Category Archives: Stil de viata

Articole din presa, despre stilul de viata. Sfaturi, analize, presupuneri si iar sfaturi. Importanta este sanatatea!

Video: Invazia găinilor crescute la sol (ouă cu numărul 1)

Conform sistemului de numerotare al ouălelor, cele cu codul începând cu cifra 1, înseamnă “Free range eggs”: floor production with access to open air runs. – crestere la sol pe aşternut permanent cu acces liber in aer liber. Am mai publicat un articol despre fermele autorizate din România de producere al ouălelor bio și sunt curios cum arată aceste ferme românești. Din video-ul de mai jos, găinile par fericite.

Pâine înghețată (Frozen Bread): de ce ești așa de proaspătă?

Țineam subiectul acesta neatins de câteva săptămâni, până am înghețat și eu. Nu de la răceala congelatorului, ci de la diminuarea consumului de pâine proaspătă de la supermarket și creșterea opoziției față de pâinea înghețată.

Să începem cu filmul din fabrica de pâine, pentru a înțelege cum se fac aceste produse de panificație (pâine, chifle, batoane, pateuri, cornuri etc). După ce vedeți filmul, vom face un exercițiu de gândire.

O primă întrebare: la Lidl sunt niște tantii în spate care fac fac aluatul, fac și coc pâinea? Raspuns final: NU.
Așa se întâmplă la multe alte supermarketuri de proximitate. Nu le enumărăm aici, căci sunt multe mărci, dar toate au pâine sau patiserie coaptă în cadrul magazinului.

Pâinea este alimentul zilnic din România. Mulți dintre noi, cei cu vârsta mai mare de 35 de ani, avem amintiri cu cozile și cartelele pentru pâine, de pe vremea lui Ceaușescu. Este ceva modificat în subcoștient, o voce interioară care spune ca o mamă: “Ia cu pâine puiule!“. Cea mai mare problemă este că aceste produse sunt facute prea industrializat, din punct de vedere chimic și apoi termic.

Zilele acestea explodeaza Internetul cu știrile despre pâinea înghețată și importată. Spiritul românesc trezit în ultimii ani, începe să pună întrebări înaintea burții românești, mare consumatoare de produse internaționale și de standarde căt mai ridicate.

Procesul este simplu: o fabrică dintr-o anumită țară (fie și România) produce produse de panificație și le îngheață. Ea are proprii furnizori, poate chiar a cumparat grâu din Romănia, pentru ca local producatorul nu a reușit să vândă producția și a exportat-o la un preț de supraviețuire. “Fabrica face păinica și o trimite la romanica”. Cum în ultimii ani, micile magazine de proximitate (în drumul spre casă sau de lângă locul de muncă sau locuință) s-au închis, au rămas magazinele luminoase și deschise inclusiv la sfârșit de săptămână. Aici este piața de desfacere a pâinii înghetate: se aduce, se baga la congelator și zilnic se pune în cuptoare după o bineștiută rețetă și se pune în rafturi spre vânzare. Prețurile sunt de la 14 lei în jos per kilogram de pâine. Dacă are seminte sau altele înglobate, acestea trag la cântar, prețul de peste 10 lei fiind justificat (pentru ei).

Saptămâna aceasta se voteaza legea cu 51% produse din lant mic de furnizare, dar doar in week-end. Are o altă denumire, dar principalul este ca un magazin cu program la sfarșit de săptămână, trebuie să aibe în raft produs venit de la câti mai puțini intermediari. Nu stiu dacă o marcă proprie a supermarketului satisface acest criteriu. Eu zic ca da, pentru că de obicei, supermarketul (nu toate) are contract cu un producător local, care produce și etichetează marfa cu brand-ul supermarketului.

Dar să povestim și despre aceste produse, dacâ sunt bune sau nu.

Prima parte este cea naționalistă: dacă sunt din import, banii se duc din țară. Dacă se vinde intr-un magazin cu investitori străini, banii se duc din țară. A doua parte este: dacă pâinea este bună pentru consum? Oare ce termen de valabilitate are în starea înghetată? Pâinea proaspătă pe care ai cumparat-o acum, era facută acum 1 an de zile la fabrică. La nivel de ingrediente, aceasta pâine conține și o gașcă de E-uri (aka Aditivi alimentari), să o facă să reziste în depozit, până ea este coaptă în cuptorul supermarketului? Data viitoare când cumpărați un produs de patiserie, citiți eticheta de lângă preț, cu ingredientele produsului. La unele poți petrece pana la 1 minut tot citind și descifrând denumiti de aditivi.

Succes la cumpărături.

Video: Mâncare de plastic importată în România

România, săraca ţară bogată! Aşa ne-ar putea descrie străinii. Avem 15 milioane de hectare de pământ şi cei mai mulţi fermieri din Europa. Stăm pe o adevărată comoară, dar importăm fără măsură alimente. Ce putem face pentru a avea mai multe alimente locale în farfurie ne spune Carlo Petrini, iniţiatorul mişcării Slow Food, într-un interviu în exclusivitate pentru emisiunea Tinerețe fără bătrânețe, duminică, de la ora 13:30, pe Digi24.

Cum ne putem recâștiga mândria prin hrană? Este hrana produsă artizanal, prea scumpă? Putem compara cozonacul de industrie cu cozonacul casnic, la calitate și la preț? Despre hrană și putere economică.

(Multumesc Tiberiu Cazacioc pentru share de pe Facebook).

Documentar: Stresul, portretul unui ucigaș

Carare traseu branZilele trecute la radio un doctor endocrinolog dădea sfaturi pentru reducerea stresului. De ce? Pentru că la stres oamenii mănâncâ și beau până ajung obezi. Lăcrimăm când un concurent de la Britain’s Got Talent cântă pentru că suferea de bulimie când era mic. Lăcrimăm și mai înfulecăm o briosă cu ochii in monitor. Of, s-au terminat… ce bune au fost. Mai punem un film și plescăim satisfacuți de umplerea conductelor proprii.

Stresul este unul declanșat ca și reacție a corpului uman la acțiunea unor stimuli externi. Cu cât se repetă acesti stimuli sau sunt puternici, coprul intră în alertă și mai rapid, poate și cu mai multe substanțe pentru lupta cu factorii. Suntem pregătiți să primim brioșele cu brațele deschise: Atenție! Vine mâncare dulce, sunați la pancreas. Atenție substanțe necunoscute… sunați la dispeceratul de urgențe! Activați toate organele și produceți substanțe

Stresul este stocat ca si memorie prin substanțele în plus ce atârnă pe noi. Citeam zilele trecute că grăsimea de pe burtă este mai toxică decât o alta grăsime, pentru că este un depozit cu grăsime creată printr-un mod stresant. Nu cred că este un depozit de resurse pentru iarnă.

Deci putem fi stresați de moment, dar suntem stresați permanent prin ceea ce am făcut până acum. Ce este depozitat în memorie și alte forme de depozite (grăsimi, țesuturi lezate, celule canceroase) participă la ceea ce se întâmplă în viitor, la următoarea masă sau urmatorul eveniment nefericit. Cel mai groaznic este cel legat de moarte, prin care apropiații noștrii pleacă de tineri sau când au fost chemați.

Vă invit să vizionați un documentar despre stres.

Continue reading Documentar: Stresul, portretul unui ucigaș

2016 = Anul recâștigării sănătății

Mă bucur că citești acest articol despre sănătate. Vreau să împart entuziasmul meu cu tine și să ne îmbunătățim starea de sănătate printr-o alimentație inteligentă și conștientă. Ne vom gândi fiecare în ce sițuație ne găsim și cum dorim să fim după ce va trece anul 2016. Avem un an la dispoziție. Decizia și puterea stă în propia logică și voință. Dorința de a trăi este un gând ce poate schimba viitorul într-un mod sănătos.

Majoritatea trăim la oraș, o formă de organizare a comunității ce s-a modificat în ultimii zeci de ani în ceva ce nu are un viitor plăcut. Am consumat multe din cauză că nu au fost piedici, nu am luat împreună cu alții decizii pentru schimbare. O “radiografie” rapidă ne dă un raport informativ, un fel de știre de la televizor. O privire cu ochi noi, ne arată un mediu ciudat, plini de stimuli ce ne obosesc fizic și mental. Trebuie doar să te oprești din ritmul alert pe care ți l-ai creat tu în mare parte și nevoile înconjurătoare și să te privești. Mâinile, picioarele, mijlocul… și apoi să gândești ce te doare pe interior. Caută o durere cât de mică. Corpul știe să “spună” când ceva nu funcționeaza bine.

Știm foarte bine să discutăm despre ce nu e făcut bine, ne ocupă tot timpul și zilnic dorim să folosim și mai mult timp pentru aceasta. Poate nu din voința prorie, ci prin instrumente artificiale de “ocupare”: radio, tv, Internet, bannere stradale, gunoaie, reviste cu promoții, etichete placute privirii, depozite paralelipipedice cu rafturi pline cu produse ambalate frumos. Toate sunt instrumente pentru a te face să cumperi și să consumi acele produse (persoana a doua singular mă include și pe mine). Mesajele de marketing sunt peste tot: pronunțare de marcă, etichetă pe o mașina, ambalajul aruncat pe stradă, purtare de etichete etc.. Toate au un rol de reamintire a existenței mărcii, chiar dacă nu dorim să consumăm produsele și serviciile acelea.

Amintirile din auto-intitulata “epocă de aur” sunt dovezi în balanța liberului arbitru: “Nu aveam” contra “Doar bani să ai”, “Nu aveam” contra “De mult îmi doream”, “De proastă calitate” contra “Dai un ban, dar sti că face”. Face ce? Este un lanț imens de companii în spatele oricărui consum. La fiecare za din acest lanț s-a muncit într-o anumită măsură, plătită cu bani într-o altă formă.

Să luăm de exemplu simplu o pâine făcută acasă. Are nevoie de mai multe ingrediente: apă, făină, sare, drojdie. Fiecare are un furnizor:
– apa a izvorât de undeva, a fost captată, curățată și tratată chimic, pompată pentru transport și în așteptare prin conducte
– făina s-a facut pe un teren însămânțat cu un an înainte, cu o anumită sămânță, a fost recoltat grâul, depozitat, măcinat, ambalat și distribuit.
– sarea a fost extrasa cu efort dintr-o mină româneasca sau de peste mări și țări
Prin combinarea ingredientelor am obținut un produs brut, pentru care vom consuma energie la amestecare, energie la coacere, energie la masticare și apoi la digestie. După, nu mai socotim, sunt alte costuri.

Analiza în detaliu duce la modificări mentale ce oprește fluxul natural al consumului. E un fel de frică la fiecare etapă din atingerea unui scop, chiar dacă rezultatul nu ne place la final, el se desfășoara cu anumite costuri în bani, în anumite cantități de timp de execuție și cu anumit efort fizic din energia proprie. O pâine nu costă doar 2 lei, ea are un cost mult mai ridicat. 2 lei ar acoperi costurile de materie primă, producere, transport, distribuție și transport până acasă.

De ce să ne entuziasmăm și să sperăm la sănătate mai bună?

Pentru că în România au început să se schimbe lucruri. Generația X este proaspătă, nu are creierul prăjit de alte epoci, pentru unii, de tristă amintire. Se fac flashmob-uri, s-a schimbat președintele, s-a răsturnat guvernul, se (re)poartă tricolorul, suntem uniți la evenimente triste cu pierderi omenești, începem să înțelegem că ne facem rău dacă mergem din inerția societății. Afirmam anii trecuți cu tărie: “Până nu moare cineva, nu se schimbă nimic”. Trist, dar adevărat. În 2016 privim cu speranță, instituțiile statului nu se vor mai face că muncesc și vor fi mai mult pe teren pentru rolul real pe care îl au. Cred că și angajații din aceste instituții, privesc viața mai plăcut și încep să se gândeasce să nu mai profite de pe urma poziției pe care o au. Presa ne alimenteaza cu multe exemple zilnic.

A trecut valul de articole și reportaje despre mult cunoscutele E-uri din pateul vegetal (în posturile religioase), din cozonac (la Crăciun și Paște). Apar informații internaționale despre consumul de carne, de fructe-legume tratate sau modificate genetic. Consumatorii încep să afle, important este ce află. Domnul Gheorghe Mencinicopschi e la închisoare, locul de ambasador e acum râvnit de nutriționiși, care caută să apară în mintea omenilor cu contraziceri: e buna untura, e bună carnea de porc, e bună cutare și cutare. Informația se plimbă dintr-o parte în alta, într-un fel de telefonul-fără-fir, mai ales în mediile online: facebook, articole pe bloguri, magazine naturiste etc.

Speranță poate fi pentru alimentație și pentru sănătate?

Soluția mea este să se extindă partea de auto-sesizare și partea de voluntariat la protecția consumatorului. Au început prin bonurile fiscale, să nu mai lase comercianții să facă cum e mai bine pentru ei. Au venit miniștrii și secretari de stat cu idei: fară țigări în locuri publice, 50% din fructe-legume din producția românească, importuri de fructe-legume urmărite și împuținate. Ce crește acum pe pământul românesc, va fi o parte în magazine și în piețe. E un început, totul trebuie să înceapă cumva, într-un anumit mod, chiar dacă nu perfect. E vorba că “omul învață din greseli”, dar ea este mai bună cu vorba “… dar nu pe banii mei”. De aceea opinia publică va fi mai puternică, opinia se va auzi mai bine in 2016, ne dorim pentru noi și familiile noastre sănătate în adevaratul sens al cuvântului.

Cea mai buna soluție este alimentația conștientă!

Atâta timp cât ne dăm seama că noi suntem cei care ne hrănim cu anumite alimente și nu alții care urmăresc profitul de pe urma consumului, vom putea să înaintăm în râul vieții sănătoși. Am experimentat ultimele trei luni cu o alimentație inconștientă, fără respectarea disciplinei proprii de viață. Rezultatul? Îngrășare cu 3 kilograme + 2 răceli + oboseala cronică. Nu a contat nivelul de mișcare, calitatea alimentelor, ci a contat cantitatea, stilul de viața, lipsa fructelor și a legumelor, orarul de mese aleatoriu, numarul de produse ambalate sub formă de gustări sau cadouri primite, participarea la festinuri tradiționale și consumul alimentelor ramase după prepare și cumpărături.

Atâta timp cât știm ce bagăm în noi, cît și cum, ne menținem cunoașterea alimentației și a implicațiilor ei. Noi suntem beneficiarii procesului de alimentare cu hrană. Corpul nostru va primi bucuros o hrană prietenoasă, naturală, primită în medii pline de fericire.

Sfaturile pentru sătătate in 2016

– Alimentație conștientă și cu cât mai multe ingrediente în stare vie (neprocesată, nepreparată)
– Mișcare, stat afară cât mai mult, stat la soare, renunțare la mijloace de transport motorizate, reîmprietenirea cu natura
– Relaxare prin metode proprii a minții, conștientizarea viului prin respirație, bătăile inimi și apropierea familiei

Metoda AMR o foloseau soldații cu speranța întoarcerii acasă (Au Mai Rămas), noi ar trebui să o folosim pentru viață: Au Mai Rămas multe zile din viața pe care o avem și ne dorim să fie cât mai lungă.

Cum ne putem împrieteni și aflăm mai multe unul de celalat?

– Like la pagina noastră de Facebook: Alimentatie sanatoasa
– Vizitarea site-ului E-uri.ro – Alimentatie Sanatoasa și citirea informațiilor strânse și publicate acolo
Abonarea la newsletter E-uri.ro nostru lunar:

Succes și Sănătate!

Studiu Republica BIO: cu sau fara copii, 70% din consumatorii de bio sunt persoane active

republicabio_statisticaUltimii ani au insemnat pentru romani o reorientare in ceea ce priveste stilul de viata, iar una din schimbarile semnificative este importanta acordata sanatatii si alimentatiei, care imbraca mai multe forme: de la citirea etichetei si preferinta pentru produsele bio, pana la sport. Republica BIO, cel mai mare magazin online ce comercializeaza exclusiv produse certicate bio, a realizat in perioada iulie-septembrie 2015 un sondaj printre clientii existenti, care arata ca peste 70% dintre consumatorii de produse bio obisnuiesc sa faca sport in timpul liber si sunt interesati de o viata activa.

Clientii nostri sunt oameni foarte educati. Se documenteaza mult, ne suna, pun multe intrebari, vor sa inteleaga. Le pasa de cum se simt si de starea de sanatate. In general, oricine constientizeaza ca trebuie sa se fereasca de chimicalele din comert ajunge sa ne sune, sa studieze magazinul si sa cumpere. Cea mai mare cifra inregistrata in sondaj a fost procentajul de persoane care fac sport, ceea ce pentru noi a confirmat decizia de a avea o categorie pentru sportivi in magazin. Desi romanii sunt considerati sedentari de top in Europa, cu un procent de peste 60% care nu fac sport, conform Eurobarometru 2015, persoanele care aleg sa consume bio inteleg importanta miscarii pentru sanatate. 70% dintre acestia au un stil de viata activ, barbatii in proportie usor mai mare decat femeile”, explica Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO.

Profilul consumatorului de Bio din Romania

Studiul Republica BIO contureaza pentru prima data in Romania profilul concret al persoanelor care cumpara produse BIO.

85% dintre cumparatorii de bio sunt femei, arata studiul realizat de Republica BIO, iar jumatate dintre acestea au cel putin un copil. Pentru majoritatea persoanelor intervievate, constientizarea clara a necesitatii produselor bio apare o data cu aparitia primului copil. In consecinta, familiile cu copii mici au o frecventa mai mare a cumparaturilor de produse bio. De asemenea, procente mari ale recurentei de cumparare se intalnesc la femeile insarcinate si la doamnele cu varste de peste 45 de ani.

Sondajul creioneaza si mai adanc profilul consumatorului roman de bio. Clientii sub 25 de ani se asteapta sa gaseasca repede produsul, si la pret convingator. Cei de peste 45 de ani sunt multumiti sa stie ca toate produsele pe care le gasesc in magazinul Republica BIO sunt certificate ecologic si de asemenea se bucura ca le gasesc la un pret bun, iar asta ii fereste de vizite prin zeci de alte situri. Situatia este mai nuantata intre cele doua varste, dar si aici asigurarea ca toate produsele sunt certificate bio este un factor determinant in achizitie.

Trei obiective am avut in momentul in care am lansat Republica BIO: 1) Sa-i ferim pe romani de chimicale, si de aceea promovam si selectam doar produse certificate ecologic 2) Sa facem bio mai accesibil, si pentru asta am inceput sa producem sub marca Republica BIO. Primul a fost Uleiul de Cocos ecologic Republica BIO, dar vor urma si alte produse 3) Si nu in ultimul rand am vrut sa consolidam increderea in bio, si am reusit sa-i convingem pe oameni ca tot ceea ce gasesc la Republica BIO este verificat, inspectat si certificat. Clientii nostri nu isi fac griji cu privire la sursele de provenienta, fiindca asta este procuparea noastra. Sondajul ne-a convins ca exclusivitatea pe segmentul bio si asigurarea ca toate produsele sunt certificate ecologic este cu adevarat punctul forte al magazinului”, adauga Ciprian Stancu.

Ce pune consumatorul de bio in cos?
Continue reading Studiu Republica BIO: cu sau fara copii, 70% din consumatorii de bio sunt persoane active

Optiunile unui vegetarian la un restaurant

Platou cu branzeturiDe fiecarea data cand merg la un reastaurant si un “impinge-tava” ma lovesc de o problema, ce cred ca e generala, a celor ce sunt vegetarieni. Ce pot manca din produsele pe care le vinde restaurantul?

La ciorba sa zicem ca mai toata lumea are o ciorba de legume, la care mai adauga carnita de vita sau de pui, pentru a face ciorba de vacuta sau borsul de pui. Numai ca s-a intamplat ca dintr-una de vita sa faca una de legume, scotand carnea, dar nu pe toata. Mai sunt supele creme, numai ca baza alimentara cu E621 este peste tot, altfel nu prea are gust.

La felul doi, nu mai sunt pescaterian, deci nu mai pap nici peste. Ma uita la cascavalul pane, dar are si asta ou, caci nu mai sunt nici “ovo” din ovo-lacto-vegetarian. Prea multe optiuni nu am, ma multumesc sa mananc garnituri: orez cu legume, cartofi (dar nu taranesti, ca au sunculite), ceva sote-uri ciudate cu legume de la congelator fierte un pic si aruncate in farfurie. Compar deja costul unei cafele cu unul al unei garnituri.

Am dileme de fiecare data. Ultima oara m-am simtit ca un turist strain ce gusta din produsele autohtone. Cert e ca m-am saturat din ceva paine si platoul de branzeturi romanesti: urda cu marar, branza veche de oaie, cascaval, cas afumat, cas, telemea. Legumele nu au cum sa fie din productii locale (la maxim 100 km distanta de oras) ca nu exista. Deci mai astept un an in care poate reusesc eu sa initiez un cos bio si o lista de producatori locali.

Pofta Buna!

HMF – hidroximetil furfurol – in produsele alimentare (si in miere)

R0025340In ultimul timp am fost intrebati cu asiduitate cat de toxica devine mierea pusa intr-un ceai fierbinte. Am fost frapat de candoarea intrebarii, ca sa zic asa. Stimati cititori, trebuie sa stiti ca de cele mai multe ori mierea poliflora pe care o cumparati Dvs., ca sa ramana aurie si lichida, a fost deja supraincalzita, la temperaturi mult superioare unui ceai. Adesea chiar unii apicultori incalzesc mierea pe un resou electric. In felul acesta pot sa vanda o miere de acum trei ani intr-o forma comerciala atragatoare. Sau o face comerciantul dornic de a vinde o miere cu aspect placut. Datorita tratametelor aplicate in scopul unui aspect comercial, nici nu veti gasi vreodata in supermarketuri miere cristalizata. Desi e bine stiut ca mierea naturala se zahariseste dupa un timp, ca o masura a naturaletii ei. Sunt evident si exceptii, dinte care la noi in tara in principal mierea de salcam.

Stimate Domnule Prof. Stefan Bragarea, ce este hidroximetil furfurolul despre care se vorbeste atat de mult acum, si cum apare in alimente ?
– Hidroximetil furfurolul (HMF) este un produs de degradare a fructozei – unul dintre cele mai interesante si utile zaharuri naturale din fructe si miere. Degradarea fructozei se produce la incalzire excesiva (uscare rapida, coacere), sau prelungita si insoteste procesele de caramelizare. HMF este reactiv chimic si se combina cu proteinele in procese denumite reactii Maillard. Standardele de continut admisibil variaza intre 40mg/kg si 80mg/kg pentru unele mieri de origine tropicala. In industria alimentara continutul de HMF este utilizat ca referinta a unui tratament termic excesiv, in medii acide.

Mierea este singurul aliment in care apare HMF ?
– Mai apare in fructele uscate si in cafeaua prajita, in siropurile de glucoza sau in cele imbogatite in fructoza, intr-unele produse de patiserie si in fumul de tigara. Sursa uzuala cea mai bogata in HMF este cafeaua prajita, urmata de bauturile racoritoare fabricate cu HFCS (High Fructose Corn Syrup, adica binecunoscutul sirop de porumb) si painea prajita. A existat un produs – care s-a fabricat si in Romania – siropul de glucoza obtinut prin termohidroliza acida a amidonului din cereale sau cartofi, produs care se utiliza la fabricarea prajiturilor, si care constituie o sursa de HMF in concentratii mari. Oricum procedeul este interzis acum in tarile UE. Interesant este ca s-a incercat fara succes fermentatia alcoolica a acestor siropuri – drojdiile nu pot asimila aceste zaharuri impurificate.

– Natura isi spune pana la urma intotdeauna cuvantul… Care sunt efectele cunoscute azi asupra sanatatii in ceea ce priveste consumul de HMF ?
– In concentratiile uzuale, HMF are putine efecte asupra metabolismului. Este metabolizat la acid 5-hidroximetil-2-furoic care este excretat prin urina si la 5-sulfoximetilfurfural, care este reactiv si poate reactiona cu proteinele si/sau acizii nucleici. Au fost efectuate studii de carcinogenicitate si de toxicitate a caror concluzie unanima a fost ca pentru concentratiile uzuale din produsele alimentare, HMF nu este carcinogenic.

Calitatea unor produse alimentare – de exemplu vinurile de Madeira si Porto, rachiurile din distilate de fermentat din miere – este apreciata pozitiv in functie de cotinutul lor de HMF, dupa cum se evita fabricarea de bauturi alcoolice din prune uscate datorita unor toxicitati potentiale.

Sa mai incercam si sa judecam lucrurile in logica naturii si in contextul utilizarii lor. In studiile din laboratoare care raporteaza despre efectele HMF, culturile de celule au fost totusi tratate cu HMF singular, ci nu cu miere continind HMF. Este evident ca efectele in varianta miere cu HMF ar fi fost cu totul altele, daca tinem cont ca mierea e un produs complex ce prezinta variate efecte, intre care antitoxic si antioxidant. Orice substanta existenta in miere, functioneaza impreuna cu toate celelalte din compozitia complexa a acesteia. Actiunea finala a produsului natural este una de echipa. Nu s-a auzit ca cineva sa se fi imbolnavit bind vin de Madeira sau Porto. Toti am mancat in copilarie gemuri preparate prin fierberea indelungata a fructelor, care contin multa fructoza si totusi nu ne imbolnaveam din aceste motive. La fel bunicii nostri, care erau mai sanatosi decat majoritatea oamenilor de azi. Stramosii nostri au avut drept singur indulcitor – mierea, pe care o foloseau simpla, dar si in continutul preparatelor lor culinare. Probabil ca mai important pentru sanatatea lor era ca aveau aceste produse nealterate de chimizarea si prelucrarile tehnice actuale din agricultura si industria alimentara; ei le consumau naturale in totalitate.

Mai trebuie retinut ca marii promotori din industria alimentara au o evidenta atitudine contra mierii, pe care o denigreaza sau restrictioneaza pe variate cai, in scopul eliminarii unui concurent redutabil.

De altminteri si in medicina straveche Ayurvedica, care acorda o atentie deosebita mierii, se spune ca dupa ce a fost fiarta sau coapta, mierea capata o toxicitate; insa cand se adauga intr-un lichid fierbinte isi exercita actiunile benefice, fara sa i se descrie vreo toxicitate.

In incheiere putem conchide ca o lingurita de miere pusa intr-un ceai fiebinte nu omoara pe nimeni… Preocuparea pentru sanatate si alimente curate este fireasca, insa informatiile vehiculate pe internet trebuiesc atent selectate. Senzationalul cautat cu orice pret poate conduce la dezinformare. Atentia pentru continutul de HMF ar trebui nu atat sa vizeze o lingurita de miere proaspata pusa in ceai, cat mai curand sa urmareasca ca mierea Dvs. sa fie neprelucrata termic inainte de a va ajunge pe masa.

Bibliografie
1. R. H. Stadler, D. R. Lineback, F. J. Morales ”Hydroxymethylfurfural (HMF) and Related Compounds” 2008 in Process-Induced Food Toxicants; Occurence, Formation, Mitigation and Health Risks – John Wiley & Sons Inc., USA.
2. H. Glatt, Y Sommer ”Health risks of 5-hydroxymethylfurfural (HMF) and related compounds” in Acrylamide and other hazardous compounds in heat-treated foods, 2007, Woodheaad Publishing USA.
3. K. Abraham, R. Gurtler, Katharina Berg, G. Heinemeyer, A. Lampen, K. E. Appel ”Toxicology and risk assessment of 5-Hydroxymethylfurfural in food”, 2011, Molecular Nutrition & Food Research, 55(5): 667-678

(Gabriel Aosan, melidava.ro, 29.07.2014)

VIDEO Campanii care descurajează risipa alimentară, promovând fructe şi legume urâte

moche_fruits_vegetables.jpg.662x0_q100_crop-scaleÎn cea mai mare parte a magazinelor, fructele şi legumele cu malformaţii nici măcar nu apar expuse la raft, atâta vreme cât ideea de perfecţiune stă la baza tuturor politicilor de marketing. Deşi agricultura la scară industrială face loc pentru din ce în ce mai puţine produse cu defecte estetice, fructele şi legumele care “încalcă” regulile nescrise ale atractivităţii vegetale ajung, de cele mai multe ori, în coşul de gunoi. Din ce în ce mai multe magazine din lume au decis să schimbe regulile şi să lupte împotriva risipei de hrană promovând tocmai produsele urâte, pe care le vând la preţuri mai mici.

 

Potrivit unui raport realizat de Natural Resources Defense Council, doar în Statele Unite se irosesc anual 40% din totalul de alimente, iar mare parte din aceste pierderi se datorează şi fructelor şi legumelor care rămân nevândute. În Marea Britanie, de pildă între 20 şi 40% din totalul de fructe şi legume produs anual, respectiv 90.000 de tone, ajung la coşul de gunoi, tocmai din cauza defectelor. În ceea ce priveşte România, Biroului European de Statistică arată că, anual, sunt aruncate 2,5 tone de alimente bune de mâncat, dintre care legumele, fructele, peștele şi mezelurile se află în topul produselor care ajung la gropile de gunoi.

 

În acest context, din ce în ce mai multe magazine şi organizaţii din lume încep să militeze pentru reducerea risipei, încercând să transforme o parte din obiceiurile consumatorilor şi să-i convingă că ideea de a cumpăra numai alimente perfecte din punct de vedere vizual nu este benefică. ”Un morcov urât înseamnă o supă frumoasă” sau “Un măr urât e la fel ca unul frumos, dar mai ieftin”, arată campania derulată de magazinul francez Intermarché, menită să-i determine pe cumpărători să lase de-o parte criteriul estetic şi să decidă mai responsabil atunci când caută ingrediente pentru mâncare. În acelaşi timp, trei studenţi germani au demarat campania Fructe urâte, prin care încurajează atât consumatorii să fie mai toleranţi cu aspectul legumelor şi fructelor, cât şi magazinele să pună la dispoziţie clienţilor produse cu imperfecţiuni. În Marea Britanie, o firmă de catering foloseşte pentru prepaparea hranei numai fructe şi legume cu malformaţii, transformând acest element într-un plus de personalitate: “Sunt produse la fel de bune, ba chiar mai interesante, pentru că nu se găsesc în supermarketuri sau în restaurante obişnuite. Legumele cu defecte sunt mai degrabă nişte opere de artă,” spune pentru The Guardian Lea Brumsack, cofondatoare Culinary Misfits.

Mai jos, vă invităm să urmăriţi clipurile campaniilor din Franţa şi Germania, în speranţa că data viitoare când găsiţi la raft mere cocoşate sau castraveţi cu forme stranii, nu le veţi evita. Percepţia noastră asupra frumuseţii se poate schimba, după cum arată şi primele statistici referitoare la impactul campaniei Intermarché, unde vânzările la fructe şi legume au crescut cu 60% în perioada de după lansarea promoţiilor la legume şi fructe mai în afara cutiei.

 

 

The sound of ugly fruits! from ugly fruits on Vimeo.

Sursa: Treehugger

Codul „PLU” indică dacă fructele și legumele au fost modificate genetic

Fructe uscateFructele și legumele de import, pe care le găsim de obicei în supermarketuri, au uneori etichete ce conţin nişte coduri. Se numesc coduri „PLU” şi arată dacă fructul a fost crescut bio, cu îngrăşăminte chimice sau dacă a fost modificat genetic.

Trebuie să ne uităm după nişte stickere, aplicate pe fruct, care conţin câteva cifre. Acestea sunt codurile PLU. Sunt stabilite de Federaţia Internaţională pentru Standardul Produselor şi sunt folosite din anul 1990.

Este vorba despre un cod din patru sau cinci cifre care arată cum a fost crescut produsul respectiv: ecologic, cu pesticide sau dacă a fost modificat genetic. Astfel veţi înţelege şi diferenţa de preţ dintre portocalele organice și cele crescute convenţional, de exemplu, care pot arăta la fel.

Dacă un fruct are codul de pe autocolant format din patru cifre, înseamnă că a fost crescut convenţional, adică s-au folosit îngrăşăminte chimice şi pesticide.

De exemplu, luăm un măr, pe care este înscris codul 4015. Dacă ar fi avut codul 94015, ar fi indicat faptul că a fost crescut într-un mediu bio. Un măr modificat genetic ar fi avut codul 84015.

Așadar, codurile PLU din cinci cifre pot începe cu cifra 8 sau cu cifra 9. Cele care încep cu 8 arată faptul că vegetalele respective au fost modificate genetic. De aceea, este indicat să evitaţi astfel de produse.

Dacă, in schimb, codul începe cu cifra 9, înseamnă că producţia a fost cultivată ecologic. Adică puteţi cumpăra cu încredere fructele şi legumele dorite. Acestea au fost crescute natural, fără îngrăşăminte chimice. Singurul dezavantaj este prețul. De obicei sunt mult mai scumpe decât cele crescute cu pesticide.

Trebuie să mai ştiţi că nu toate legumele şi fructele de import au înscris pe etichetă codul PLU. Producătorii sunt obligaţi să îl pună fie pe lotul de alimente, fie pe fiecare bucată în parte.

Dacă, însă, cumpăraţi vegetale de import, din supermarketuri, alegeţi-le pe cele care au codul scris pe autocolant.

Şi mai bine ar fi să le achiziţionaţi din piaţă, dar şi aici se găsesc multe fructe şi legume de import, nu doar autohtone.

Bineînţeles, cele mai sănătoase sunt cele cultivate în grădina proprie ori cele luate de la un producător local în care aveţi încredere.

(Sursa: digi24.ro)