Cancerul şi alimentaţia

Congresul cancerului ţinut recent la Paris a confirmat capacitatea excepţională a fructelor şi legumelor de a preveni şi vindeca tumorile ucigătoare. „Bomba” acestui congres a fost victoria morcovului şi a rubedeniilor lui împotriva bolilor oncologice. Fructele şi legumele au triumfat. Un studiu mamut, întins pe o durată de 35 de ani şi efectuat pe 500.000 de subiecţi, a dovedit fără drept de apel că alimentaţia vegetariană reduce drastic apariţia cancerului. Practicanţii terapiilor naturiste au avut dreptate. Când Dumnezeu a lăsat boala, a lăsat şi leacurile care o pot vindeca.

„De necrezut!”, a exclamat profesorul francez Michel Boiron, preşedintele fondator al congresului internaţional al cancerului. „Scepticismul nostru este învins. Cifrele studiului EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition = Investigaţia europeană prospectivă privind cancerul şi alimentaţia) sunt de necombătut. Legătura dintre cancer şi alimentaţie este edificată.”

Deşi nu este nouă, ideea că hrana joacă un rol decisiv în stoparea sau dezvoltarea tumorilor canceroase a fost multă vreme respinsă, minimalizată sau privită cu scepticism de către lumea medicală occidentală. Cancerul era interpretat ca o boală în sine, declanşată prin dereglarea necontrolată a unor celule. Un soi de „nebunie” organică. Din fericire, studiul EPIC vine cu concluzii de neclintit. Este cea mai mare anchetă realizată vreodată asupra relaţiei dintre nutriţie şi cancer. Studiile efectuate compară alimentaţia şi modul de viaţă a 500.000 de indivizi din ţările nordice şi sudice ale Europei, unii dintre ei amatori de unt şi de cărnuri grase, ceilalţi – consumatori de legume, fructe şi untdelemn de măsline. Începând cu anul 1970, majoritatea subiecţilor au fost urmăriţi fiecare în parte, în medie timp de cinci ani. Ultimele rezultate au fost publicate în iunie 2005 şi comunicate oficial la congresul de la Paris. A fost primul studiu combinat, cu prelevări de sânge şi ADN, stocate în bănci biologice, pentru cercetarea indicilor nutriţionali. Concluzia e clară: schimbarea regimului alimentar poate reduce frecvenţa cancerului. Iată şi cateva prescripţii importante rezultate din studiul EPIC.

Consumaţi cât mai multe fructe şi legume

Persoanele care consumă în medie 35 de grame de fibre vegetale pe zi (şapte porţii de fructe şi de legume mâncate pe întinderea unei zile) reduc riscul îmbolnăvirii de cancer cu 40%. Cifra creşte, dacă pe lângă alimentaţia vegetariană veţi fi atenţi să vă şi mişcaţi. Mai ales cancerul intestinal şi cel de colon sunt ţinute în frâu printr-o alimentaţie adecvată combinată cu sport. „Marele progres al acestui studiu constă în faptul de a arăta că riscul cancerului poate fi drastic redus prin creşterea consumului de fructe şi de legume, principalele surse de fibre alimentare”, spune profesorul Elio Riboli, responsabilul studiului EPIC, specialist mondial în probleme de nutriţie şi cancer.

Vegetalele: bariera împotriva cancerului de colon

Includeţi în fiecare din mesele dvs. o legumă sau o salată şi un fruct la desert. Care sunt cele mai indicate? Toate fructele conţin combinaţii de substanţe protectoare. Pentru a beneficia de ele, variaţi culorile: după ce mâncaţi un măr roşu, gustaţi o pară aurie sau un strugure negru. La fel şi în cazul legumelor: după o tomată roşie, consumaţi un broccoli verde sau o ridiche neagră. Cel mai adesea, principiile active care opresc cancerul sunt cuprinse chiar în coloranţii din plante. Eficienţa lor a fost constatată nu doar în cancerul de colon, ci şi în cel de prostată, pancreas, plămâni, esofag.

Uitaţi de carnea roşie, mâncaţi mai degrabă peşte.

Se bănuia de multă vreme ca excesul de carne nu este sănătos. Studiul EPIC confirmă şi această realitate. Analiza efectuată a grupat carnea în trei categorii: carne roşie, mezeluri şi carne de pasăre. Din prima grupă fac parte carnea de vită, porc, proaspată, tocată sau congelată. Din grupa a doua fac parte salamurile de porc sau vită, conservate în saramură, cu sau fără nitraţi, afumăturile, carnea uscată sau conservată prin fierbere: jambonul, cârnaţii, pateul de ficat, crenvurştii, etc. Păsările au fost reprezentate de gâscă şi pui. Rezultatul: riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne şi mezeluri. În schimb, nu există nicio problemă cu carnea de pasăre, cu condiţia să nu fie din crescătorii. Ca soluţie alternativă pentru carne se recomandă peştele, deşi efectul lui protector n-a putut fi explicat pe deplin. Se presupune că anumiţi acizi graşi, prezenţi în mare cantitate în uleiul de peşte, inhibă dezvoltarea tumorilor canceroase.

Leguminoase şi cereale complete

Grâu, orz, ovăz, mei, secară, linte, fasole, soia, seminţe de in şi susan – „E timpul să redescoperim cerealele şi leguminoasele”, ne îndeamnă studiul EPIC. „Bogaţia lor în fibre participă, de asemenea, la prevenirea cancerului de colon. Ar fi bine ca pâinea cotidiană să fie înlocuită de saşe porţii de grâu încolţit, consumat pe durata unei zile.”
Unele leguminoase (mai ales soia) prezintă un alt atu: conţinutul lor bogat în fito-estrogeni. Femeile asiatice, care consumă multe leguminoase încă de la vârsta copilăriei, sunt mult mai puţin atinse de cancerul de sân. Ipoteza avansată: aceşti micro-constituenţi sunt capabili să blocheze efectul estrogenilor asupra celulelor mamare. În schimb, o posibilă cauză de apariţie a cancerului de sân poate fi excesul de kilograme acumulate după menopauză.
În concluzie, puneţi linte în toate salatele, mâncaţi cu încredere soia, mâncaţi cereale complete. Protejaţi-vă intestinul şi controlaţi-vă greutatea.

Optaţi pentru o alimentaţie variată

Decât să mănânci un anume aliment, mai bine consumi câte puţin din toate. Reduceţi şi consumul de alcool. De fapt, ideea generală care s-a desprins la congresul de la Paris a fost că nu există atât alimente protectoare, cât un model alimentar preventiv, inspirat din modelul mediteranean: legume stropite din belşug cu ulei de măsline.

Un alt principiu recomandat priveşte alimentele proaspete şi crude, netrecute prin foc. Favorizaţi, deci, salatele de legume, condimentate cu ierburi aromate şi fructe de toate gusturile şi culorile. Activitatea fizică reduce riscul cancerului de sân.

O a doua surpriză a congresului de la Paris a fost confirmarea prin studiu a efectului deosebit pe care sportul şi mişcarea o au în stoparea diverselor tipuri de cancer. Prin urmare, specialiştii recomandă includerea lor în viaţa cotidiană. Nicio zi fără plimbare în aer liber, fără cateva minute de gimnastică sau de alergat. Mişcarea reduce în proporţie de 40% incidenţa cancerului, mai ales de sân şi colon, de prostată, plămâni şi uter. Diminuarea riscurilor apare şi la persoanele subţiri, care fac constant mişcare. De unde ideea că nici cei care au o greutate normală nu sunt feriţi de teribila maladie. Un studiu american a demonstrat că densitatea sânului la mamografie se modifică radical după o oră de exerciţiu fizic.

Cum se explică efectul protector al vegetalelor?

Omul a apărut într-un anumit cadru natural, iar de la facerea lumii, Dumnezeu i-a dat acestuia ca hrana „toată iarba ce are sămânţă şi tot pomul ce are rod în el”. Din păcate, foarte puţine vegetale din cele pe care le mâncăm sunt naturale. Roadele de pe mesele noastre sunt cel mai adesea prelucrate de tehnologiile industriei alimentare. Legislaţia actuală este mult prea permisivă cu aditivii alimentari. Rapiditatea cu care apar, în fiecare an, sute şi chiar mii de coloranţi alimentari, spune multe despre deficienţele şi fraudele grave ale sistemului actual. „Galbenul de unt” (paradimetil – azobenzenul), ca să dau numai un singur exemplu, întrebuinţat până nu de mult pe scară largă, produce experimental la animalele de laborator cancerul ficatului (hepatomul malign). Iată pe scurt o demonstraţie inversă pentru întrebarea dvs. şi o pledoarie fierbinte pentru consumul produselor vegetale proaspete.

Semnalul de alarmă a fost tras de specialişti acum mai mulţi ani. Agricultura şi alimentaţia biologică tind să se afirme tot mai mult, iar prin cercetări de ultimă oră, nutriţia se conturează ca o perspectivă reală a unei noi terapii în boala canceroasă.
Produsele vegetale cultivate corect sunt aproape complet lipsite de toxicitate. De aceea realizează un inter-schimb firesc cu mediul intern celular şi nu blochează deloc filtrele biologice ale organismului. Dimpotrivă, mulţi microconstituenţi naturali din legume, fructe, cereale, dar şi din plante şi-au dovedit deja rolul lor anticancerigen, în diverse colţuri ale lumii. În paginile revistei „Formula AS” s-a scris şi se va mai scrie încă mult despre potenţialul de vindecare al fibrelor vegetale, antioxidanţilor naturali, retinoizilor antitumorali, betacianinelor, etc., despre usturoi, pătrunjel, morcovi, grâu, cătină sau condimente, iar cazurile spectaculoase de vindecări prezentate de dvs. de-a lungul timpului au produs stupefacţia lumii medicale de la noi şi îi susţin cu o rază de speranţă şi optimism pe cei aflaţi în suferinţă.

De ce să consumăm legume nefierte?

Acum 100 de ani, în oraşul Zurich din Elveţia, doctorul Bircher-Benner demonstra colegilor săi că „vegetalele în stare crudă şi proaspete” au o mare putere de vindecare şi reprezintă pentru oameni o hrană vie de cea mai bună calitate. Argumentaţia se baza pe numeroase cazuri vindecate în clinica sa, dotată cu cele mai moderne laboratoare din acea vreme. Şi nu se descoperiseră încă vitaminele, enzimele, imunostimulatorii sau agenţii antitumorali naturali. De-a lungul timpului, aceste adevăruri au fost afirmate răspicat de Max Gerson, Rudolf Breuss, Robert Jackson, Kristine Nolfi şi mulţi alţii, dar din nefericire medicina actuală merge parcă prea obsesiv într-o direcţie greşită. Pentru a înţelege rolul crudităţilor în prevenirea şi tratarea cancerului, să observăm că cea mai mare frecvenţa a bolii este întâlnită la persoane în vârstă de peste 50-60 de ani, la care componentele tisulare intră în procese lente de degenerare, iar astfel organele nu mai fac faţă asaltului de toxine cancerigene de care vorbeam mai devreme. Intuim acum usor de ce curele de crudităţi, posturile cu sucuri de legume şi fructe, hrana vie sunt o speranţă pentru cei disperaţi şi sunt confirmate din ce în ce mai mult de ultimele comunicări ştiinţifice.

Legumele şi fructele de pe piaţa românească au calitatea de medicament anticancer sau au suferit modificări genetice care le-au mortificat?

Puneţi această întrebare la graniţa de Vest a ţării şi veţi auzi un „da” pe sute de mii de voci din piepturile românilor care vin de la muncă, din străinătate. Veţi putea aduna relatări amănunţite despre parfumul, gustul, vitalitatea şi savoarea fructelor şi legumelor de la noi. Veritabile declaraţii de dragoste pentru mere, prune, gutui, roşii, ardei, etc. Personal, cunosc mulţi oameni bine situaţi în Occident care vin special în România să facă o cură cu crudităţi. Dacă ministrul agriculturii ar avea inspiraţia să-i pregătească pe ţăranii români să intre pe pieţele europene ale produselor biologice, România ar mai deveni o dată în istorie grânarul (bio) al Europei, iar plugul, coasa şi căruţa trasă de cai nu ar mai fi atât de mult şi inutil blamate. În Franţa, doar 7% din agricultură este biologică, în Germania şi Austria 13-16%, în Elveţia 23%, iar preţul la aceste produse este de 3-4 ori mai mare decât la celelalte. La noi, mai mult de 50-60% din agricultură depinde doar de ciclurile naturale de producţie şi de aceea cred că dacă am avea azi autostrăzi, turismul rural ar relansa economia. Într-o societate bazată pe adevăr şi înţelepciune, cercetările care demonstrează potenţialul vindecător al dietei anticancer ar trebui utilizate la maximum în folosul bolnavilor, iar procesul de producere, preparare şi comercializare al hranei să fie coordonat cu mai mare grijă.

Alimentaţia anticancer

La mijlocul lunii februarie, la Viena s-a ţinut un congres la care au participat cercetători de pe toate meridianele globului. Tema conferinţei: alimentaţia şi cancerul. Concluzia unanimă: cele mai eficiente remedii pentru stoparea acestei boli cumplite se găsesc în… farfurie! Unul din doi bolnavi incurabili ar putea fi salvat printr-o alimentaţie sănătoasă. Nu numai fructele şi legumele conţin substanţe bioactive, ci şi cerealele, mirodeniile, etc. Ele ne pot ajuta să trăim mai mult, în deplină sănătate. Vă prezentam interviul acordat pe această temă de prof. dr. S. Knasmiller, unul dintre marii cancerologi germani, prezent la lucrările conferinţei.

Meniul oferit participanţilor la conferinţa de la Viena a fost de-a dreptul bizar: rulouri de salată verde cu sfeclă, salată de andive cu rădăcină de tătăneasă, fileuri de peşte cu rozmarin, şarlotă de lămâie cu sos de soc, etc. Nu sună mai degrabă a Plafar? Bucătarul a transpus în realitate în mod exemplar rezultatele cercetărilor noastre. Multe din ingredientele folosite au proprietăţi anticancerigene. Meniul demonstrează că alimentaţia anticancer poate fi extrem de gustoasă.

Care sunt efectele acestei alimentaţii?

Concluzia după ani îndelungaţi de cercetare este că un bolnav incurabil din doi (sau din trei) ar putea fi salvat. Ştim de mult că broccoli, dar şi alte legume pot preveni apariţia cancerului. Acum ştim cum acţionează ele. Anihilează, de exemplu, efectul cancerigenelor, adică al substanţelor chimice din mediul înconjurător şi al conservanţilor alimentari. Substanţele existente în crucifere (varză, conopidă, broccoli, etc.) şi cele din usturoi pot să împiedice acest proces.

Ştim că a fost studiat efectul anticancerigen al verzei roşii şi al celei de Bruxelles. Este efectul acesta benefic doar pe şoareci? Nu. Recent s-a constatat că aceste legume din familia cruciferelor pot activa şi la om o anumită enzimă din ficat, care îl protejează împotriva cancerului. Numele ei prescurtat este GST.

Este suficient doar să mâncăm cât mai multe legume pentru a ne apara de cancer? Nu. Ar trebui să consumaţi şi mai multe cereale, mai ales soia. În cereale ca: ovăz, grâu, mei, etc., există o multitudine de substanţe anticancerigene. Mai cu seamă în produsele din cereale integrale (uruiala şi tărâţe nerafinate). În ceea ce priveşte soia, ea conţine hormoni naturali, care sunt o mare speranţă pentru prevenirea cancerului de sân.

Cum acţionează aceşti hormoni vegetali?

Reduc efectul estrogenilor proprii organismului. Ei împiedică celulele din ţesuturile hormonodependente (de exemplu, din sâni sau prostată) să se transforme în celule canceroase.

Unele soiuri de cereale au un efect mai deosebit? Produsele integrale, da. În nici un caz faina albă. O mare parte a substanţelor active se află în învelişul exterior al boabelor. Acestea stopează cancerul de colon.

Dar mirodeniile? Care e contribuţia lor la prevenirea cancerului? În această privinţă s-au efectuat studii foarte interesante. Mirodeniile ajută de fapt la “repararea” defectelor ereditare. Printre candidaţii cu perspective strălucite se numără: vinarita, vanilia şi scortişoara.

Există şi substanţe care provoacă “moartea” celulelor canceroase? Resveratrolul din struguri şi, în special, din vinul roşu pot declanşa apoptoza celulei canceroase. În laborator s-a descoperit că acelaşi efect îl are şi varza de Bruxelles. Deci un pahar cu vin roşu pe zi ne apară de cancer. Dar ce rol are radacină de tătăneasă în meniul anticancer? Rădăcina de tătăneasă se compune în proporţie de 30% din inulina, o fibră care fixează substanţele cancerigene şi le “împinge” spre canale, reducând astfel riscul îmbolnăvirii de cancer la colon. Conform unor studii canadiene, creşterea consumului zilnic de fibre cu 13 g ar fi suficientă pentru a reduce la jumătate riscul cancerului de colon. Eficiente sunt, de asemenea, cerealele şi morcovii. Un alt medicament “gustos” împotriva cancerului este iaurtul.

Bacilii lactici din alimentele fermentate precum varza acră, branza şi iaurtul pot fixa şi ei substanţele toxice din intestin, care sunt, astfel, eliminate.

Tabletele cu fibre din farmacii au vreun efect? Alimentele bogate în fibre conţin şi fenoli, care protejează membrana celulei. Aceştia se găsesc mai ales în cerealele integrale şi în tărăţe. Fibrelor tratate chimic le lipseşte această componentă, de aceea efectul lor este nul.

Cum s-a descoperit, de fapt, că alimentaţia influenţează apariţia cancerului? Prin studiile efectuate pe emigranţi, în ţara lor, bărbaţii japonezi suferă foarte rar de cancer la prostată, iar femeile japoneze nu prea fac cancer la sân. La început, oamenii de ştiinţă au crezut că acest fapt ar avea legătură cu genele. Dar studiind emigranţii japonezi din SUA, ei au constatat că numărul celor bolnavi de cancer la prostată (este vorba de cea de-a doua generaţie) este egal cu numărul americanilor bolnavi. Japonezii eliminaseră din alimentaţia lor peştele crud, brânza de soia şi orezul, înlocuindu-le cu carne de vită şi cartofi prăjiţi.

Studiile arată că numărul vegetarienilor cu cancer digestiv este cu 50% mai scăzut decât cel al consumatorilor de carne. Să devenim, oare, vegetarieni? Din cercetări nu rezultă că boala ar fi produsă de carnea în sine. Valabil este următorul principiu: carnea de porc este nocivă dacă o consumăm grasă şi în cantitate mare. Supragreutatea sporeşte şi ea riscul îmbolnăvirii. Recomandarea din clipa de faţă este: cu cât mai puţină carne, cu-atât mai bine. Maximum 80 g pe zi.
Ar trebui să fim mai atenţi şi la tigaie. Prăjitul la peste 200°C este tabu, pentru că în suprafaţa maronie a cărnii se formează substanţe cancerigene: carburile policiclice. În experimentele făcute pe animale s-a observat că aceste substanţe produc cancerul hepatic şi cancerul glandelor intestinale şi mamare.

Pot fi anihilate aceste substanţe prin consumul de mirodenii? Da. Condimentând cele 80 g de carne cu rozmarin, cimbru, salvie sau usturoi. Marinatele preparate cu ulei de măsline, oţet de mere, zeamă de lămâie, usturoi, muştar, sare şi zahăr brun pot împiedica în proporţie de 90% formarea combinaţiilor nocive. Recomandarea mea: o felie subţire de grătar + cereale sau orez natural + legume verzi. Acestea conţin clorofilă, o substanţă anticancerigenă.

Un studiu efectuat recent în China arată că un consum regulat de varză (de crucifere, în general) reduce riscul cancerului pulmonar cu 38%. Putem să fumăm dacă mâncăm varză? Un pachet de ţigări pe zi înseamnă un risc mult mai mare. Doar nefumând putem profita de efectul anticancerigen al acestor legume.

Ce plantă ar trebui să preferăm? Eu recomand cu căldura ceaiul verde (mult), care ne protejează de cancer pe mai multe planuri. Cercetătorii americani au descoperit faptul că o substanţă componentă a ceaiului verde poate “nimici” tumorile, privându-le de hrană. Da. Numele ei prescurtat este GCG. Ea inhibă dezvoltarea de noi vase sanguine. Nemaifiind alimentată cu sânge, tumora moare. Rezultatele acestor studii îndeamnă la continuarea cercetărilor. De la experienţele în eprubetă sau pe animale, până la studiile efectuate pe oameni, e cale lungă.

Glucosinolatele, adevărate “pesticide naturale” protejează varza de agenţii nocivi (bacterii, ciuperci). La oameni, ele activează enzima care previne cancerul (GTS). Fierbeţi varza! În felul acesta, substanţele protectoare sunt mai bine valorificate de către organism.

Resveratrol se numeşte “medicamentul” anticancer din struguri, din zeama de struguri şi din vin. Această substanţă stopează producerea infecţiilor şi calcifierea arterelor. Pentru frumuseţe: sâmburii (seminţele) de struguri împiedică apariţia petelor de bătrâneţe.

Licopenul este “multimedicamentul” natural pe care-l conţin roşiile. Un antioxidant care împiedică apariţia cancerului de pancreas, de intestin, de prostată, de plămâni. Efectul este mai puternic dacă roşiile sunt fierte.

Seleniul este microelementul care menţine la “turaţie maximă” o enzimă ce împiedică dezvoltarea tumorilor. Se găseşte în grâul şi în grişul nerafinate industrial.

Vitamina C din citrice previne cancerul. Cei care combină, de exemplu la micul dejun, felia de şuncă cu un grapefruit pot preveni formarea nitrosaminelor cancerigene. În pieliţa albă a citricelor se găsesc bioflavonoidele care sporesc de 30 de ori efectul vitaminei C.

Înapoi la natură!

Fiecare om se poate apăra şi singur de cancer, dar trebuie să o facă imediat. Iată ce recomandă specialiştii.

Alcool cu măsură: bărbaţii – maximum 2 pahare/zi; femeile: maximum 1 pahar/zi. Ideal: vinul roşu care conţine resveratrol.
Carne puţină: nu mai mult de 80 g/zi. Mai multă carne de pui sau peşte, decât carne de miel sau de vită. Carnea nu trebuie prăjită prea tare şi se consumă bucăţile mai slabe. Ideal: somonul, care conţine acizi graşi Omega 3 şi vitamina D.

Fără grăsimi animale: înlocuiţi-le cu grăsimi vegetale, mai ales cu ulei de măsline. El conţine acizi graşi nesaturaţi şi vitamina E, care ne protejează de cancer.

Sare, cu economie: maximum 6 g/zi. Înlocuiţi-o cu mirodenii şi verdeţuri, bogate în substanţe anticancerigene.

Multe cereale şi leguminoase: experţii recomandă 600-800 g/zi, împărţite în 7 sau mai multe porţii.  Optaţi pentru produsele integrale. Consumaţi zilnic produse din soia: lapte, brânză (tofu), iaurt, etc.

Multe legume şi fructe: zilnic, între 400- 800 g , împărţite în 5-10 porţii. Substanţe bioactive se găsesc mai ales în crucifere (varză, conopidă, broccoli, gulie, etc.) şi în usturoi.

Citricele conţin vitamina C, la fel şi merele (soiurile vechi), afinele, socul, caisele, morcovii.

Ceaiul verde: băutura ideală.

Zahăr, aproape deloc: pentru că îngraşă, iar supragreutatea sporeşte riscul îmbolnăvirii de cancer. Înlocuiţi-l cu miere!

Sursa: (Birocratie vs. ecologie (diacritice si forma lunga) si Formula As (presupun ca ei au drepturi de autor)