Reamintim că E-urile mai sunt cunoscute şi sub denumirea de aditivi alimentari. Acestea sunt substanţe naturale sau sintetice, ce sunt adăugate în alimente pentru a le creşte termenul de valabilitate, pentru a împiedica dezvoltarea de microorganisme, cât şi pentru a îmbunătăţi calitatea produselor: gust, culoare, aspect general.

Acest studiu a fost realizat în parteneriat cu Facultatea de Alimentaţie şi Turism, Catedra de Inginerie şi Management în Turism din cadrul Universităţii Transilvania Braşov, în perioada 16.11.2011 – 09.12.2011.

Clasamentul

• Carne de vită în suc propriu (produs de Scandia Sibiu) are 1 E în compoziţie – nitrit de sodiu
• Carne de porc în suc propriu (produs de Scandia Sibiu) are 1 E în compoziţie – nitrit de sodiu
• Carne de porc (Sadu) are 1 E în compoziţie – nitrit de sodiu
• Carne de porc (Clever) are 1 E în compoziţie – nitrit de sodiu
• Carne de vită (Clever) are 1 E în compoziţie – nitrit de sodiu
• Carne de porc în suc propriu (Carrefour) are 3 E-uri în compoziţie – caragenan, ascorbat de sodiu, nitrit de sodiu
• Carne de porc (Carrefour) are 3 E-uri în compoziţie – polifosaţi, nitrit de sodiu, carmin
• Carne de porc (Antrefrig) are 4 E-uri în compoziţie – alginat de sodiu, polifosfaţi, glutanat de sodiu, nitrit de sodiu
• Carne presată de pasăre (Carrefour) are 5 E-uri în compoziţie – polifosfat de sodiu, ascorbat de sodiu, caragenan, nitrit de sodiu, carmin
• Carne de porc pentru picnic şi gătit (Carrefour) are 5 E-uri în compoziţie – polifosfat de sodiu, ascorbat de sodiu, caragenan, nitrit de sodiu, carmin
• Carne presată de pasăre (Sadu) are 5 E-uri în compoziţie – polifosfați, ascorbat de sodiu, glutamat monosodic, carmin, nitrit de sodiu
• Luncheon meat (Prefera) are 5 E-uri în compoziţie – caragenan, dipolifosfați de sodiu, glutamat de sodiu, izoascorbat de sodiu, carmin, nitrit de sodiu
• Carne de porc (Bucegi) are 7 E-uri în compoziţie – polifosfați, agenți de îngroșare, caragenan, gumă de carruba, clorură de potasiu, acid ascorbic, nitrit de sodiu
• Conservă porc cu mirodenii (Fine Goods – Trei Surori) are 8 E-uri în compoziţie – agenți de stabilizare, caragenan, glutamat de sodiu, potențiator de aromă și miros, izoascorbat de sodiu, substanță de conservare, amidon modificat de porumb

Sursa: EVZ.ro, 27 decembrie 2011

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Constantin Cerbulescu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în ultima perioadă s-a constatat la comercializarea produselor alimentare utilizarea excesivă, până la derizoriu, a termenilor “tradiţional”, “tradiţionalitate”, “reţetă tradiţională”, “tradiţie”.

El a precizat că, în perioada 13-21 octombrie, ANPC a făcut un control la nivel naţional, fiind verificaţi 402 operatori economici, dintre care la 296 (73,6 la sută) au fost găsite nereguli. Inspectorii au verificat legalitatea utilizării termenilor “tradiţional”, “reţetă tradiţională” sau a produselor alimentare cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine.

“Am găsit «parizer ca la bunica». Am avut şi eu bunică, şi nu făcea parizer. Bunicile nu fac parizer cu fel de fel de stabilizatori şi benzoaţi”, a spus Cerbulescu.

Inspectorii au găsit “fasole tradiţional bob gustos”, un produs care în realitate provine din China, fiind ambalat în România, dar care are denumire ce induce consumatorilor ideea falsă de produs tradiţional românesc, snacks-uri din cartofi, diverse sortimente, care aveau pe ambalaj menţiunea tradiţional fără a fi atestate, “zacuscă tradiţională”, denumire nejustificată utilizată pentru mai multe produse provenite de la diferiţi producători, covrigei superiori tradiţionali cu roşii, busuioc şi oregano, cu rozmarin, cu ulei de măsline, cu mac, cu tărâţe de grău, produs neînregistrat ca fiind tradiţional.

De asemenea, au fost descoperite produse sub denumirile salam de casă tradiţional, cârnaţi afumaţi tradiţionali, parizer tradiţional, salam primavera tradiţional, produse care nu sunt înregistrate ca “tradiţionale”.

Inspectorii au verificat aproximativ 610 tone de produse alimentare vândute ca “produse tradiţionale”, din care 594 de tone (97 la sută) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

Şeful ANPC a subliniat că aceste nereguli au fost găsite în supermarketuri, în magazinele proprii ale fabricilor, dar şi la târgurile tradiţionale care se organizează periodic.

În urma neregulilor constatate, organele de control au oprit definitiv şi au retras de la comercializare 533 de kilograme de produse alimentare, în valoare de 10.726 de lei, produse improprii consumului. De asemenea, au oprit temporar de la comercializare aproximativ 25.109 kilograme de produse alimentare, în valoare de 262.816 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate.

Inspectorii ANPC au aplicat 324 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 113 avertismente şi 211 amenzi în valoare de 924.200 de lei. Potrivit lui Cerbulescu, o amendă este în valoare de aproximativ 50.000 de lei.

În 62 la sută dintre judeţe şi municipiul Bucureşti ANPC a găsit la comercializare produse alimentare pentru promovarea cărora se ofereau consumatorului informaţii false despre caracterul tradiţional al produselor, fără ca acestea să fie atestate şi înregistrate de Ministerul Agriculturii ca fiind tradiţionale.
(Mediafax, 11 noiembrie 2011)

Pâinea neagră autentică are densitatea mai mare, nu e pufoasă, are coaja mai groasă şi mai tare şi se învecheşte mai uşor. Pâinea falsificată, adică din făina albă colorată cu malţ, e pufoasă, are coajă subţire şi rezistă o săptămână pe masa din bucătărie. Dar nu mai are calităţile adevăratei pâini negre. Mai mult, colorantul folosit e un produs sintetic, nefiind un produs biologic pur. Afacerea se rezumă astfel: toţi caută o pâine mai sănătoasă şi se păcălesc, mâncând una artificială.

Un bidon de 5 kg de colorant e vărsat în malaxor

În malaxorul de 100 kg, amestecul e preparat de brutar. Tranşa: 350 de pâini negre de 450 g fiecare. Arată ca acasă, cu o mică diferenţă: cantitatea e mare, amelioratorii pe măsură. Aşteptăm să vedem făină neagră, din aceea cu 72% cenuşă, cum ne-a explicat morarul Vasile Bunescu din Giarmata. Nici vorbă de aşa ceva. Pâinea neagră se face din făină albă şi extract de malţ, un fel de miere groasă care îi dă culoare şi aspect de “pâine ca la bunica”.

Brutarul aduce patru saci cu făină albă, îi deşartă în malaxorul de inox. Adaugă dintr-un bidon metalic “zeama” colorantă. Cinci kilograme. “E extract de malţ” vine explicaţia. Mai pune un kilogram şi jumătate de sare, trei de drojdie, 55 de litri de apă călduţă. Reglează viteza la prima treaptă de viteză, apasă pe buton şi paletele malaxorului încep să se învârtă.

Încet, făina albă devine o cocă de culoare maro închis. “Face culoare, dă coajă crocantă, e 100% natural şi nu veţi avea probleme cu el”, asigură Victor, reprezentantul de vânzări al unei companii din Târgovişte care se laudă că vinde cel mai bun extract de malţ din România. Este importat din Olanda şi costă aproape 2 euro kilogramul.

Diferenţa esenţială dintre pâinea neagră şi cea vopsită

“În mod normal, nu are avea voie să se numească pâine neagră dacă nu este făcută integral din făină neagră”, spune Aurel Popescu, preşedintele Patronatului din Industria de Morărit şi Panificaţie. Românii cumpără de la raft fără să citească eticheta. Dacă ar face-o, ar înţelege că mănâncă pâine albă vopsită. Potrivit lui Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit, doar o treime din pâinea neagră din piaţă este cu adevărat neagră, realizată exclusiv cu făină integrală. Restul este colorată cu tărâţe de grâu sau cu malţ sub formă de extract lichefiat.

Raţiunea pentru care brutarii păcălesc cu pâinea vine din obiceiurile de consum ale noastre: românii vor pâine neagră, pentru că ştiu de la televizor că e sănătoasă, dar o vor pufoasă şi rezistentă mai multe zile, cu coaja subţire. Aşa ceva nu se poate din făina neagră adevărată, confirmă orice morar sau inginer tehnolog de panificaţie.

În schimb, pâinea neagră autentică are un conţinut ridicat de fibre care stimulează digestia şi tranzitul intestinal, protejând colonul. Făina neagră conţine mai multă cenuşă, care îi dă această culoare, închisă, dar şi nutrienţii şi fibrele suplimentare care fac pâinea neagră preferata nutriţioniştilor.

“Dacă făina albă are 55% cenuşă, cea neagră ajunge la 72%”, spune morarul Vasile Bunescu. “Pâinea din făină neagră nu va avea niciodată volumul unei pâini normale. Estetic arată mai rău. La noi se cere pâine pufoasă. Or aceasta nu o poţi face din făină integrală”, mai spune Aurel Marin.

Şi malţul tot la diabet duce

Financiar vorbind, pâinea neagră mincinoasă este ceva mai ieftină. Pentru producerea a 350 de pâini făina neagră ar costa circa 180 de lei. 350 de pâini albe costă doar 130 de lei dar se adaugă şi preţul malţului, economia fiind de 20-30 de lei la 100 kg.

Pâinea neagră corectă ar trebui să aibă pe etichetă informaţii stricte: făină de grâu neagră, apă sare, drojdie. În schimb de cele mai multe ori, pe etichetele de pâine neagră găsim făină albă şi malţ. Gheorghe Mencinicopschi explică însă că şi malţul acesta ar trebui de fapt interzis. Consumat în exces fabvorizează apariţia diabetului, spune specialistul.

“Până acum câţiva ani pâinea neagră se colora cu caramel, care a fost interzis. Ceea ce nu se ştie este că acel caramel a fost înlocuit cu malţ, care în momentul procesării pâinii generează tot caramel”, a declarat Mencinicopschi. Potrivit specialiştilor de la Siguranţa Alimentelor, nimeni nu a investigat dacă malţul este la fel de nociv, după ce caramelul a fost interzis în 2002. “Vom cuprinde în strategia noastră de control şi o verificare a conţinutului de caramel din pâinile cu malţ”, a spus Floare Chiru, adjunctul şefului de la Siguranţa Alimentelor Timiş.

E-URILE DIN PÂINE

Pe etichete: făină de grâu şi malţ în loc de făină neagră

Pâinea comună, pe care o găsim în hypermarket sau la alimentara din colţ, este plină de E-uri. Iată o selecţie:

esteri poliglicerici ai acizilor graşi, mono şi digliceride ale acizilor graşi
Acid citric, Acid ascorbic, Acid lactic
Acetat de calciu, Diacetat de sodiu
Lecitina din soia
Propilen glicol
Glicerina
Gumă arabică
Carbonat de calciu, Propionat de calciu

Nu toate se găsesc în aceeaşi pâine, însă unele au rolul de întârzia învechirea, altele pur şi simplu să îmbunătăţească gustul pâinii.

Hipermarketurile sunt pline de pâine neagră vopsită cu malţ. Am luat de pe raft o pâine din Arad, ambalată în pungă potocalie, care are notat pe ambalaj o compoziţie formată din făină albă şi făină neagră, iar în paranteză, după aceasta din urmă, este explicată ca fiind “de malţ”. Mai încercăm o pâine, de Timişoara, una cu punga colorată galben: făina de malţ este denumită “neagră”, iar pâinea mai conţine făină de grîu şi ameliorator.

“Extractul de malţ are un gust bogat, care îi oferă pâinii o culoare naturală şi are efect de întârziere a învechirii.” Victor Sencu, distribuitor de malţ pentru pâine

(Sursa: EVZ.ro, 15 oct 2011. Multumesc Raluca Dudescu pentru link la acest articol)

Colorantul E 120 a fost autorizat în România în urmă cu nouă ani, prin Ordinul nr. 438/295 din 2002 al Ministerului Sănătății și Familiei și al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor pentru toate tipurile de produse alimentare, ne confirmă Anca Telniceanu, chimist principal în cadrul Institutului de Sănătate Publică. Aceasta spune că denumirea de E 120 trebuie însoțită, pe etichetă, și de unul dintre celelalte denumiri ale colorantului – acid carminic, carmin sau coșenilă.

Aceasta spune că aditivul nu prezintă riscuri pentru sănătate dacă este utilizat în dozele admise de legislație și se găsește în toate tipurile de produse alimentare, de la produse zaharoase de cofetărie și băuturi răcoritoare, la iaurturi și mezeluri, în cazul acestora din urmă existând o doză maximă admisă de 100g la kilogram pentru anumite tipuri de mezeluri, precum chorizo.

Femelele coșenilă unt ucise prin înecare în apă, iar apoi sunt puse la uscare (artificială sau solară). Când ajung la aproximativ 30% din greutate pot fi prelucrate pentru obținerea colorantului prin strivire sau stoarcere. Pentru producerea unui kilogram de carmin sunt necesare aproximativ 100.000-150.000 de insecte.

Radu Stoianov, șef serviciu Notificări din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare, din subordinea Ministerului Agriculturii, confirmă, la rândul său, prezența colorantului produs din gândaci coșenilă în alimente, dar precizează că acesta ar fi suspectat de producerea de rinite alergice, erupții cutanate și că ar trebui evitat la copiii hiperactivi. “Cu toate acestea, E 120 nu apare în regulamentul 1133 al Uniunii Europene, care are o anexă cu 5-6 coloranți pentru care trebuie trecute mențiuni speciale. E 120 nu apare în lista de posibili interziși”, spune specialistul, adăugând că, până la urmă, rău ți se poate face și de la pâinea caldă.

Oficial, însă, colorantul nu este interzis și nici restricționat de Uniunea Europeană.

Dr. Corina Zugravu, nutriționist, spune că riscul pentru sănătate în cazul acestui colorant este destul de mare. “Este intens alergizant, iar la persoanele senzibilizate poate duce la fenomene grave, chiar și la șoc anafilactic”, spune aceasta, precizând că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor intenționează să limiteze folosirea colorantului tocmai ca urmare a numărului mare de alergii și pentru preîntâmpinarea cazurilor în care persoanele alergice nu citesc etichetele.

Tot citirea etichetei este recomandată și pentru vegani. Înainte de a bea un suc sau de a mânca pate vegetal, aceștia ar trebui să verifice dacă produsul conține E 120. Pe de altă parte, pentru persoanele care caută alimente cât mai naturale și evită aditivii sintetici, aceasta ar putea fi o veste bună.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului a primit chiar o reclamație din partea unui consumator referitoare la încadrarea produselor care conțin coșenilă în categoria produselor de post, dar Patriarhia Română a stabilit că aceste alimente sunt de post, chiar dacă au colorant ce provine din gândaci.

Referitor la protejarea drepturilor veganilor de către ANPC, reprezentanții instituției menționează că nu există o definiție ale noțiunilor de “vegetarian” și de “vegan” la nivel european, implicit, nu există cadru legal care să impună elemente obligatorii de etichetare în cazul acestor grupe de produse, acest lucru rămânând la latitudinea operatorilor economici care și-ar putea însuși, voluntar, un ghid de bune practici pentru această problemă.

(Sursa: totb.ro, 24 aug 2011)

Anul trecut publicam un articol numit “Cancer, cosmetice si efecte” in care subliniam intoxicarea prin utilizarea cosmeticelor. Pielea este inca o poarta prin care pot intra substante, care pot cauza boli.

Multiple studii afirma ca numarul mediu a cosmeticelor pe care o femeie le foloseste, este 12, bombardandu-si pielea cu 175 de chimicale. Nu stim nimic despre ele, le putem citi (pe majoritatea produselor), dar nu le intelegem. Am extras descrierile despre parabeni, dintr-un top de 10 substante periculoase, folosind un articol din revista Farmacia Naturii, dar si din documentul publicat de Nature & Health Magazine

Paraben, methylpraben, propylpraben sau ethylpraben

Descriere: Conservator de sinteza, prezent in deodorante, creme, sampoane, sapunuri
Efecte: Studiile au relevat prezenta parabenilor in celulele sanilor, la femeile diagnosticate cu cancer la san. Parabenii s-au mai găsit în sânge și urină la unele persoane, care sufereau de dermatite si iritatii ale pielii.

O lista cu descrierile majoritatii substantelor din cosmetice puteti gasi in www.cosmeticsinfo.org.

ANALIZĂ. În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne spune că produsul analizat are un profil nutriţional dezechilibrat. Acesta este dat de excesul de grăsimi vegetale, bogate în acizi graşi omega 6 proinflamatori, de zaharuri cu absorbţie lentă (amidon), dar şi cu absorbţie rapidă (zahăr) şi index glicemic ridicat. La toată această compoziţie se adaugă aditivi alimentari extrem de periculoşi: E 223 încetineşte asimilarea vitaminei B1, E 621 – nerotoxic, E 211 – produce modificări ale ADN. Sorbitolul E 420 este incriminat pentru apariţia unor probleme ale tractusului digestiv. Aceşti aditivi înrăutăţesc calitatea produsului analizat şi îi scad valoarea biologică.
De asemenea, consumatorii trebuie să ţină cont de cantitatea mare de sare din produs pentru a nu depăşi doza zilnică recomandată, de 6 g, pentru un adult.

CONCLUZII. Specialistul nu recomandă produsul copiilor, adolescenţilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, celor cu afecţiuni dermatologice, cu status proinflamator sistemic, artrită, reumatism, astmaticilor, suferinzilor de ficat, rinichi, celor cu afecţiuni ale tractusului digestiv, celor cu maladii neurodegenerative, hipertensivilor. Diabeticii vor ţine cont de zahărul adus de preparat. Alergicii şi cei cu sensibilitate la anumite ingrediente şi aditivi din produs vor testa în prealabil produsul.

(Jurnalul.ro, 12 mai 2008)

Fără să conştientizăm, unele alimente gustoase şi apetisante pe care le punem zilnic în farfurie ne ameninţă starea de sănătate. Motivul: sunt pline de chimicale care, printre altele, favorizează îngrăşarea. Află care sunt acestea. Evită alimentele care conţin sirop de porumb, deoarece este bogat în fructoză şi favorizează acumularea kilogramelor.

C ele mai noi date statistice arată că în România există şapte milioane de persoane obeze, iar jumătate din acestea sunt copii. Fără îndoială, principala cauză a obezităţii este alimentaţia dezechilibrată din punct de vedere nutriţional. Potrivit nutriţioniştilor, pe piaţă există mii de produse alimentare care au în compoziţie chimicale ce le dau aspectul atrăgător şi, în acelaşi timp, le fac deosebit de gustoase. Prin urmare, avem toate „şansele” să consumăm zilnic cantităţi mari de edulcoranţi de sinteză, de aditivi alimentari şi de arome artificiale. Nutriţioniştii susţin că aceştia creează dependenţă, deşi cele mai multe persoane nu sunt conştiente de acest aspect. Mai exact, chimicalele din mâncare stimulează pofta de mâncare, iar nevoia de a mânca mai mult creşte, chiar şi în lipsa senzaţiei de foame. Consecinţa este, evident, obezitatea.

Evită alimentele «cu zero calorii»

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că zahărul este un aliment nociv, ce trebuie exclus din alimentaţie. Însă, contrar opiniei generale, acesta nu trebuie înlocuit cu îndulcitori artificiali, deoarece sunt mai nocivi decât zahărul. Cele mai multe persoane aleg de obicei variantele „light”, nefiind conştiente de efectul nociv al îndulcitorilor artificiali. Denumiţi comercial edulcoranţi de sinteză, îndulcitorii cresc riscul de obezitate, deoarece conţin aşa-numitele calorii „goale”. Se recomandă evitarea ­produselor cu aspartam (E 951), sulfam-K (E 950), zaharină (E 954) şi sucraloză (E 955).

Atenţie la E 621!

Un aditiv care se foloseşte frecvent la obţinerea a mii de produse alimentare este E 621, cunoscut şi sub numele de glutamat monosodic. Acesta are rol de potenţiator de aromă şi se găseşte îndeosebi în compoziţia mezelurilor, pateurilor, conservelor, murăturilor etc. De asemenea, producătorii folosesc E 621 ca înlocui­tor al sării, ceea ce creşte riscul de hipertensiune arterială. Glutamatul creează dependenţă pe termen lung, deoarece stimulează puternic apetitul.

Coloranţii stimulează centrii plăcerii

Printre chimicalele care favorizează acumularea kilogramelor, se numără şi coloranţii alimentari. Pe termen lung, coloranţii reprezintă adevărate bombe cu ceas, deoarece determină tulburări alimentare. Explicaţia este că aspectul plăcut al alimentelor stimulează talamusul, o zonă din creier responsabilă de senzaţiile de plăcere. Prin urmare, cu cât alimentele sunt mai atrăgătoare, cu atât va exista tendinţa de a mânca mai mult. Pe lista coloranţilor se numără tartrazina (E 102), ­care colorează în galben, carminul (E 120), care se extrage din insecte şi se foloseşte pentru colorarea în roşu a produselor, şi caramelul sulfat (E 150). Acestea se găsesc în bomboane, în îngheţată, în muştar, în sucuri carbogazoase, în pâinea neagră etc.

Lista E-urilor prietenoase

E 107 (carbonatul de calciu) – colorant şi antioxidant natural.

E 220 (dioxidul de sulf) – conservant artificial.

E 270 (acidul lactic) – acidifiant natural sau artificial.

E 300 (acidul ascorbic) – antioxidant, acidifiant natural sau artificial.

E 322 (lecitina) emulgator, antioxidant şi stabilizator natural.

E 327 (lactatul de calciu) – corector de aciditate, natural sau artificial.

E 422 (glicerina)-agent de încărcare, umectant şi îndulcitor.

Efect: Alimentele bogate în E-uri şi în edulcoranţi stimulează puternic pofta de mâncare.

Specialistul nostru

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti

Analizând compoziţia celor mai multe produse de pe piaţă, vom observa că acestea conţin apă, aditivi alimentari (E-uri), polifosfaţi, arome, agenţi de îngrăşare şi emulgatori. În general, produsele ­care conţin astfel de substanţe sunt greu de digerat, sunt bogate în grăsimi şi au densităţi calorice foarte mari. În plus, în ultima vreme au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost încă testaţi toxicologic, dar producătorii au început să-i folosească intens. Cei mai utilizaţi sunt fosfaţii care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase. Din păcate, ne-am obişnuit să consumăm alimente devitalizate, dezechilibrate nutriţional, cu multe calorii şi pline de chimicale care rup balanţa dintre ingerarea şi arderea caloriilor.

(Adevarul, 05 febr. 2011)

Un exemplu de colorant contine: apa potabila, colorant alimentar: carmin, conservant: benzoat de sodiu.

Instructiuni de utilizare: continutul unui flacon de 25 ml se utilizeaza pentru minimum:
- 2 kg produse zaharoase
- 2 kg produse de cofetarie sau patiserie
- 2 L bauturi alcoolice
- 2 L bauturi nonalcoolice

De Sfantul Nicolae, fetitei mei moshu’ i-a adus o turta dulce (facuta de cineva si vanduta intr-un local, partenet al organizatiei Slow Food) si dupa consum, rezultatul este in fotografia de mai sus. Sa ziceam ca pana aici nu ar fii grav, doza a fost mica… ar putea acea ceva deranjamente la burtica. Partea urata a aparut dupa 1 zi:
- colorantul inca mai era pe pielea obrajilor;
- coltul gurii s-a iritat foarte tare si a aparut o eczema;
- partea de sus a buzei superioare a fost iritata si parea ca ar fii tot eczema.

Succes la cumparaturi!

În unele articole întâlnisem o teorie interesantă: vegetarismul (cu toate formele lui: Pescatarian, Flexitarian, Vegetarian, Vegan, Raw vegan, Macrobiotic [detalii aici]) devine o boală modernă. Astfel, un individ care se oprește în a mânca anumite alimente, are un proces de gandire: a mânca sau a nu mânca. Toate opririle acestea de la alimentație, duc la o slabire a organismului și la consumarea altei energii în a gasi înlocuitori a mâncării nesănătoase (în concepția individului) și în prepararea alimentelor acceptate. În fața unei farfurii cu mâncare, “obsedatul” (în concepția altora) va face mofturi, nu va maca decât selectiv sau chiar deloc. Deci are probleme “la mansarda”, e nebun, e diferit, cu alte cuvinte stigmatizat. Dar deciziile acestea legate de consumul de alimente, țin până la urmă de individ și el este liberul arbitru în a decide dacă consumă sau nu.

Trecem la mâncarea fast-food cu lansa două întrebări: Ați pune dimethylpolysiloxane (un agent anti-spumant facut din silicon), în mâncarea voastră de pui? Dar Tert-butylhydroquinone (TBHQ), un antioxidant artificial, mortal după 5 grame de consum?

Aceste ingrediente se găsesc în produsul McDonalds Chicken McNugget din Statele Unite ale Americii. Conform site-ului Organic Authority, acest produs conține:

“White boneless chicken, water, food starch-modified, salt, seasoning (autolyzed yeast extract, salt, wheat starch, natural flavoring (botanical source), safflower oil, dextrose, citric acid, rosemary), sodium phosphates, seasoning (canola oil, mono- and diglycerides, extractives of rosemary).

Battered and breaded with: water, enriched flour (bleached wheat flour, niacin, reduced iron, thiamin mononitrate, riboflavin, folic acid), yellow corn flour, food starch-modified, salt, leavening (baking soda, sodium acid pyrophosphate, sodium aluminum phosphate, monocalcium phosphate, calcium lactate), spices, wheat starch, whey, corn starch.

Prepared in vegetable oil (Canola oil, corn oil, soybean oil, hydrogenated soybean oil with TBHQ and citric acid added to preserve freshness). Dimethylpolysiloxane added as an antifoaming agent.”

Pe site-ul McDonalds Romania am gasit lista de materii prime a produselor comercializate in Romania:

Sandwich-ul McChicken este preparat dintr-o felie de carne de pui (piept şi pulpă dezosată, tocată) în înveliş “pane” şi tratată termic. Se serveşte cu o chiflă cu susan, sos şi salată.
La fabricarea Chicken McNuggets se foloseste carne de piept de pui, tocata, acoperita cu un invelis pane din faina de grau si porumb si tratata termic. Se servesc cu o porţie de sos la alegere.
Folosim numai carne de pui de la furnizori agreaţi de UE care întrunesc toate standardele noastre de bunastare a animalelor, calitate şi siguranţă alimentară.

Acest TBHQ este o chimicală sintetică cu proprietăți de antioxidant, deci nu este un antioxidant natural. Chimicala previne oxidarea grasimilor și a uleiurilor, mărind astfel viața mâncării procesate. Este un ingredient usual folosit în mâncărurile procesate, dar și în fabricarea lacurilor, pesticidelor, cosmeticelor, parfumurilor, pentru a reduce evaporarea și pentru a oferi stabilitate.

Efectele consumului unui gram de TBHQ: greață, stare de vomă, țiuit în urechi (tinnitus), delir, stare de sufocare. Vestea bună ar fii ca tert-butylhydroquinone-ul (TBHQ) nu este suspect în a rămâne în organism, însemnând că poate corpul vostru îl elimină și nu este bioacumulat.

Principala sursă a conținutului: The Chicken Which Should be Banned . Succes la consum!

“Am banuit ca o sursa importanta de expunere la PFCA poate fi consumul de substante PAP, aplicate ca agenti de protejare impotriva grasimilor in ambalajele pentru fast food sau popcorn pentru microunde”, a explicat Jessica D’eon, absolventa a Departamentului de Chimie din cadrul Universitatii din Toronto.

In cadrul studiului, sobolanii de laborator au fost expusi, oral sau prin injectii, la substante PAP si au fost monitorizati timp de trei saptamani pentru a urmari concentratiile de PAP si PFCA, inclusiv PFOA, din sange. Expunerea umana la PAP fusese deja stabilita intr-un studiu anterior, astfel ca cercetatorii canadieni au folosit concentratia de PAP observata anterior in sangele uman impreuna cu concentratiile de PAP si PFCA observate la sobolani pentru a calcula expunerea omului la PFOA din metabolismul substantelor PAP.

“Concentratia de PFOA din metabolismul PAP este semnificativa si am concluzionat ca substantele PAP sunt o sursa majora de expunere umana la PFOA”, a declarat Scott Mabury, cercetator sef la Universitatea din Toronto.

“Aceasta descoperire este importanta intrucat vrem sa controlam expunerea umana la chimicale, dar acest lucru este posibil doar daca intelegem sursa expunerii. Unii incearca sa dea vina pentru expunerea oamenilor la chimicale pe contaminarea mediului ca urmare a folosirii chimicalelor in trecut, in loc sa dea vina pe chimicalele care se produc in prezent”, a adaugat acesta.

Interesul privind expunerea umana la substantele PAP a crescut, guverne din Europa, Canada si Statele Unite exprimandu-si intentiile de a incepe programe de monitorizare pe termen lung pentru aceste chimicale.

(Hotnews.ro, 09/11/2010)