Despre E-uriAditivii alimentari: otrava zilnica din mancare

Alimentele prajite sau coapte in exces sunt un pericol pentru sanatate. Razboiul gogosilor a inceput. Chimistii din tarile Europei occidentale au testat deja peste 1000 de produse alimentare suspectate ca ar putea contine o substanta cancerigena, prezenta mai ales in preparatele fainoase.
Vestea a cazut ca o bomba, exact in pragul sarbatorilor iernii, cand aroma placuta de scortisoara, vanilie sau nucsoara ii imbie pe clienti sa cumpere cate putin din toate dulciurile asezate pe rafturi.
Iata insa ca produsele de panificatie si patiserie, fie ele dulci ori sarate, sunt banuite ca au, in marea lor majoritate cantitati importante de acrylamida o otrava incadrata in grupul su
bstantelor “posibil cancerigene”.

In 2002, doi cercetatori suedezi din orasul Uppsala au inceput sa testeze – prin sondaj – 100 de produse alimentare de toate tipurile si au constatat ca, in special in cele fabricate prin coacere, prajire sau fierbere in grasime la temperaturi ridicate, exista o concentratie mare de acrylamida.

Dupa publicarea acestor rezultate, reactiile din celelalte tari vest-europene nu s-au lasat asteptate, chiar daca autoritatile si mai cu seama ministerele responsabile cu alimentatia publica si cu protectia consumatorilor nu s-au prea grabit sa testeze produsele de pe propriile piete, in vederea stabilirii gradului efectiv de risc.

Expertii germani, de pilda, au pus la indoiala exactitatea metodelor scandinave de masurare, considerand ca valorile publicate de cei doi cercetatori nu pot fi reale. Drept urmare, au indemnat populatia sa nu intre in panica, pentru ca, dupa parerea lor, n-ar exista nici un motiv serios de ingrijorare.
Read the rest of this entry »

După procesul tehnologic de măcinare a grâului, pâinea rezultată este una “aproape lipsită de substanţe nutritive”, susţin nutriţioniştii. Pâinea este un aliment obţinut din făină, apă, drojdie şi sare şi este denumită după tipul de făină folosit şi gradul de extracţie al acesteia: pâine neagră, semialbă, intermediară, albă sau graham, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. “Calitatea şi tradiţionalitatea pâinii depind şi de tehnologia de fabricaţie, multifazială cu maia sau modernă monofazială cu amelioratori de panificaţie”, precizează medicul nutriţionist. Ca urmare a deprecierii calităţilor de panificaţie ale grâului, “în ultima vreme se utilizează, pentru fabricarea pâinii, din ce în ce mai mult amelioratori de panificaţie, fapt ce ne afectează sănătatea”, avertizează nutriţionistul.

Măcinarea grâului scade calitatea nutritivă a produsului

Pâinea integrală conţine tărâţe, celuloză, vitamine, săruri minerale şi are un aport caloric redus, fapt ce ajută la păstrarea siluetei. Medicii nutriţionişti spun că pâinea albă conţine de trei ori mai puţine vitamine şi oligoelemente, iar magneziu, calciu şi fosfor – de cinci ori mai puţin – decât pâinea integrală.

Procesul tehnologic de măcinare a grâului scade calitatea nutritivă a pâinii. Astfel, în făina albă mai rămân mici cantităţi de vitamina B1, acid pantoenic, acid folic, fier, cupru, zinc şi magneziu.
Read the rest of this entry »

Produsul Cremunt fabricat de Lactofood înşală consumatorul, făcându-l să creadă că va mânca unt, când de fapt va întinde pe pâine mult ulei solidificat, amestecat cu un pic de unt. Chiar şi comercianţii contribuie la această minciună, expunând produsul lângă pachetele de unt.

Înşelăciunea merge chiar mai departe, cu riscul de a încălca legislaţia privind etichetarea. Producătorii de alimente sunt obligaţi de HG 106/2002 să menţioneze pe etichetă ingredientele în ordinea descrescătoare a cantităţii utilizate.

La articolul 7 se stipulează: “Lista cuprinzând ingredientele conţine toate ingredientele din alimente în ordinea descrescătoare a cantităţii, determinată în momentul introducerii în fabricaţie; vitaminele şi mineralele adăugate în alimente se menţionează în lista cuprinzând ingredientele”.

Foto: Jurnalul National
Read the rest of this entry »

Prăjitura cu cremă de cacao cu aromă de ciocolată Zgloby este un produs dezechilibrat din punct de vedere nutriţional, cu un exces de glucide cu index glicemic ridicat şi absorbţie rapidă.

Pancreasul endocrin va avea de suferit, fiind nevoit să secrete o cantitate mai mare de insulină într-o perioadă scurtă de timp, atenţionează profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. În compoziţia produsului intră şi grăsimi vegetale hidrogenate care în combinaţie cu glucidele rafinate afectează buna funcţionare a ficatului şi a sistemului cardiovascular. De asemenea, producătorul a folosit şi 11 aditivi alimentari, unii dintre ei producând astm, alergii sau boli ale tractusului intestinal.

În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, specialistul nostru ne spune că Prăjitura “Zgloby” nu este recomandată copiilor, femeilor, însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, celor cu boli cardiovasculare, renale, hepatice, alergicilor, celor cu boli ale tractusului intestinal. Diabeticii vor cere sfatul medicului curant şi vor ţine cont de cantitatea de glucide. Persoanele cu intoleranţă la lactoză şi cei cu alergie la ouă vor testa reacţia organismului la produs. Prăjitura Japonezi este interzisă bolnavilor de celiachie, din cauza conţinutului de gluten.

Read the rest of this entry »

Producătorul a folosit făină, proteină vegetală şi orez pentru a păcăli consumatorul. Importatorul produsului “Pate raţă cu Porto” încalcă legislaţia în vigoare atât la nivel european, cât şi naţional. Ingredientele trebuie enumerate în ordinea descrescătoare a cantităţii folosite, iar în acest caz sunt menţionate grăsimea şi ficatul de raţă care au o pondere de şase, respectiv cinci procente.

Trucul a fost folosit pentru a distrage atenţia de la celelalte ingrediente: carne de pui, aditivi, proteine vegetale, făină de grâu, cremă de orez. Astfel, consumatorul are impresia că mănâncă pate de raţă, când de fapt mănâncă o pastă care are doar gust de ficat de raţă. Producătorul a folosit proteine vegetale, făină de grâu şi cremă de orez pentru ca pateul să aibă o textură cât mai aproape de cea a unui produs autentic.

Foto: Jurnalul National

În compoziţia produsului analizat se află şi aditivi alimentari cu rol de antioxidanţi, emulsifianţi şi conservanţi. Aceştia au efecte adverse asupra sănătăţii consumatorilor, avertizează profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Erithoratul de sodiu E316 poate interfera cu absorbţia vitaminei C, de aceea nu este recomandat consumul. Specialiştii încă mai fac studii cu privire la efectele acestui aditiv alimentar.

Read the rest of this entry »

Cavit junior sirop ar trebui să fie un produs care să întărească sistemul imunitar al copiilor, aducându-le un aport suplimentar de vitamine. Numai că citind lista de excipienţi ne dăm seama că are o serie de efecte adverse.

Principalul excipient al produsului analizat este zahărul, glucid rafinat, cu index glicemic ridicat, care afectează buna funcţionare a pancreasului. În compoziţia suplimentului alimentar Cavit junior sirop intră şi aditivi alimentari, unii dintre ei cu efecte adverse asupra sănătăţii. Glicerina E422, consumată în cantităţi mari, poate duce la apariţia durerilor de cap, a senzaţiei de sete şi a ameţelilor. Aditivul p-hidroxibenzoat de metil E218 este un conservant care poate duce la apariţia unor serii de alergii şi afecţiuni dermatologice. Cel mai periculos aditiv este E321, care este incriminat în apariţia cancerului, din această cauză fiind interzis în multe state.

Foto: Jurnalul National

Read the rest of this entry »

Vitamina C cu gust de lămâie, Additiva, ar trebui, după cum scrie pe etichetă, să fie benefică tinerilor, sportivilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, fumătorilor, persoanelor vârstnice şi consumatorilor cronici de medicamente. Numai că are în compoziţie atât de multe substanţe chimice, încât celor menţionaţi de producător Vitamina C cu gust de lămâie le este nerecomandată.

Produsul analizat are în compoziţie doi aditivi periculoşi cu rol de îndulcitori. Acesulfamul K şi aspartamul au un puternic efect cancerigen. E950 are o doză zilnică admisă de 15 mg/kf corp. Această cantitate atât de mică a fost stabilită în urma numeroaselor studii care au arătat că este extrem de periculos pentru organism. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt migrenele, de obicei foarte puternice. Unele cercetări au dus la concluzia că acesulfam K poate produce chiar şi cancer de creier.

Foto: Jurnalul National

De asemenea, determină risc metabolic, iar testele realizate pe animale au scos la iveală faptul că duce la apariţia afecţiunilor la nivelul tiroidei. Cel mai grav este faptul că E950 poate trece de la mamă la făt, determinând apariţia unor serii de malformaţii congenitale.

ÎNDULCITORI PERICULOŞI
Aspartamul are o doză zilnică admisă de 40 mg/kg corp, raportându-se de-a lungul timpului efecte adverse ca oboseală, ameţeli, halucinaţii, iritabilitate, dureri de cap, palpitaţii, anxietate, dureri articulare, spasme musculare, pierderea memoriei şi cancere de creier. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, atrage atenţia că, din cauza acestor efecte adverse, E951 nu este indicat în dieta copiilor, a femeilor însărcinate şi a femeilor care alăptează şi nici în alimentaţia celor care ţin cură de slăbire. Un alt aditiv cu efecte adverse este sorbitolul, care, consumat în cantităţi mari, produce probleme ale tractusului digestiv.

Produsul analizat nu are nimic în legătură cu prevenţia, fiind doar un amestec de substanţe chimice cu efecte adverse asupra organismului. Vitamina C prezentă în produs este sintetică, este în cantitate insuficientă şi este înecată în aditivi alimentari.

În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichete, specialistul nostru ne spune că produsul nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, persoanelor cu afecţiuni renale, hepatice, dermatologice, cardiovasculare, celor cu hipertensiune, alergicilor, bolnavilor de cancer, astmaticilor, celor cu afecţiuni ale tiroidei. Persoanele cu intoleranţă la fenilalanină vor testa reacţia organismului la produs.

Eticheta
Ingrediente: acid citric E330 – acidifiant, hidrogenocarbonat de sodiu E500, sorbitol E420 8,9%, vitamina C E301, amidon, aromă, acesulfam K E950, aspartam E951 – îndulcitori, riboflavină E101 – colorant. Conţine o sursă de fenilalanină. Conţine sorbitol. Aportul de vitamine şi minerale din alimentaţie este în ziua de azi adesea eficient. În mod deosebit sunt expuşi: tinerii, sportivii, femeile însărcinate şi care alăptează, fumătorii, persoanele vârstnice, consumatorii cronici de medicamente.

(Jurnalul National, 5/12/2009)

O prezentare interesanta cu articole adunate de prin presa.
http://boemu.wordpress.com/2009/11/20/ce-bem-ce-mancam-reloaded-v2-0/
Varianta mai vizibila:
http://www.scribd.com/doc/22809191/Ce-Bem-Ce-Mancam-Reloaded-v2-0

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.

Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.

Slănină multă şi injecţii cu apă

În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.

Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului.

De cealaltă parte, produsele „premium”, ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă.

Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.

E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.

Read the rest of this entry »