Până în 31 martie, folosind codul de reducere “E-URI.RON” la cumpărăturile prin site-ul www.cosulbio.ro, veți obține o reducere de 5% din totalul cumpărăturilor. Codul se introduce in pagina cu cosul de cumparaturi, în câmpul “Cod Cupon”.

Despre magazinul www.cosulbio.ro

Magazin online cu produse bio, mancare ecologica, cosmetice organice.In incercarea de a adopta un stil de viata cat mai sanatos si echilibrat pt toata familia am adus mai aproape de tine o gama larga de produse alimentare bio, produse de baza(faina, zahar, orez etc), cereale si musli pt micul dejun, produse pt copii si produse fara gluten.Toate produsele din oferta noastra sunt certificate de catre producatori si atestate de organizatiile de profil din Uniunea Europeana. In magazinul nostru vei gasi cosmetice bio din ingrediente pure pentru: ingrijirea fetei , ingrijire corporala organica, ingrijirea parului, machiaj organic, produse bio pentru mame si bebelusi.Cosmeticele bio pe care vi le propunem nu contin parabeni, aluminiu, sulfati, derivati din petrol, ftalati, parfumuri artificiale sau coloranti sintetici. Mai mult, ele nu sunt testate pe animale, iar o buna parte din ele sunt potrivite pentru vegetarieni sau vegani.Alegand sa consumi bio ai grija de sanatatea ta si a copilului tau.Iti dorim o vizita placuta in magazinul tau de produse bio.

„De necrezut!”, a exclamat profesorul francez Michel Boiron, preşedintele fondator al congresului internaţional al cancerului. „Scepticismul nostru este învins. Cifrele studiului EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition = Investigaţia europeană prospectivă privind cancerul şi alimentaţia) sunt de necombătut. Legătura dintre cancer şi alimentaţie este edificată.”

Deşi nu este nouă, ideea că hrana joacă un rol decisiv în stoparea sau dezvoltarea tumorilor canceroase a fost multă vreme respinsă, minimalizată sau privită cu scepticism de către lumea medicală occidentală. Cancerul era interpretat ca o boală în sine, declanşată prin dereglarea necontrolată a unor celule. Un soi de „nebunie” organică. Din fericire, studiul EPIC vine cu concluzii de neclintit. Este cea mai mare anchetă realizată vreodată asupra relaţiei dintre nutriţie şi cancer. Studiile efectuate compară alimentaţia şi modul de viaţă a 500.000 de indivizi din ţările nordice şi sudice ale Europei, unii dintre ei amatori de unt şi de cărnuri grase, ceilalţi – consumatori de legume, fructe şi untdelemn de măsline. Începând cu anul 1970, majoritatea subiecţilor au fost urmăriţi fiecare în parte, în medie timp de cinci ani. Ultimele rezultate au fost publicate în iunie 2005 şi comunicate oficial la congresul de la Paris. A fost primul studiu combinat, cu prelevări de sânge şi ADN, stocate în bănci biologice, pentru cercetarea indicilor nutriţionali. Concluzia e clară: schimbarea regimului alimentar poate reduce frecvenţa cancerului. Iată şi cateva prescripţii importante rezultate din studiul EPIC.

Consumaţi cât mai multe fructe şi legume

Persoanele care consumă în medie 35 de grame de fibre vegetale pe zi (şapte porţii de fructe şi de legume mâncate pe întinderea unei zile) reduc riscul îmbolnăvirii de cancer cu 40%. Cifra creşte, dacă pe lângă alimentaţia vegetariană veţi fi atenţi să vă şi mişcaţi. Mai ales cancerul intestinal şi cel de colon sunt ţinute în frâu printr-o alimentaţie adecvată combinată cu sport. „Marele progres al acestui studiu constă în faptul de a arăta că riscul cancerului poate fi drastic redus prin creşterea consumului de fructe şi de legume, principalele surse de fibre alimentare”, spune profesorul Elio Riboli, responsabilul studiului EPIC, specialist mondial în probleme de nutriţie şi cancer.

Vegetalele: bariera împotriva cancerului de colon

Includeţi în fiecare din mesele dvs. o legumă sau o salată şi un fruct la desert. Care sunt cele mai indicate? Toate fructele conţin combinaţii de substanţe protectoare. Pentru a beneficia de ele, variaţi culorile: după ce mâncaţi un măr roşu, gustaţi o pară aurie sau un strugure negru. La fel şi în cazul legumelor: după o tomată roşie, consumaţi un broccoli verde sau o ridiche neagră. Cel mai adesea, principiile active care opresc cancerul sunt cuprinse chiar în coloranţii din plante. Eficienţa lor a fost constatată nu doar în cancerul de colon, ci şi în cel de prostată, pancreas, plămâni, esofag.

Uitaţi de carnea roşie, mâncaţi mai degrabă peşte.

Se bănuia de multă vreme ca excesul de carne nu este sănătos. Studiul EPIC confirmă şi această realitate. Analiza efectuată a grupat carnea în trei categorii: carne roşie, mezeluri şi carne de pasăre. Din prima grupă fac parte carnea de vită, porc, proaspată, tocată sau congelată. Din grupa a doua fac parte salamurile de porc sau vită, conservate în saramură, cu sau fără nitraţi, afumăturile, carnea uscată sau conservată prin fierbere: jambonul, cârnaţii, pateul de ficat, crenvurştii, etc. Păsările au fost reprezentate de gâscă şi pui. Rezultatul: riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne şi mezeluri. În schimb, nu există nicio problemă cu carnea de pasăre, cu condiţia să nu fie din crescătorii. Ca soluţie alternativă pentru carne se recomandă peştele, deşi efectul lui protector n-a putut fi explicat pe deplin. Se presupune că anumiţi acizi graşi, prezenţi în mare cantitate în uleiul de peşte, inhibă dezvoltarea tumorilor canceroase.

Leguminoase şi cereale complete

Grâu, orz, ovăz, mei, secară, linte, fasole, soia, seminţe de in şi susan – „E timpul să redescoperim cerealele şi leguminoasele”, ne îndeamnă studiul EPIC. „Bogaţia lor în fibre participă, de asemenea, la prevenirea cancerului de colon. Ar fi bine ca pâinea cotidiană să fie înlocuită de saşe porţii de grâu încolţit, consumat pe durata unei zile.”
Unele leguminoase (mai ales soia) prezintă un alt atu: conţinutul lor bogat în fito-estrogeni. Femeile asiatice, care consumă multe leguminoase încă de la vârsta copilăriei, sunt mult mai puţin atinse de cancerul de sân. Ipoteza avansată: aceşti micro-constituenţi sunt capabili să blocheze efectul estrogenilor asupra celulelor mamare. În schimb, o posibilă cauză de apariţie a cancerului de sân poate fi excesul de kilograme acumulate după menopauză.
În concluzie, puneţi linte în toate salatele, mâncaţi cu încredere soia, mâncaţi cereale complete. Protejaţi-vă intestinul şi controlaţi-vă greutatea.

Optaţi pentru o alimentaţie variată

Decât să mănânci un anume aliment, mai bine consumi câte puţin din toate. Reduceţi şi consumul de alcool. De fapt, ideea generală care s-a desprins la congresul de la Paris a fost că nu există atât alimente protectoare, cât un model alimentar preventiv, inspirat din modelul mediteranean: legume stropite din belşug cu ulei de măsline.

Un alt principiu recomandat priveşte alimentele proaspete şi crude, netrecute prin foc. Favorizaţi, deci, salatele de legume, condimentate cu ierburi aromate şi fructe de toate gusturile şi culorile. Activitatea fizică reduce riscul cancerului de sân.

O a doua surpriză a congresului de la Paris a fost confirmarea prin studiu a efectului deosebit pe care sportul şi mişcarea o au în stoparea diverselor tipuri de cancer. Prin urmare, specialiştii recomandă includerea lor în viaţa cotidiană. Nicio zi fără plimbare în aer liber, fără cateva minute de gimnastică sau de alergat. Mişcarea reduce în proporţie de 40% incidenţa cancerului, mai ales de sân şi colon, de prostată, plămâni şi uter. Diminuarea riscurilor apare şi la persoanele subţiri, care fac constant mişcare. De unde ideea că nici cei care au o greutate normală nu sunt feriţi de teribila maladie. Un studiu american a demonstrat că densitatea sânului la mamografie se modifică radical după o oră de exerciţiu fizic.

Cum se explică efectul protector al vegetalelor?

Omul a apărut într-un anumit cadru natural, iar de la facerea lumii, Dumnezeu i-a dat acestuia ca hrana „toată iarba ce are sămânţă şi tot pomul ce are rod în el”. Din păcate, foarte puţine vegetale din cele pe care le mâncăm sunt naturale. Roadele de pe mesele noastre sunt cel mai adesea prelucrate de tehnologiile industriei alimentare. Legislaţia actuală este mult prea permisivă cu aditivii alimentari. Rapiditatea cu care apar, în fiecare an, sute şi chiar mii de coloranţi alimentari, spune multe despre deficienţele şi fraudele grave ale sistemului actual. „Galbenul de unt” (paradimetil – azobenzenul), ca să dau numai un singur exemplu, întrebuinţat până nu de mult pe scară largă, produce experimental la animalele de laborator cancerul ficatului (hepatomul malign). Iată pe scurt o demonstraţie inversă pentru întrebarea dvs. şi o pledoarie fierbinte pentru consumul produselor vegetale proaspete.

Semnalul de alarmă a fost tras de specialişti acum mai mulţi ani. Agricultura şi alimentaţia biologică tind să se afirme tot mai mult, iar prin cercetări de ultimă oră, nutriţia se conturează ca o perspectivă reală a unei noi terapii în boala canceroasă.
Produsele vegetale cultivate corect sunt aproape complet lipsite de toxicitate. De aceea realizează un inter-schimb firesc cu mediul intern celular şi nu blochează deloc filtrele biologice ale organismului. Dimpotrivă, mulţi microconstituenţi naturali din legume, fructe, cereale, dar şi din plante şi-au dovedit deja rolul lor anticancerigen, în diverse colţuri ale lumii. În paginile revistei „Formula AS” s-a scris şi se va mai scrie încă mult despre potenţialul de vindecare al fibrelor vegetale, antioxidanţilor naturali, retinoizilor antitumorali, betacianinelor, etc., despre usturoi, pătrunjel, morcovi, grâu, cătină sau condimente, iar cazurile spectaculoase de vindecări prezentate de dvs. de-a lungul timpului au produs stupefacţia lumii medicale de la noi şi îi susţin cu o rază de speranţă şi optimism pe cei aflaţi în suferinţă.

De ce să consumăm legume nefierte?

Acum 100 de ani, în oraşul Zurich din Elveţia, doctorul Bircher-Benner demonstra colegilor săi că „vegetalele în stare crudă şi proaspete” au o mare putere de vindecare şi reprezintă pentru oameni o hrană vie de cea mai bună calitate. Argumentaţia se baza pe numeroase cazuri vindecate în clinica sa, dotată cu cele mai moderne laboratoare din acea vreme. Şi nu se descoperiseră încă vitaminele, enzimele, imunostimulatorii sau agenţii antitumorali naturali. De-a lungul timpului, aceste adevăruri au fost afirmate răspicat de Max Gerson, Rudolf Breuss, Robert Jackson, Kristine Nolfi şi mulţi alţii, dar din nefericire medicina actuală merge parcă prea obsesiv într-o direcţie greşită. Pentru a înţelege rolul crudităţilor în prevenirea şi tratarea cancerului, să observăm că cea mai mare frecvenţa a bolii este întâlnită la persoane în vârstă de peste 50-60 de ani, la care componentele tisulare intră în procese lente de degenerare, iar astfel organele nu mai fac faţă asaltului de toxine cancerigene de care vorbeam mai devreme. Intuim acum usor de ce curele de crudităţi, posturile cu sucuri de legume şi fructe, hrana vie sunt o speranţă pentru cei disperaţi şi sunt confirmate din ce în ce mai mult de ultimele comunicări ştiinţifice.

Legumele şi fructele de pe piaţa românească au calitatea de medicament anticancer sau au suferit modificări genetice care le-au mortificat?

Puneţi această întrebare la graniţa de Vest a ţării şi veţi auzi un „da” pe sute de mii de voci din piepturile românilor care vin de la muncă, din străinătate. Veţi putea aduna relatări amănunţite despre parfumul, gustul, vitalitatea şi savoarea fructelor şi legumelor de la noi. Veritabile declaraţii de dragoste pentru mere, prune, gutui, roşii, ardei, etc. Personal, cunosc mulţi oameni bine situaţi în Occident care vin special în România să facă o cură cu crudităţi. Dacă ministrul agriculturii ar avea inspiraţia să-i pregătească pe ţăranii români să intre pe pieţele europene ale produselor biologice, România ar mai deveni o dată în istorie grânarul (bio) al Europei, iar plugul, coasa şi căruţa trasă de cai nu ar mai fi atât de mult şi inutil blamate. În Franţa, doar 7% din agricultură este biologică, în Germania şi Austria 13-16%, în Elveţia 23%, iar preţul la aceste produse este de 3-4 ori mai mare decât la celelalte. La noi, mai mult de 50-60% din agricultură depinde doar de ciclurile naturale de producţie şi de aceea cred că dacă am avea azi autostrăzi, turismul rural ar relansa economia. Într-o societate bazată pe adevăr şi înţelepciune, cercetările care demonstrează potenţialul vindecător al dietei anticancer ar trebui utilizate la maximum în folosul bolnavilor, iar procesul de producere, preparare şi comercializare al hranei să fie coordonat cu mai mare grijă.

Alimentaţia anticancer

La mijlocul lunii februarie, la Viena s-a ţinut un congres la care au participat cercetători de pe toate meridianele globului. Tema conferinţei: alimentaţia şi cancerul. Concluzia unanimă: cele mai eficiente remedii pentru stoparea acestei boli cumplite se găsesc în… farfurie! Unul din doi bolnavi incurabili ar putea fi salvat printr-o alimentaţie sănătoasă. Nu numai fructele şi legumele conţin substanţe bioactive, ci şi cerealele, mirodeniile, etc. Ele ne pot ajuta să trăim mai mult, în deplină sănătate. Vă prezentam interviul acordat pe această temă de prof. dr. S. Knasmiller, unul dintre marii cancerologi germani, prezent la lucrările conferinţei.

Meniul oferit participanţilor la conferinţa de la Viena a fost de-a dreptul bizar: rulouri de salată verde cu sfeclă, salată de andive cu rădăcină de tătăneasă, fileuri de peşte cu rozmarin, şarlotă de lămâie cu sos de soc, etc. Nu sună mai degrabă a Plafar? Bucătarul a transpus în realitate în mod exemplar rezultatele cercetărilor noastre. Multe din ingredientele folosite au proprietăţi anticancerigene. Meniul demonstrează că alimentaţia anticancer poate fi extrem de gustoasă.

Care sunt efectele acestei alimentaţii?

Concluzia după ani îndelungaţi de cercetare este că un bolnav incurabil din doi (sau din trei) ar putea fi salvat. Ştim de mult că broccoli, dar şi alte legume pot preveni apariţia cancerului. Acum ştim cum acţionează ele. Anihilează, de exemplu, efectul cancerigenelor, adică al substanţelor chimice din mediul înconjurător şi al conservanţilor alimentari. Substanţele existente în crucifere (varză, conopidă, broccoli, etc.) şi cele din usturoi pot să împiedice acest proces.

Ştim că a fost studiat efectul anticancerigen al verzei roşii şi al celei de Bruxelles. Este efectul acesta benefic doar pe şoareci? Nu. Recent s-a constatat că aceste legume din familia cruciferelor pot activa şi la om o anumită enzimă din ficat, care îl protejează împotriva cancerului. Numele ei prescurtat este GST.

Este suficient doar să mâncăm cât mai multe legume pentru a ne apara de cancer? Nu. Ar trebui să consumaţi şi mai multe cereale, mai ales soia. În cereale ca: ovăz, grâu, mei, etc., există o multitudine de substanţe anticancerigene. Mai cu seamă în produsele din cereale integrale (uruiala şi tărâţe nerafinate). În ceea ce priveşte soia, ea conţine hormoni naturali, care sunt o mare speranţă pentru prevenirea cancerului de sân.

Cum acţionează aceşti hormoni vegetali?

Reduc efectul estrogenilor proprii organismului. Ei împiedică celulele din ţesuturile hormonodependente (de exemplu, din sâni sau prostată) să se transforme în celule canceroase.

Unele soiuri de cereale au un efect mai deosebit? Produsele integrale, da. În nici un caz faina albă. O mare parte a substanţelor active se află în învelişul exterior al boabelor. Acestea stopează cancerul de colon.

Dar mirodeniile? Care e contribuţia lor la prevenirea cancerului? În această privinţă s-au efectuat studii foarte interesante. Mirodeniile ajută de fapt la “repararea” defectelor ereditare. Printre candidaţii cu perspective strălucite se numără: vinarita, vanilia şi scortişoara.

Există şi substanţe care provoacă “moartea” celulelor canceroase? Resveratrolul din struguri şi, în special, din vinul roşu pot declanşa apoptoza celulei canceroase. În laborator s-a descoperit că acelaşi efect îl are şi varza de Bruxelles. Deci un pahar cu vin roşu pe zi ne apară de cancer. Dar ce rol are radacină de tătăneasă în meniul anticancer? Rădăcina de tătăneasă se compune în proporţie de 30% din inulina, o fibră care fixează substanţele cancerigene şi le “împinge” spre canale, reducând astfel riscul îmbolnăvirii de cancer la colon. Conform unor studii canadiene, creşterea consumului zilnic de fibre cu 13 g ar fi suficientă pentru a reduce la jumătate riscul cancerului de colon. Eficiente sunt, de asemenea, cerealele şi morcovii. Un alt medicament “gustos” împotriva cancerului este iaurtul.

Bacilii lactici din alimentele fermentate precum varza acră, branza şi iaurtul pot fixa şi ei substanţele toxice din intestin, care sunt, astfel, eliminate.

Tabletele cu fibre din farmacii au vreun efect? Alimentele bogate în fibre conţin şi fenoli, care protejează membrana celulei. Aceştia se găsesc mai ales în cerealele integrale şi în tărăţe. Fibrelor tratate chimic le lipseşte această componentă, de aceea efectul lor este nul.

Cum s-a descoperit, de fapt, că alimentaţia influenţează apariţia cancerului? Prin studiile efectuate pe emigranţi, în ţara lor, bărbaţii japonezi suferă foarte rar de cancer la prostată, iar femeile japoneze nu prea fac cancer la sân. La început, oamenii de ştiinţă au crezut că acest fapt ar avea legătură cu genele. Dar studiind emigranţii japonezi din SUA, ei au constatat că numărul celor bolnavi de cancer la prostată (este vorba de cea de-a doua generaţie) este egal cu numărul americanilor bolnavi. Japonezii eliminaseră din alimentaţia lor peştele crud, brânza de soia şi orezul, înlocuindu-le cu carne de vită şi cartofi prăjiţi.

Studiile arată că numărul vegetarienilor cu cancer digestiv este cu 50% mai scăzut decât cel al consumatorilor de carne. Să devenim, oare, vegetarieni? Din cercetări nu rezultă că boala ar fi produsă de carnea în sine. Valabil este următorul principiu: carnea de porc este nocivă dacă o consumăm grasă şi în cantitate mare. Supragreutatea sporeşte şi ea riscul îmbolnăvirii. Recomandarea din clipa de faţă este: cu cât mai puţină carne, cu-atât mai bine. Maximum 80 g pe zi.
Ar trebui să fim mai atenţi şi la tigaie. Prăjitul la peste 200°C este tabu, pentru că în suprafaţa maronie a cărnii se formează substanţe cancerigene: carburile policiclice. În experimentele făcute pe animale s-a observat că aceste substanţe produc cancerul hepatic şi cancerul glandelor intestinale şi mamare.

Pot fi anihilate aceste substanţe prin consumul de mirodenii? Da. Condimentând cele 80 g de carne cu rozmarin, cimbru, salvie sau usturoi. Marinatele preparate cu ulei de măsline, oţet de mere, zeamă de lămâie, usturoi, muştar, sare şi zahăr brun pot împiedica în proporţie de 90% formarea combinaţiilor nocive. Recomandarea mea: o felie subţire de grătar + cereale sau orez natural + legume verzi. Acestea conţin clorofilă, o substanţă anticancerigenă.

Un studiu efectuat recent în China arată că un consum regulat de varză (de crucifere, în general) reduce riscul cancerului pulmonar cu 38%. Putem să fumăm dacă mâncăm varză? Un pachet de ţigări pe zi înseamnă un risc mult mai mare. Doar nefumând putem profita de efectul anticancerigen al acestor legume.

Ce plantă ar trebui să preferăm? Eu recomand cu căldura ceaiul verde (mult), care ne protejează de cancer pe mai multe planuri. Cercetătorii americani au descoperit faptul că o substanţă componentă a ceaiului verde poate “nimici” tumorile, privându-le de hrană. Da. Numele ei prescurtat este GCG. Ea inhibă dezvoltarea de noi vase sanguine. Nemaifiind alimentată cu sânge, tumora moare. Rezultatele acestor studii îndeamnă la continuarea cercetărilor. De la experienţele în eprubetă sau pe animale, până la studiile efectuate pe oameni, e cale lungă.

Glucosinolatele, adevărate “pesticide naturale” protejează varza de agenţii nocivi (bacterii, ciuperci). La oameni, ele activează enzima care previne cancerul (GTS). Fierbeţi varza! În felul acesta, substanţele protectoare sunt mai bine valorificate de către organism.

Resveratrol se numeşte “medicamentul” anticancer din struguri, din zeama de struguri şi din vin. Această substanţă stopează producerea infecţiilor şi calcifierea arterelor. Pentru frumuseţe: sâmburii (seminţele) de struguri împiedică apariţia petelor de bătrâneţe.

Licopenul este “multimedicamentul” natural pe care-l conţin roşiile. Un antioxidant care împiedică apariţia cancerului de pancreas, de intestin, de prostată, de plămâni. Efectul este mai puternic dacă roşiile sunt fierte.

Seleniul este microelementul care menţine la “turaţie maximă” o enzimă ce împiedică dezvoltarea tumorilor. Se găseşte în grâul şi în grişul nerafinate industrial.

Vitamina C din citrice previne cancerul. Cei care combină, de exemplu la micul dejun, felia de şuncă cu un grapefruit pot preveni formarea nitrosaminelor cancerigene. În pieliţa albă a citricelor se găsesc bioflavonoidele care sporesc de 30 de ori efectul vitaminei C.

Înapoi la natură!

Fiecare om se poate apăra şi singur de cancer, dar trebuie să o facă imediat. Iată ce recomandă specialiştii.

Alcool cu măsură: bărbaţii – maximum 2 pahare/zi; femeile: maximum 1 pahar/zi. Ideal: vinul roşu care conţine resveratrol.
Carne puţină: nu mai mult de 80 g/zi. Mai multă carne de pui sau peşte, decât carne de miel sau de vită. Carnea nu trebuie prăjită prea tare şi se consumă bucăţile mai slabe. Ideal: somonul, care conţine acizi graşi Omega 3 şi vitamina D.

Fără grăsimi animale: înlocuiţi-le cu grăsimi vegetale, mai ales cu ulei de măsline. El conţine acizi graşi nesaturaţi şi vitamina E, care ne protejează de cancer.

Sare, cu economie: maximum 6 g/zi. Înlocuiţi-o cu mirodenii şi verdeţuri, bogate în substanţe anticancerigene.

Multe cereale şi leguminoase: experţii recomandă 600-800 g/zi, împărţite în 7 sau mai multe porţii.  Optaţi pentru produsele integrale. Consumaţi zilnic produse din soia: lapte, brânză (tofu), iaurt, etc.

Multe legume şi fructe: zilnic, între 400- 800 g , împărţite în 5-10 porţii. Substanţe bioactive se găsesc mai ales în crucifere (varză, conopidă, broccoli, gulie, etc.) şi în usturoi.

Citricele conţin vitamina C, la fel şi merele (soiurile vechi), afinele, socul, caisele, morcovii.

Ceaiul verde: băutura ideală.

Zahăr, aproape deloc: pentru că îngraşă, iar supragreutatea sporeşte riscul îmbolnăvirii de cancer. Înlocuiţi-l cu miere!

Sursa: (Birocratie vs. ecologie (diacritice si forma lunga) si Formula As (presupun ca ei au drepturi de autor)

Despre expozitie
Prin expozitia BIO – SANO – BEAUTY 2009 organizata de International Trade Center Braşov, in parteneriat cu Bioma Agro Ecology Co, dorim sa propunem publicului larg si specialistilor solutii pentru un mod de viata sanatos, dinamic si armonios, cat mai apropiat de natura, diminuand stressul, gandind mai mult si mai profund pentru trupul si sufletul nostru

Traim din ce in ce mai repede, intr-o lume tot mai stresanta, in care inlocuim comportamentul traditional, simplu, natural cu o goana continua pentru bani, pentru efemer. Viata devine tot mai complicata, tot mai poluanta, uitand de noi, de sanatate, de fericirea simpla a traiului natural !

Prin expozitia BIO – SANO – BEAUTY 2009 organizata de International Trade Center Braşov, in parteneriat cu Bioma Agro Ecology Co, dorim sa propunem publicului larg si specialistilor solutii pentru un mod de viata sanatos, dinamic si armonios, cat mai apropiat de natura, diminuand stressul, gandind mai mult si mai profund pentru trupul si sufletul nostru.

Propunem participantilor – expozanti, specialisti, publicul larg – o tematica generoasa, care cuprinde :

• alimente bio si traditionale, produse naturiste, ecologice, suplimente nutritive;
• dulciuri, bauturi si produse dietetice;
• produse de ingrijire personala, echipamente si aparatura pentru estetica si ingrijire corporala, wellness si Spa, sport ;
• prezentarea de principii si produse ale medicinii si terapiilor naturiste, remedii naturale, tehnici de relaxare si meditaţie, masaj (cu demonstraţii) ;
• produse si servicii care infrumuseteaza viaţa : artizanat, bijuterii, body art.
• inputuri autorizate pentru agricultura ecologica
• plante ornamentale, gazon, produse si servicii pentru horticultura, amenajari peisagistice

In asteptarea vizitei domniei voastre la aceasta manifestare expoziţionala, va rugam sa primiti asigurarea distinsei noastre consideratii.

Despre Organizator
S.C. BIOMA AGRO ECOLOGY CO S.R.L. (www.bioma.ro) este unic distribuitor pentru Romania al societatii omonime din Elvetia, cu larga recunoastere in domeniul cercetarii si productiei eco-biologice, implicata in cele mai complexe programe de cercetare pe plan mondial, fiind prezenta in 21 de tari europene prin gama de produse GEOLIFE® LINE. Certificate atoxic de catre Oficiul Federal de Sanatate Publica din Berna (Elvetia), publicate in lista oficiala a FIBLbine , BIO-Suisse, Micro-Bio, EU, IFOAM, Biocerto, Bioagricoop, Bioinspect, respectiv Ecoinspect (reprezentanta Bioinspect din Romania) produsele din gama GEOLIFE®LINE sunt utilizate cu rezultate remarcabile in: agricultura, mediu, zootehnie si industria alimentara.

Va invitam sa vedeti fotografii facute de e-uri.ro, din cadrul expozitiei Bio-Sano-Beauty.

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

(E-uri.ro, 10/12/2009)

„Consumatorii români se plâng tot mai des că roşiile, vinetele şi ardeii pe care-i cumpără din supermarket au forme perfecte, dar niciun gust. Aceste legume sunt crescute în mod forţat. Sunt culese verzi şi tratate cu substanţe care să le dea culoarea specifică şi atât. Dacă aţi vedea cum sunt făcute, nu aţi mai pune aşa ceva în gură“.

Astfel şi-a început discursul Simona Dimache, inginer agronom, responsabilul cu dezvoltarea la societatea Ecolife Bio care cultivă legume ecologice în comuna Dor Mărunt, de lângă Lehliu Gară, judeţul Călăraşi, la numai 65 de kilometri de Bucureşti.

Totul a început acum câţiva ani la iniţiativa lui Gilles Caillaud, un fost jurnalist francez care a venit în România să transmită pentru ziarul „Liberation“ informaţii despre Revoluţia din ’89. Urmând dorinţa bunicului său de a se ocupa de agricultură, a revenit la noi în ţară aducând cu el experienţa franceză în ceea ce înseamnă agricultura biologică, fără pesticide şi fără organisme modificate genetic.

Puţin mai scumpe decât legumele convenţionale

Ferma se întinde pe şase hectare şi se prezintă ca o asociaţie de producători. Este constituită în momentul de faţă din cinci producători din Dor Mărunt şi Lehliu Gară. Această suprafaţă este cultivată cu 24 de soiuri de legume, de la roşii şi castraveţi până la ridichi şi sfeclă roşie.

„Având în vedere că investiţiile în agricultura ecologică sunt foarte mari, încercăm să formăm o asociaţie de producători de legume pentru a beneficia de susţinere financiară din partea statului“, ne-a spus Simona Dimache.

„Noi nu tratăm plantele cu substanţe chimice, ne facem decocturile din pelin sau din urzică. Tocmai de aceea, în agricultura bio pot exista pierderi la producţie, mai ales atunci când apare o mană sau un atac de insecte. Trebuie să avem mare grijă“, a continuat ea. Acum abia au ieşit ceapa verde şi ridichile.

O femeie din sat, zilieră, prindea ridichile în legături pentru ca Simona Dimache să onoreze comanda către unul dintre magazinele cu specific bio din Bucureşti, în care îşi desface marfa. Legătura de ridichi ecologice costă 1,5 lei. Simona Dimache ne-a spus că toate produsele pe care le vinde sunt cu aproximativ 30% mai scumpe decât legumele crescute în sistem convenţional.

„În pieţele de lux bucureştene, ridichile convenţionale sunt de trei ori mai scumpe decât ale mele“, ne-a mai zis ea.

Sămânţa din Franţa, foarte scumpă

Practicarea agriculturii bio necesită o anumită perioadă de conversie. La Dor Mărunt, producătorii se află deja la cel de-al treilea an, fapt pentru care pot ieşi pe piaţă cu produsele ecologice. Anul trecut, producătorii au cumpărat sămânţa certificată biologic din Franţa cu foarte mulţi bani. Toată sămânţa a costat 20.000 de euro.

Anul acesta însă ei au reuşit să achiziţioneze sămânţă netratată, cu certificat de calitate, de la Institutul de la Vidra, investiţia fiind de doar 1.000 de euro. „România nu are deocamdată o bază solidă de seminţe ecologice“, ne-a explicat Simona Dimache.

Producţia de legume bio s-a ridicat anul trecut la 150 de tone. „La început am avut mari probleme cu vânzarea pentru că oamenii erau neîncrezători în produsele ecologice. Acum e mai bine. Vindem în magazinele specializate“, a mai spus ea.

Perdele de protecţie cu plante aromatice

În ceea ce priveşte agricultura biologică, totul trebuie să respecte circuitul naturii. Fiecare pas greşit poate duce la o scădere drastică a producţiei. Experienţa franceză însă a contat foarte mult. Producătorii de legume bio de lângă Lehliu îşi protejează plantele de boli şi de dăunători cu ajutorul unor perdele de protecţie cu plante aromatice. Ei folosesc salvie, cimbru, busuioc, mărar, pătrunjel şi ceapă.

„De exemplu, ceapa e o plantă foarte bună de protecţie la roşii. Dacă tomatele sunt intersectate cu ceapa, vei fi sigur că nu vei avea niciodată atac de insecte“, ne-a explicat inginerul agronom.

Astfel, terenul eco din Dor Mărunt începe cu un rând de salvie, după care urmează rândurile de ardei. Acestea se termină cu un rând de busuioc, o altă plantă aromatică. „Ardeii, tomatele şi vinetele sunt plantele cele mai pretenţioase“, a spus Simona Dimache.

150 de tone de legume au fost obţinute anul trecut de pe plantaţiile ecologice de lângă Lehliu.

Sistem de irigaţie prin picurare în regiunile aride

Plantaţia de lângă Lehliu are şi un solar unde sunt crescute răsadurile. După ce sunt scoase din seră, acestea sunt plantate pe terenul de şase hectare şi udate cu apa care provine de la un sistem de irigaţie prin picurare. Dor Mărunt se află în zona Bărăganului, regiune aridă care are constant nevoie de alimentare cu apă prin irigaţie.

Rezerva de apă are o adâncime de doi metri

Mai mult decât atât, legumele necesită apă în mod continuu. Cele şase hectare cultivate bio lângă Lehliu beneficiază de un sistem de irigaţie prin picurare, sistem care i-a costat pe investitori 70.000 de lei, cu excepţia puţurilor.

Rezervă de apă pentru reglarea temperaturii

Terenul mai cuprinde şi o rezervă de apă de doi metri adâncime. Aceasta aduce apa la o temperatură aproximativ egală cu cea a solului, având în vedere faptul că apa este pompată de la 80 de metri adâncime. Este evitat astfel riscul de apariţie a manei asupra plantelor. „Prin sistemul de picurare udăm numai acolo unde trebuie. Sistemul udă direct la rădăcină şi nu pe frunză“, a spus Simona Dimache.

Sistemul de irigaţie prin picurare este o metodă utilizată îndeosebi în zonele secetoase, reducând mult consumul de apă. Apa pătrunde lent spre rădăcinile plantelor.

Dacă este corect instalat şi controlat, sistemul de irigaţie realizează importante economii la apă prin reducerea fenomenului de evaporare. Pe de altă parte, este eliminat riscul de producere a unor boli care apar de obicei la contactul apei cu frunzelor plantelor.

Legumele ecologice, sănătoase pentru om

Legumele ecologice se produc fără adaos de substanţe chimice de sinteză, precum îngrăşămintele artificiale, erbicidele, insecticidele sau pesticidele. Când vorbim despre un produs ecologic, ne referim la întreg lanţul alimentar: de la producţia de materii prime (sol, seminţe, îngrăşăminte organice) la pregătirea, transformarea, depozitarea, ambalarea şi transportarea ingredientelor şi produselor bio, potrivit Ecolife.

Pesticidele şi îngrăşămintele chimice folosite în agricultura convenţională se infiltrează direct în plante, spre deosebire de îngrăşămintele organice, care trebuie transformate iniţial în compuşi asimilabili de către plante.

În cazul practicării agriculturii convenţionale, viaţa microbiană a solului devine foarte săracă. În plus, stratul insuficient de humus, sărac în materii organice, duce la producerea de legume denaturate, lipsite de gust şi cu puţine substanţe nutritive.

După ce sunt culese, ridichile bio sunt prinse în legături

Consumând alimente produse prin agricultura convenţională, omul ingerează numeroşi agenţi toxici, cu efect cancerigen, cum sunt nitraţii. Pe de altă parte, produsele ecologice au un conţinut foarte redus, chiar nul, de reziduuri de pesticide, fapt pentru care alimentele bio previn îmbătrânirea precoce şi bolile cronice şi contribuie la creşterea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală.

„Eu cred că lumea agricolă are o mare responsabilitate în ceea ce priveşte sănătatea omului. Trebuie să susţinem o agricultură durabilă, fără pesticide, deoarece acestea din urmă sunt nefaste pentru sănătatea umană“, spunea Gilles Caillaud anul trecut, în cadrul unui simpozion pe teme ecologice.

“În pieţele de lux bucureştene, ridichile con- venţionale sunt de trei ori mai scumpe decât ale mele”. Simona Dimache, inginer agronom

(Sursa: Adevarul, 18 mai 2009)

Piata romaneasca a inceput sa constientizeze existenta produselor bio destul de curand. Societatea romaneasca deschisa brusc catre o piata capitalista a trebuit sa invete sa isi franeze setea de a consuma fara limite si sa deosebeasca produsele de calitate de cele pline de aditivi si conservanti. O astfel de educatie nu se face cat ai bate din palme. Din nefericire. Am absorbit mai intai tot ce am gasit, tot ce era nou fara sa ne intrebam daca ne face bine, daca exista sau nu consecinte. Dupa 20 de ani.. am inceput sa deschidem ochii.

Suntem din ce in ce mai atenti la ceea ce mananc, la calitatea produselor pe care le folosim, fie ca sunt cosmetice, produse alimentare sau a celor folosite in casa, de la detergenti pana la banalul mar. Este normal ca acum, dupa ce am ajuns la un anumit standard de viata, nu foarte inalt, dar oricum decent, sa ne gandim nu numai la noi, cat si la mediul in care traim si la calitatea produselor pe care le folosim.

Produsele cosmetice si cele de intretinere a casei se gasesc destul de usor atat in magazine, cat si pe internet la un pret decent. Produsele alimentare insa.. trebuie sa recunoastem ca sunt putin mai dificile. In primul rand, sunt un pic cam scumpe. In al doilea rand, in magazinele normale sunt foarte putine. Varietatea e redusa. Gasim paste, lapte de soia, poate niste iaurt si cafea. Si sa nu uitam cateva produse pentru copii.

De aceea, au aparut in mediul online cateva magazine care ne pun la dispozitie o gama mai larga de astfel de produse. Este mult mai simplu sa stai in fata computerului si sa cumperi online. Mai ales pentru cei care nu au timpul fizic sa umble prin magazine sau care au oroare de cozi imense si de aglomeratia specifica marketurilor, super sau hiper.

Un magazin online este perfect, deoarece gama de produse este mult mai mare si ne permite sa stam si sa studiem cu atentie ceea ce ni se ofera. In plus putem face comparatii diverse privind pretul, putem cere lamuriri sau cauta informatii despre producatori sau produse. Lucru imposibil intr-un magazin normal.

vreauBIO (www.vreaubio.ro) este un magazin online apreciat. Organizat, cu un design care inspira, dar in acelasi simplu, fara sa fie incarcat si dureros pentru ochi. A fost creat cu scopul de a servi acel procent mic al oamenilor numiti bioconsumatori sau, mai pe inteles, oameni ce doresc sa se hraneasca sanatos avand grija si de mediul in care traiesc.

Pe site veti gasi marci germane in special, deoarece acestia sunt recunoscuti pentru procesul strict prin care ofera o certificare bio. Selectia produselor se face pe baza unor criterii, precum brandul producatorului, certificarile bio si standardele de calitate detinute [http://www.vreaubio.ro/bio/8-certificate-bio] .

Site-ul este organizat simplu si eficient. Categoriile principale de produse sunt puse la vedere si mai mult decat sugestive. Este incredibil cat de complexa poate fi alimentatia umana. In general, ne oprim la cateva elemente de baza stricte: faina, malai, zahar, ulei. Dar fiecare element in parte poate fi, in cazul produselor bio, o adevarata increngatura de produse.

Iata un exemplu [http://www.vreaubio.ro/25-ulei-otet-bio ]: ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de rapita, ulei de soia. La categoria Paste [http://www.vreaubio.ro/44-paste-bio ] avem spaghete de porumb, spaghete de orez, spaghete din grau integral, farfalle, tagliatelle, penne, fusili. Sunt 4 tipuri de produse numai la orez, in functie de necesitatile gospodinei sau in functie de sanatatea celui care comanda.

La loc de cinste sunt si dulciurile [http://www.vreaubio.ro/9-dulciuri-bio] si bauturile facute din legume si fructe [http://www.vreaubio.ro/11-bauturi-bio]. Ciocolata, napolitane, vafe, creme de arahide, migdale siciliene, visine in iaurt, praline de ciocolata si frisca de soia. Bauturile pot fi siropuri facute ca pe vremea bunicilor, sucuri din fructe tolerate de stomac, mixuri din legume, bauturi din orez si soia extrem de delicate.

Este foarte greu sa te decizi, dar produsele in sine sunt extrem de variate. Ceea ce este foarte bine. Un om sanatos poate face mofturi, dar unul bolnav trebuie sa gaseasca exact ce-i trebuie. De la diabetici pana la oameni cu probleme stomacale, acest site acopera nevoi complexe prin ceea ce ofera.

(Sursa: ecomagazin.ro, 01/05/2009)

Galeria de fotografii facuta de e-uri.ro:

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

12►

Asociaţia Valea Asăului din judeţul Bacău a investit aproximativ 7 miliarde ROL într-o pensiune situată la poalele Munţilor Tarcău, la 1.200-1.300 metri altitudine. „Pensiunea – construită în Valea Asăului, la 70 de kilometri de municipiul Bacău – are o capacitate de patru camere plus un apartament. Toate produsele oferite clienţilor care se vor caza aici vor fi realizate în gospodăria proprie, numai în sistem ecologic”, a precizat preşedintele asociaţiei, Rodica Ferchiu, punând în evidenţă principalul aspect care diferenţiază această unitate de cazare de celelelalte pensiuni din zonă.

„Tratamentul” alimentar naturist, pus la dispoziţia turiştilor, vine ca urmare firească a unor investiţii anterioare care au vizat înfiinţarea unei ferme şi a unei unităţi de procesare a laptelui. „Este vorba de 15 hectare de teren şi o fermă cu 20 de vaci. Din tot laptele obţinut de la aceste vaci, circa 350 de litri pe zi, plus încă o cantitate de 1.200-1.300 litri, colectaţi zilnic din localităţi situate la altitudini de peste 1.300 de metri, facem brânză, caş, urdă, unt şi smântână – toate certificate ecologic. Produsele obţinute în unitatea proprie de procesare sunt distribuite deocamdată în Bacău şi în magazinele de specialitate «Naturalia» din Bucureşti”, a mai spus preşedintele asociaţiei.

Investiţia realizată pentru unitatea de procesare a laptelui s-a ridicat la 13 miliarde ROL, toate finanţările fiind efectuate din fonduri proprii sau din credite bancare.

Inaugurare amânată pentru că au „fugit” constructorii

Construcţia pensiunii se află într-un stadiu avansat de lucru, dar, cu toate acestea, evenimentul de inaugurare programat pentru noaptea de Revelion 2008 riscă să fie contramandat.

„În prezent, se fac finisajele la interior, iar antreprenorul ne-a asigurat că restaurantul şi sala de recepţie vor fi gata la timp. În schimb, în ceea ce priveşte spaţiile de cazare nu se ştie sigur dacă vor putea fi puse la punct pentru a primi turiştii de Revelion”, ne-a spus Rodica Ferchiu, preşedintele Asociaţiei Valea Asăului.

Aceasta a adăugat faptul că pe lângă timpul nefavorabil, o altă piedică în calea respectării termenelor este faptul că firma de construcţii duce lipsă de muncitori calificaţi.

„Oamenii din zonă, specializaţi pe munca în construcţii şi nu numai, sunt plecaţi în străinătate, situaţie ce aliniază Valea Asăului la criza de forţă de muncă din toată ţara. Acest lucră mă îngrijorează şi mă descurajează în acelaşi timp, pentru că nu avem cu cine să ne facem treaba”, a mai spus Rodica Ferchiu.

Aceasta a deplâns situaţia întreprinzătorului privat din mediul rural, spunând că „degeaba investim sume importante şi facem proiecte pentru a ridica zona din punct de vedere turistic şi economic dacă nu avem cu cine să punem în fapt ceea ce este la nivel de plan”.

Ferma, la un pas de închidere

Din păcate, de flagelul lipsei de forţă de muncă este atinsă şi activitatea fermei agro-zootehnice, administrată în cadrul Asociaţiei Valea Asăului. „Cu tot regretul, mă văd nevoită să renunţ la 20 dintre cele 25 de vaci din fermă, pentru că nu are cine să le îngrijească. De munca la câmp, nici nu mai spun. Nu am cu cine să-mi strâng de pe câmp furajele pentru nutreţ. La ora actuală, a dat îngheţul şi m-a prins cu fânul pe dealuri”, a descris Rodica Ferchiu situaţia în care se află ferma.

Aceasta a continuat spunând că „oamenii din zonă nu mai vor să muncească în agricultură, iar cine se mai încumetă, cere 50 RON pe zi, plus mâncare şi băutură”.
„Nu văd altă soluţie decât să îmi restrâng activitatea de pe fermă şi să mă axez mai mult pe activitatea de la fabrica de lapte pe care o deţin în cadrul Asociaţiei. Cred că mă voi baza mai mult pe laptele strâns de la crescătorii particulari care deţin câte două-trei vaci în gospodăria proprie. Din acest lapte, vom continua să facem produse lactate ecologice”, a continuat preşedintele Asociaţiei Valea Asăului.

Soluţie pentru lipsa infrastructurii de transport: ATV-urile

În ciuda dificultăţilor întâmpinate, preşedintele Asociaţiei Valea Asăului şi-a anunţat intenţia de a atrage fonduri europene nerambursabile pentru deschiderea unei noi pensiuni în inima munţilor, în localitatea Offa din judeţul Bacău.

Mai exact, Rodica Ferchiu plănuieşte să acceseze fonduri alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, atât pentru extinderea pensiunii ridicate deja, până la capacitatea maximă admisă de 20 de camere, cât şi pentru amenajarea unui nou spa-ţiu de cazare, într-un loc mai retras.

„Ne gândim să realizăm un proiect în valoare de circa 200.000 de euro şi să facem un fel de tabară de vară în această localitate ferită de iureşul civilizaţiei, la 22 de kilometri în munte. Problema, însă, este cu infrastructura. Nu ştim cum vom putea rezolva situaţia construirii unui drum practicabil cu automobilul, până acolo”, a precizat Ferchiu.

În cazul în care comunitatea locală nu va reuşi să se ocupe de realizarea drumului, aceasta are totuşi o soluţie, şi anume ATV-urile.
„Există posibilitatea achiziţionării de ATV-uri cu care să transportăm turiştii pe acel traseu accidentat de munte. Chiar mi-am cumpărat unul şi este o senzaţie extraordinară să cutreieri zonele sălbatice cu un astfel de mijloc de deplasare”, a încurajat Rodica Ferchiu turismul şi sportul, ambele „la extrem”. În toate aceste activităţi, Rodica Ferchiu este ajutată de membrii familiei, adică soţul şi cei doi copii.

(Finaniarul, 26/11/2008)

Metode de obţinere 100% naturale

Cînd cumpărăm un aliment biologic, investim în propria sănătate. Şi nu numai. Contribuim la protecţia sănătăţii agricultorilor care nu vor mai lucra cu substanţe toxice. Ajutăm la protecţia apei, a aerului şi a solului în care sînt cultivate produsele agricole ecologice. Ce este un produs alimentar ecologic (organic sau bio)? Este acel aliment care se obţine din materie primă provenită din agricultura ecologică. Acest tip de agricultură nu foloseşte tehnologie poluantă, utilizează soiuri şi specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu, fertilitatea şi ameliorarea solului se fac numai prin metode naturale, iar iradierea plantelor şi cultivarea de organisme modificate genetic sînt strict interzise. Un produs bio nu este un produs dietetic. Ouăle, carnea, cerealele, fructele, legumele ecologice seamănă din punct de vedere nutriţional cu produsele obişnuite. Diferenţa constă în calitatea, puritatea, gustul şi virtuţile lor naturale. N-au nimic chimic sau sintetic în compoziţia lor, nu au temuţii aditivi. Produsele de origine animală nu conţin urme de antibiotice.

Mai sănătos, mai gustos

Este un fapt dovedit: cu cît consumăm mai multe alimente naturale, netransformate, cu atît reducem acumularea în organism de grăsimi saturate, amidon, E 100, amelioratori, coloranţi, lecitină de soia, îndulcitori, conservanţi, agenţi de întărire, potenţatori de aromă, agenţi de întărire, substanţe cancerigene care pot avea, în timp, efecte grave asupra sănătăţii noastre. Fiind mai sărace în calorii, produsele bio ajută şi la menţinerea greutăţii normale, la eliminarea celulitei. Toţi consumatorii afirmă că produsele 100% naturale sînt mai bune la gust. Savoarea adevărată a smîntînii fără conservanţi, gustul unei roşii proaspete sînt inconfundabile. Pînă şi animalele au dovedit, în cadrul unor experimente, că preferă produsele naturale. Potrivit studiilor, concentraţiile reziduurilor chimice din urina copiilor hrăniţi cu alimente produse prin tehnici agricole convenţionale sînt de nouă ori mai mari decît la copiii hrăniţi cu alimente ecologice.

Mai multe substanţe benefice

Îngrăşămintele chimice şi pesticidele sînt mai eficiente, plantele au mai multe proteine, dar de slabă calitate. Pentru plantele ecologice se utilizează doar îngrăşămînt natural, proteinele fiind mai puţine, dar bogate în aminoacizi esenţiali, substanţe vitale pentru organism. Vitaminele, mineralele şi oligoelementele din fructe, legume şi produse de origine animală obţinute în regim ecologic sînt de două ori mai multe şi mai bune. De exemplu, orice aliment ecologic e mai bogat în vitamina C decît unul obişnuit. Fructele şi legumele ecologice conţin cu 40% mai mulţi antioxidanţi decît cele convenţionale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare în alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejează de radicalii liberi şi are un nivel de concentrare în alimentele organice mai mare cu 400% faţă de cele convenţionale. În schimb, mărul cultivat în mod convenţional conţine în jur de 30 de substanţe artificiale, concentrate în coajă, chiar şi după spălare.

Căutaţi eticheta „ae“!

Cu toate avantajele, alimentele organice au şi cîteva dezavantaje: preţul ridicat (din cauza productivităţii mici) şi gama destul de restrînsă de produse. Desfacerea produselor ecologice se face de regulă în magazine speciale. Dar le găsim şi în supermarketuri. Pentru ca un produs alimentar să fie declarat ecologic, este necesar ca minimum 95% din componentele sale să fie ecologice. Produsele pot fi recunoscute după inscripţiile „bio“, „ecologic“, „organic“ sau sigla „ae“ (agricultură ecologică) de pe etichetă. Numai Ministerul Agriculturii are dreptul de a acorda sigla ecologică, prin intermediul organismelor de inspecţie şi certificare abilitate. De un singur lucru trebuie să fiţi siguri atunci cînd le cumpăraţi: sînt cu adevărat bio, pentru că eticheta „ecologic“ e acordată numai producătorilor controlaţi riguros. Acum, că ştiţi adevărul despre alimentele ecologice, nu le mai ocoliţi. Încercaţi să renunţaţi măcar o săptămînă la orice produs convenţional şi veţi simţi imediat efectele binefăcătoare ale noului dumneavoastră stil de viaţă. Veţi trăi curat şi sănătos ca acum 100 de ani, cînd cancerul era de cîteva ori mai puţin întîlnit, cînd obezitatea aproape că nu exista, diabetul era o raritate, iar insomnia, depresia, migrena şi infertilitatea, boli care azi sînt la ordinea zilei, pe atunci erau doar mofturi „boiereşti“.

Importăm în loc să producem

• Consumatorii români n-au încredere în alimentele cu eticheta „ae“, cred că sînt la fel cu cele convenţionale, dar mai scumpe. Alţii, le cumpără doar din snobism. Cererea e mică, dar nutriţioniştii speră că situaţia se va schimba, că şi românii vor fi informaţi cu privire la beneficiile alimentelor bio. În România se obţin peste 280 de produse agricole şi alimentare bio şi se importă peste 300, spun statisticile. Principalele produse cerute de consumatorii români anul trecut au fost zahărul brun ecologic, importat din Brazilia, pîinea de secară, budinca şi laptele vegetal, importate din Germania, Polonia, Italia şi Olanda.

Doar 20 de producători eco în România

• În Europa de Vest, agricultura bazată pe hormoni şi organisme modificate genetic luase un avînt deosebit în deceniile trecute. Dar lucrurile s-au inversat, şi, astăzi, occidentalii practică o agricultură mult mai sănătoasă decît noi. De aceea, şi produsele ecologice au mai mare căutare. Fermierii, comercianţii unor astfel de alimente beneficiază de prevederi legale stricte, consumatorii fiind siguri de ceea ce cumpără. România este printre ţările europene codaşe la agricultura ecologică. În Franţa, 1% din suprafaţa agricolă utilă este consacrată acestui tip de agricultură, în Germania şi Italia, cîte 2%, Finlanda, 4%, iar Suedia şi Austria, 9% fiecare. Vecina noastră, Ungaria, este expertă deja în procesarea produselor ecologice. Deşi dispunem de materie primă ecologică şi ar trebui ca România să fie raiul agriculturii ecologice, nu avem mai mult de 20 de producători. Şi aceştia produc mai mult pentru export: cereale, ciuperci, fructe de pădure, nuci, melci.

(Camelia Onciu, Monitorul Expres, 10.02.2009)

Aşa că s-a hotărât să producă în sistem ecologic şi să le ofere oamenilor lapte şi brînzeturi pure, fără chimicale. A urmat o perioadă de documentare destul de complicată, pentru că nu existau foarte multe surse de informare, însă pînă la urmă şi-a făcut o fermă eco de vaci şi o fabrică de lactate dotată cu echipamente de ultimă generaţie. Aşa a apărut Asociaţia Valea Asăului Eco Rozi din judeţul Bacău. “Am respectat perioada de conversie, care pentru terenul de la munte este de doi ani, la vaci un an şi abia după vreo şase ai produsele. Am ferma mea, dar am şi oameni de la care colectez, din patru zone montane, care au trecut prin conversie”, spune Rodica Ferchiu.

PRODUCŢIE
Asociaţia Valea Asăului produce lapte de vacă, brânză dietetică şi frămîntată, caş, unt, smântână şi caşcaval. În cantităţi nu prea mari. “Anul trecut am prelucrat în medie cam 2.000-2.500 de litri de lapte pe zi. O fabrică mai mare nici nu poate să fie ecologică, produsele astea au un termen de garanţie foarte mic. Şi la cantitatea aceasta, mie îmi vine foarte greu. Este greu să şi vinzi produsele”, povesteşte Rodica Ferchiu. Asociaţia are o reţea de magazine proprii la Oneşti, Comăneşti şi Asău, furnizează produse şi în magazinele Leacul şi Naturalia din Bucureşti şi încearcă să fie prezentă la toate târgurile de profil. Din păcate, vînzările merg greu. Chiar dacă a câştigat contracte cu două unităţi de stat din Bacău – Direcţia Copilului şi Spitalul Judeţean –, Rodica Ferchiu spune că lucrurile sunt cu dus şi întors: “Sunt contracte bune şi nu prea. Sunt bune pentru că avem o siguranţă a banului, dar preţurile sunt foarte mici, pentru că eu la licitaţii am concurat cu producătorii convenţionali”.

Cea mai complicată problemă pentru anul acesta o reprezintă taxa de certificare şi inspecţie: “Nu ştiu cum am s-o plătesc, pentru că mă costă 397 de milioane (de lei vechi). Iar dacă îi pun pe oamenii de la care colectez să o plătească, pleacă de la mine. Până acum m-am mai ajutat cu credite, dar până la urmă îmi este teamă că am să mă înglodez de tot şi n-am să mai pot ieşi. Sunt la un pas să renunţ la ecologie tocmai pe chestia asta, că nu mă pot descurca”, spune ea dezamăgită. “D-asta mor eu când îi aud pe unii şi pe alţii făcând confuzie între producătorii tradiţionali şi cei ecologici şi băgându-ne în aceeaşi oală. Chiar l-am întrebat pe unul dintre producătorii tradiţionali «Dle, dumneata pui chimicale?». «Păi nu se fac fără chimicale», mi-a zis. «Păi atunci nu eşti producător ecologic!»“, se revoltă Rodica Ferchiu.

Probleme
Desfacerea brînzeturilor în supermarketuri nu este o soluţie din cauza taxelor mari şi a condiţiilor împovărătoare pe care le impun, spune Rodica Ferchiu: “Trebuie să plăteşti taxa de raft, banii îi primeşti la 60 de zile. Marfa se vinde sau nu, iar dacă expiră, trebuie să te duci să ţi-o iei. Eu ce să fac cu ea expirată, că nu pot să mai adaug nu ştiu ce prafuri în ea şi apoi să o retrimit?!”. Ea a avut de-a face şi cu oameni care i-au zis că ar trebui să-şi vândă produsele la preţuri mai mici decât cele obişnuite, pentru că “nu pune nimic în ele”. “Dar de pierderile noastre care pot ajunge şi până la 40% din producţie, tocmai pentru că nu folosim chimicale, ţine cineva cont?!”, se revoltă ea.

“Mor când îi aud pe unii şi pe alţii făcând confuzie între producătorii tradiţionali şi cei ecologici şi băgându-ne în aceeaşi oală”
Rodica Ferchiu – proprietarul Asociaţiei Valea Asăului

(Sursa: Jurnalul National, 25/08/2008)