Tag Archives: junk food

GRAS, BOLNAV ŞI APROAPE MORT – DOCUMENTAR ONLINE

Cu 50 de kilograme peste greutatea normală, dopat cu steroizi și suferind de o boală autoimună cu evoluție galopantă, Joe Cross este la capătul puterilor. În oglindă, s-a uitat la un bărbat de 160 de kg., cu o burtă mai mare decât un balon de plajă și un viitor care nu sună deloc bine – cu un picior deja în mormânt și cu celălalt nu prea departe… “Gras, bolnav și aproape mort” este un documentar despre misiunea personală al lui Joe în căutarea sănătății. Cum doctorii și medicamentele convenționale ce nu îl pot ajuta pe termen lung, Joe apelează la unica variantă rămasă, capacitatea trupului de a se vindeca singur. Scapă de junk-food și pleacă la drum cu storcătorul de fructe și un generator, hotărât să se hrănească doar cu suc proaspăt de fructe și legume pentru următoarele 60 de zile.

Pe parcursul celor 4200 de kilometri, Joe are un scop în minte: să scape de pastile și să obțină un stil de viață echilibrat. Vorbind cu peste 500 de americani despre mâncare, sănătate și longevitate, Joe întâlnește într-o parcare un șofer de camion care suferă de aceeași boală rară. Phil Staples are obezitate morbidă și o greutate de peste 200 de kg. – se află la distanță de un hamburger de un infarct. Pe măsură ce Joe își recapătă sănătatea, Phil își începe propria călătorie să se facă bine.

Ceea ce rezultă este extraordinar – o poveste plină de inspirație, despre vindecare și legăturile dintre oameni. În parte aventură, în parte manifest despre sine, „Gras, bolnav și aproape mort” sfidează genul filmului documentar tradițional, pentru a prezenta o poveste neconvențională despre doi oameni din lumi diferite, care realizează că singura salvare vine din interior. (Sursa)

Secretele şaormei. Junk-food oriental la nivel industrial

Câţiva turci din România au deschis un punct special de procesare a cărnii, unde produc lunar un „munte” de şaorma, pe tiparul giganților fast-food. „Ce înseamnă şaorma pentru români?”, vine întrebarea adresată unui tânăr care, deşi nu se dă în vânt după produsul oriental, a fost surprins nu o dată aşteptând la o coadă mereu lungă la vreo şaormărie. „Totul”, vine răspunsul, cu ironie, dar, pe undeva, perfect valabil. Agitaţia dintr-o şaormărie plasată strategic, central, întăreşte sentinţa dată.

Prin şaormărie se agită non-stop cuţitele lungi peste carnea de pe ţepuşă, bucăţile de carne se strâng prin lipii, maioneza curge în valuri peste cartofi prăjiţi, pentru că românii cer „cu de toate”, de cele mai multe ori, într-un du-te-vino al mâncatului pe fugă. O analiză efectuată, în 2010, de „Business Magazine”, arată că se cheltuiesc peste 2 miliarde de euro anual pe produsele de fast-food.

Iar şaorma pare a fi „regina” junk-food-ului la români. Sunt peste o mie de şaormării în ţară, vreo 500 numai în Bucureşti, iar banii care ajungeau anual, doar în 2010, în buzunarele şaormarilor însumau vreo 200 de milioane de euro. O altă statistică arată că anul trecut peste 200.000 de români au mâncat şaorma. Cum ar zice turcul, un hatâr românesc, de secol XXI.

Drumul şaormei

Dacă întrebi un şaormar cum se prepară carnea îmbibată în condimente, omul se dă misterios. Zice că e „secret”. Dar epoca mâncatului la scară industrială a ajuns din urmă multe din fast-food-urile de cartier.

Câţiva turci au anticipat mişcarea, după ce regulile privind igiena impuse de UE au ajuns la urechile lor. Au deschis, lângă Galaţi, cu o investiţie de vreo două milioane de euro, o „fabrică de şaorma” pe tipar industrial.

„Evenimentul zilei” a urmat „drumul şaormei” produse la nivel industrial. A surprins „zorii” unei industrii alimentare care a trecut de mult în ţări ca Germania, de exemplu, de la tradiţie orientală la banda rulantă.
Continue reading Secretele şaormei. Junk-food oriental la nivel industrial

Strategie a guvernului britanic pentru descurajarea consumului de alimente nesănătoase

Marea Britanie lansează prima mare strategie alimentară de după cel de-al Doilea Război Mondial, care stabileşte un nou ‘cod alimentar sănătos’ în cadrul căruia toate restaurantele şi fast-food-urile vor fi nevoite să afişeze clar cantitatea de zahăr şi de grăsimi conţinute de produsele lor, notează cotidianul britanic The Telegraph.

Recomandările noului cod prevăd limitarea folosirii de desene animate cunoscute pentru a promova alimentele nesănătoase (‘junk food’) şi cer producătorilor să reducă mărimea pungilor de chips-uri şi a ciocolatelor.

Potrivit The Telegraph, strategia guvernamentală britanică în privinţa alimentaţiei pentru următorii 20 de ani nu este menită doar să promoveze mâncarea sănătoasă, ci şi să lupte împotriva încălzirii climatice şi să se asigure că britanicii nu vor cădea victime ale vreunei crize alimentare.

De asemenea, consumatorii sunt încurajaţi să mănânce mai puţină carne roşie şi produse lactate pentru a reduce cantitatea de metan produsă de vaci, şi să consume mai multe fructe şi legume sezoniere produse pe plan local pentru a evita ca mâncarea să fie transportată pe distanţe lungi.

Continue reading Strategie a guvernului britanic pentru descurajarea consumului de alimente nesănătoase