.
Ganduri: Daca trece de 60 deja e acceptabil sa se curete mai repede. Oare de ce?

Urmeaza o pleiada de intrebari pentru a putea sa te indentifici personal in comportamentul si in produsele consumate de persoana decedata: “a fumat?”, “cat a fumat?”, “a lucrat in mediu toxic?”, “ce manca?” etc … si multe alte intrebari.

Adevarat este ca vom muri mai repede in stilul acesta de viata din Romania

“Speranta de viata” este redusa de la acei 70-si-ceva de ani la mai putin. Parintii si bunicii nostri au avut sanatate sa ajunga la 80-90 cu tot stilul lor neacceptabil la oras: tigari, rachiu si mancare de la tara. Sa nu uitam ca au trait zeci de ani in aer liber prin munca ce au facut-o, au avut o gama mica de produse pe care sa o consume (fie ea putina), dar cu valori nutritive bogate si nu au testat zeci si sute de produse noi, doar de dragul globalizarii.

Aparitia simptomelor, a diagnosticului, a bolilor si apoi a cancerului este datorata unui intreg, nu poti da vina doar pe un factor, mai bine dai vina pe propria persoana, prin ceea ce face si ceea ce consuma.

Cancer la plamani

Plecam de la radacini: mancare si lichide

Cata mancare NU mai are aditivi alimentari (E-uri)? Cata mancare NEGATITA in casa mancam? Care sunt ingredientele pe care la folosim, cand facam noi mancarea? Cat de proaspete sunt si care este sursa ingredientelor? Cata mancare bagam in noi?
Cate lichide hranitoare (nu zic sanatoase) bem zilnic? Care este sursa lor? Aceste lichide mai contin si alte substante in afara de cele hranitoare?

Ajungem la fatada: cosmetice, incaltaminte, imbracaminte

Media de acum cativa ani era de 12 chimicale zilnic din cosmetice pentru femei. Ne spalam, ne fardam, ne intretinem cu N chimicale. Apoi acoperim corpurile cu hainute dragute privirii si mergem pe 2 picioare pe tot felul de incaltari. Nu ne intrebam daca solicitam aparatul locomotor, nu ne intrebam daca prin pielea noastra intra constant chimicale.

Intram in comunicare: telefoane mobile, internet wireless, aparatura electrica

Deja toata lumea stie ca exista radiatii. Daca nu se vad, aceasta nu inseamna ca nu exista. Un fapt simplu: corpul uman are celule ce produc curent electric, inima fiind un exemplu bun aici. Aceste radiatii intra prin corpul nostru, se intersecteaza cu curentul propriu si produc o dereglare a curentului. Uneori 24 de ore. Copii si adolescentii cresc cu acest dereglaj si ne vom mira de ce nu mai seamana cu oameni ca noi.

Ajungem in comportamentul fizic: lucru la birou, dinamismul activitatilor zilnice, necesitatea de rapiditate, timpul

Multa lumea lucreaza deja stand pe scaun multe ore. Este oare o pozitie naturala? Facem ceva sa relaxam corpul din cand in cand?
Avem mijloace in transport comune si proprii. Cutiutele cu roti ne ajuta sa ajungem cat mai repede unde avem treaba. Nu ne vor duce cat mai repede unde sa ne relaxam. Consumul corpului in timpul conducerii unui autovehicul este mare, iar numarul de accidente din Romania este imens, anii trecuti consumand un imens 2% din Produsul Intern Brut (PIB), dar si un numar important din totalul de oameni vii.
Tic, tac, tic, tac… articolul este prea lung si mai si altceva de facut azi.

Si la final, dar trebuind sa fie pe primul loc, comportamentul psihic: suntem stresati? Ne comportam ciudat?

Principalul sistem implicat in imbolnaviri este sistemul nervos. Cauzele cancerelor se gasesc in “conflictele” pe care noi le avem si le mentinem in mintea noastra. Mentinerea se face prin puterea de declansare a acestui conflict, persistenta lui in interiorul mintii noastra si nerezolvarea lui. Deci puterea gandurilor noastre pot inchide anumite parti ale corpului, declansand aceste blocaje.
Oare facem ceva sa ne relaxam sau cu alte cuvinte, sa facem ceva diferit din ceea ce facem zilnic?

Am gresit finalul

Cand ajungem cu boala in sistemul de sanatate, ne vom da seama ca nu vom avea bani pentru ultimele tratamente sau pentru un loc placut intr-un spital. Vom plati mii de euro, zeci de mii de euro pentru a avea inca o perioada de ani de viata. Vom consuma din timpul celor apropiati in ne a ajuta sa avem acesti bani, sa facem anumite actiuni in sistemul de sanatate (consult, medicamente, tratamente, deplasari, operatii, atentii etc) si le vom produce in minte lor “conflicte” si vom consuma din viata lor.

Nu ar fii mai bine sa NU fumezi, sa NU mananci prostii, sa NU iti faci toate pofetele, sa NU bei alcool si tot felul de tampenii si sa ai o viata frumoasa fara conflicte?

Puterea exemplului

Vei gasi cateva cifre si cateva fapte, pentru a putea sti ce sa ne asteptam. Prelungire viata de la diagnostic de metastaza = 6 ani. Operatii = aproximativ 15 (ganglioni, taiat intestin, taiat plaman, operatie pe creier etc). Numar de consultatii: necunoscut. Numar de zile de spitalizare: necunoscut. Costuri teoretice: 40.000 euro. Stare fizica: decedat.

Un calcul simplu: 1 pachet de tigari pe zi = 15 lei x 30 zile = 450 lei pe luna x 12 luni = 5.400 lei (54 de milioane lei vechi) = 1.230 euro. Cum zicea un doctor, nu ar fii mai fain sa mergi la Paris cateva zile cu banii acestia?

Dumnezeu sa te odihneasca, chiar daca in rai nu ai Internet si nu poti citi acest articol

O conferinta despre Cancer

VIDEO Campanii care descurajează risipa alimentară, promovând fructe şi legume urâte

moche_fruits_vegetables.jpg.662x0_q100_crop-scaleÎn cea mai mare parte a magazinelor, fructele şi legumele cu malformaţii nici măcar nu apar expuse la raft, atâta vreme cât ideea de perfecţiune stă la baza tuturor politicilor de marketing. Deşi agricultura la scară industrială face loc pentru din ce în ce mai puţine produse cu defecte estetice, fructele şi legumele care “încalcă” regulile nescrise ale atractivităţii vegetale ajung, de cele mai multe ori, în coşul de gunoi. Din ce în ce mai multe magazine din lume au decis să schimbe regulile şi să lupte împotriva risipei de hrană promovând tocmai produsele urâte, pe care le vând la preţuri mai mici.

 

Potrivit unui raport realizat de Natural Resources Defense Council, doar în Statele Unite se irosesc anual 40% din totalul de alimente, iar mare parte din aceste pierderi se datorează şi fructelor şi legumelor care rămân nevândute. În Marea Britanie, de pildă între 20 şi 40% din totalul de fructe şi legume produs anual, respectiv 90.000 de tone, ajung la coşul de gunoi, tocmai din cauza defectelor. În ceea ce priveşte România, Biroului European de Statistică arată că, anual, sunt aruncate 2,5 tone de alimente bune de mâncat, dintre care legumele, fructele, peștele şi mezelurile se află în topul produselor care ajung la gropile de gunoi.

 

În acest context, din ce în ce mai multe magazine şi organizaţii din lume încep să militeze pentru reducerea risipei, încercând să transforme o parte din obiceiurile consumatorilor şi să-i convingă că ideea de a cumpăra numai alimente perfecte din punct de vedere vizual nu este benefică. ”Un morcov urât înseamnă o supă frumoasă” sau “Un măr urât e la fel ca unul frumos, dar mai ieftin”, arată campania derulată de magazinul francez Intermarché, menită să-i determine pe cumpărători să lase de-o parte criteriul estetic şi să decidă mai responsabil atunci când caută ingrediente pentru mâncare. În acelaşi timp, trei studenţi germani au demarat campania Fructe urâte, prin care încurajează atât consumatorii să fie mai toleranţi cu aspectul legumelor şi fructelor, cât şi magazinele să pună la dispoziţie clienţilor produse cu imperfecţiuni. În Marea Britanie, o firmă de catering foloseşte pentru prepaparea hranei numai fructe şi legume cu malformaţii, transformând acest element într-un plus de personalitate: “Sunt produse la fel de bune, ba chiar mai interesante, pentru că nu se găsesc în supermarketuri sau în restaurante obişnuite. Legumele cu defecte sunt mai degrabă nişte opere de artă,” spune pentru The Guardian Lea Brumsack, cofondatoare Culinary Misfits.

Mai jos, vă invităm să urmăriţi clipurile campaniilor din Franţa şi Germania, în speranţa că data viitoare când găsiţi la raft mere cocoşate sau castraveţi cu forme stranii, nu le veţi evita. Percepţia noastră asupra frumuseţii se poate schimba, după cum arată şi primele statistici referitoare la impactul campaniei Intermarché, unde vânzările la fructe şi legume au crescut cu 60% în perioada de după lansarea promoţiilor la legume şi fructe mai în afara cutiei.

 

 

The sound of ugly fruits! from ugly fruits on Vimeo.

Sursa: Treehugger

Codul „PLU” indică dacă fructele și legumele au fost modificate genetic

Fructe uscateFructele și legumele de import, pe care le găsim de obicei în supermarketuri, au uneori etichete ce conţin nişte coduri. Se numesc coduri „PLU” şi arată dacă fructul a fost crescut bio, cu îngrăşăminte chimice sau dacă a fost modificat genetic.

Trebuie să ne uităm după nişte stickere, aplicate pe fruct, care conţin câteva cifre. Acestea sunt codurile PLU. Sunt stabilite de Federaţia Internaţională pentru Standardul Produselor şi sunt folosite din anul 1990.

Este vorba despre un cod din patru sau cinci cifre care arată cum a fost crescut produsul respectiv: ecologic, cu pesticide sau dacă a fost modificat genetic. Astfel veţi înţelege şi diferenţa de preţ dintre portocalele organice și cele crescute convenţional, de exemplu, care pot arăta la fel.

Dacă un fruct are codul de pe autocolant format din patru cifre, înseamnă că a fost crescut convenţional, adică s-au folosit îngrăşăminte chimice şi pesticide.

De exemplu, luăm un măr, pe care este înscris codul 4015. Dacă ar fi avut codul 94015, ar fi indicat faptul că a fost crescut într-un mediu bio. Un măr modificat genetic ar fi avut codul 84015.

Așadar, codurile PLU din cinci cifre pot începe cu cifra 8 sau cu cifra 9. Cele care încep cu 8 arată faptul că vegetalele respective au fost modificate genetic. De aceea, este indicat să evitaţi astfel de produse.

Dacă, in schimb, codul începe cu cifra 9, înseamnă că producţia a fost cultivată ecologic. Adică puteţi cumpăra cu încredere fructele şi legumele dorite. Acestea au fost crescute natural, fără îngrăşăminte chimice. Singurul dezavantaj este prețul. De obicei sunt mult mai scumpe decât cele crescute cu pesticide.

Trebuie să mai ştiţi că nu toate legumele şi fructele de import au înscris pe etichetă codul PLU. Producătorii sunt obligaţi să îl pună fie pe lotul de alimente, fie pe fiecare bucată în parte.

Dacă, însă, cumpăraţi vegetale de import, din supermarketuri, alegeţi-le pe cele care au codul scris pe autocolant.

Şi mai bine ar fi să le achiziţionaţi din piaţă, dar şi aici se găsesc multe fructe şi legume de import, nu doar autohtone.

Bineînţeles, cele mai sănătoase sunt cele cultivate în grădina proprie ori cele luate de la un producător local în care aveţi încredere.

(Sursa: digi24.ro)

Ce este grasimea? (video si chimie)

Uleiul de măsline e 100% grăsime, nu conține nimic altceva. Pe de altă parte, amestecul pentru clătite are doar 11% grăsime. Și totuși, uleiul de măsline îți face bine, iar aluatul de clătite nu. De ce? După câte se pare, cantitatea de grăsime pe care o mâncăm nu ne influențează greutatea sau colesterolul sau riscul de boli cardiace la fel de mult ca tipul de grăsime pe care-l mâncăm.

Dar haideți să argumentăm: Ce e grăsimea?

Dacă ar fi să mărim imaginea pe un somon, care e un pește gras, dincolo de organe, dincolo de țesuturi, în celule, am vedea că acea chestie căreia-i spunem grăsime e, de fapt, făcută din molecule numite trigliceride, și nu toate sunt la fel. Iată un exemplu. Cei trei atomi de carbon din stânga, acela e glicerol. Poți să vezi asta ca pe coloana vertebrală ce ține restul moleculelor laolaltă. Cele trei lanțuri lungi din dreapta se numesc acizi grași, și sunt diferențe subtile în structura acestor lanțuri care stabilesc dacă o grăsime e, hai să spunem, solidă sau lichidă; dacă râncezește rapid sau nu; și, cel mai important, cât bine sau rău îți face.

What_is_fat_-_George_Zaidan_-_YouTube_-_2014-05-14_00.49.57Să ne uităm la câteva diferențe. Una e lungimea. Acizii grași pot fi scurți sau lungi. O diferență mai importantă e tipul de legătură dintre atomii de carbon. Unii acizi grași au doar legături simple. Alții au și legături simple și duble. Acizii grași cu legături simple se numesc saturați, iar cei cu una sau mai multe legături duble se numesc nesaturați.

Majoritatea grăsimilor nesaturate sunt bune, în timp ce grăsimile saturate, în exces, fac rău. Povestea se cam sfârșește aici pentru grăsimile saturate, dar nu și pentru cele nesaturate. Legăturile duble din aceste molecule au o proprietate cam ciudată: sunt rigide. Asta-nseamnă că sunt două feluri de a aranja fiecare legătură dublă. Primul e așa, când ambii atomi de hidrogen sunt pe aceeași parte, iar cei de carbon pe aceeași parte. Al doilea fel e așa. Atomii de hidrogen și de carbon sunt în părți opuse ale legăturii duble.

Chiar dacă ambele molecule sunt făcute exact din aceleași elemente de bază, ele sunt substanțe cu totul diferite, și se comportă complet diferit în corpul nostru. Configurația din stânga se numește CIS, de care, probabil, nu ați auzit vreodată. Cea din dreapta se numește TRANS, și probabil ați mai auzit de grăsimi TRANS până acum. Nu râncezesc, sunt mai stabile în timpul prăjitului, și pot schimba textura alimentelor în moduri în care alte grăsimi nu pot. Sunt îngrozitoare pentru sănătatea voastră, de departe mai nocive decât grăsimea saturată, chiar dacă, tehnic, sunt un tip de grăsime nesaturată. Stiu că pare o nebunie, dar corpului vostru nu-i pasă cum arată o moleculă pe hârtie. Tot ce contează e forma 3-D unde se potrivește molecula, unde nu, și cu care traiectorii se intersectează.

Așadar, cum știți dacă un aliment are grăsimi trans? Ei bine, singura modalitate sigură de a ști e dacă vedeți cuvintele „parțial hidrogenat” pe lista ingredientelor. Nu lăsați etichetele cu ingrediente sau reclamele să vă păcălească. FDA le permite producătorilor să susțină că produsele lor conțin „0” grame de grăsime trans, chiar dacă au până la o jumătate de gram per porție. Dar nu există reguli stricte și rapide pentru cât de mică poate fi o porție, iar asta înseamnă că trebuie să vă bazați că o să vedeți acele cuvinte, parțial hidrogenat, pentru că așa sunt făcute grăsimile trans, hidrogenând parțial grăsimile nesaturate.

Să ne întoarcem, deci, la uleiul nostru de măsline și la amestecul pentru clătite. Uleiul de măsline e 100% grăsime. Amestecul pentru clătite e doar 11% grăsime. Dar uleiul de măsline e în mare parte grăsime nesaturată, si nu are grăsime trans.

Pe de altă parte, mai mult de jumătate din grăsimea din amestecul pentru clătite e sau saturată sau trans. Și astfel, chiar dacă uleiul de măsline are de 10 ori mai multă grăsime decât amestecul pentru clătite, e sănătos, pe când amestecul nu.

Nu încerc să mă iau de amestecul pentru clătite. Sunt multe alimente cu acest profil de grăsime.

Ideea e următoarea: Nu e vorba de cât de multă grăsime mâncați, ci de tipul de grăsime. Iar ceea ce face o anumită grăsime benefică sau nocivă e forma ei.

As the narrative goes, fat is bad. Well, it’s actually more nuanced than that. The type of fat you eat is more impactful on your health than the quantity. George Zaidan examines triglycerides, the varied molecules that make up fat, and how to identify which types of fat you are consuming.

(Sursa: edTed si Youtube)