Despre E-uri » fast-food

Strategie a guvernului britanic pentru descurajarea consumului de alimente nesănătoase

admin — Fri, 08 Jan 2010 09:46:39 +0000

Marea Britanie lansează prima mare strategie alimentară de după cel de-al Doilea Război Mondial, care stabileşte un nou ‘cod alimentar sănătos’ în cadrul căruia toate restaurantele şi fast-food-urile vor fi nevoite să afişeze clar cantitatea de zahăr şi de grăsimi conţinute de produsele lor, notează cotidianul britanic The Telegraph.

Recomandările noului cod prevăd limitarea folosirii de desene animate cunoscute pentru a promova alimentele nesănătoase (’junk food’) şi cer producătorilor să reducă mărimea pungilor de chips-uri şi a ciocolatelor.

Potrivit The Telegraph, strategia guvernamentală britanică în privinţa alimentaţiei pentru următorii 20 de ani nu este menită doar să promoveze mâncarea sănătoasă, ci şi să lupte împotriva încălzirii climatice şi să se asigure că britanicii nu vor cădea victime ale vreunei crize alimentare.

De asemenea, consumatorii sunt încurajaţi să mănânce mai puţină carne roşie şi produse lactate pentru a reduce cantitatea de metan produsă de vaci, şi să consume mai multe fructe şi legume sezoniere produse pe plan local pentru a evita ca mâncarea să fie transportată pe distanţe lungi.

În acest context, noul cod prevede afişarea amprentei de carbon pe etichetele produselor.

Totodată, sub auspiciile noului cod, fiecare gospodărie este aşteptată să deţină un coş de gunoi special în care resturile alimentare să fie depozitate separat pentru a fi folosite ca fertilizatori, în loc să fie trimise la groapa de gunoi.

De asemenea, inspirându-se din vremurile de austeritate din timpul războiului, în şcoli şi în centrele comunităţilor locale vor fi iniţiate lecţii de gătit care vor arăta copiilor şi adulţilor cum să refolosească resturile rămase de la gătit.

Producătorilor li se va cere să reducă împachetatul în plastic, iar politica ‘cumperi un produs, primeşti altul gratis’ va fi eliminată gradual pentru produsele care pot fi luate la pachet.

De asemenea, folosirea indicaţiilor ‘best before’ şi ’sell by’ va fi restrânsă în vederea evitării aruncării de mâncare comestibilă, în favoarea indicaţiei ‘use by’ care se va referi la data când produsul devine periculos de consumat.

Şcolile vor începe să ofere mai multe fructe gratis şi vor derula programe care îi vor învăţa pe copii de unde vine mâncarea într-un efort de a-i încuraja pe oameni să facă alegeri mai etice.

Totodată, familiile cu venit redus vor fi vizate de programe ce vizează o alimentaţie sănătoasă, în cadrul cărora oamenii vor fi învăţaţi cum să gătească cu legume proaspete şi să cumpere mâncare vărsată.

Ministrul mediului, Hilary Benn, urmează să anunţe noua strategie în cadrul Oxford Farming Conference, care se va derula în perioada 4-6 ianuarie 2010.

(Medipedia.ro, 07/01/2010)

Sebastian Vladescu: Nu s-a luat nicio decizie in privinta taxei pe fast food, este doar o intentie

admin — Thu, 07 Jan 2010 12:12:28 +0000

Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, spune ca nu a avut niciun fel de discutii cu ministrul Sanatatii pe tema taxei pe produsele fast-food si ca nu s-au facut niciun fel de calcule in privinta acestei taxe: “Deocamdata nu exista o taxa, exista o intentie, nu am discutat-o cu ministrul Sanatatii, ramane de vazut, nu exista niciun fel de decizie, niciun fel de calcul, doar o idee”, a afirmat Sebastian Vladescu, citat de NewsIn.

Ministrul Sanatatii, Attila Cseke, a anuntat, marti, ca intentioneaza sa introduca taxa pe fast-food, pentru sustinerea programelor nationale de sanatate.

Cseke a spus ca a cerut Comisiei de sanatate a ministerului o pozitie fata de aceasta propunere pentru a stabili cum pot fi aplicate aceste taxe. Ministrul a precizat ca va discuta si cu producarii si distribuitorii acestor produse in legatura cu modalitate aplicarii acestei taxe.

Lista completa a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza continutului crescut de sare, grasimi, zahar, precum si cu aditivi alimentari va fi aprobata prin hotarare de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast-food. Cuantumul contributiei va fi stabilit prin negocieri intre Ministerul Sanatatii si companii.

Ministrul Sanatatii a anuntat ca toti producatorii si distribuitorii de produse fast-food vor plati aceasta taxa, dar nu este foarte clar – din cauza lipsei legislatiei – daca produse precum pizza, saorma sau mititeii vor intra in aceasta categorie.

Pina acum, potrivit precizarilor facute de autorizati, e clar ca urmatoarele tipuri de afaceri vor fi impozitate:

* marile lanturi de restaurante de tip fast-food (printre care se numara KFC, McDonalds, Snack Attack, Burger King etc).

* producatori de bauturi carbogazoase (printre care se numara Coca-Cola, Pepsi, European Drinks etc).

* lanturile de patiserii (Fornetti).

Taxa ar urma sa fie perceputa incepand cu 1 martie 2010. Ea va trebui virata lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care produsele au fost livrate sau comercializate pe piata interna, intr-un cont special deschis la Trezoreria Statului pe numele Ministerului Sanatatii.

Argumentatia prezentata in documentele Ministerului Sanatatii este ca, in Europa, din ce in ce mai multa lume este afectata de excesul de greutate si de obezitate, care sunt factori de risc pentru diabetul zaharat, tensiunea arteriala crescuta si moartea prematura, alimentatia sanatoasa si activitatea fizica reprezentand arii prioritare esentiale in cadrul politicilor UE in materie de sanatate publica.

(HotNews.ro, 07/01/2010)

Noi surse de finanţare a sistemului sanitar – taxa pe produsele fast-food

admin — Thu, 07 Jan 2010 09:42:02 +0000

Ministerul Sănătăţii încearcă să găsească surse suplimentare de finanţare pentru programele de sănătate şi, în acest sens, a venit cu propunerea de a se introduce taxa pe produsele fast-food. “Începând de astăzi, pe site-ul Ministerului Sănătăţii este în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern de introducere a taxei pe produsele fast-food. Similară taxei pe viciu, noua taxă va reprezenta un procent din vânzarea produselor fast-food, iar fondurile pe care le vom colecta vor fi utilizate pentru suplimentarea fondurilor necesare derulării programelor de sănătate şi a celor de investiţii în infrastructura din sistem in aceste zile am cerut Comisiei de nutriţie a Ministerului Sănătăţii să stabilească exact detaliile privind modul de aplicare a conceptului. Vom avea întâlniri cu producătorii şi cu cei vizaţi de această măsură”, se arată pe site-ul oficial al ministerului.

Aceasta este o legislaţie care a fost introdusă în Franţa, Germania şi Marea Britanie.

(Posta Medicala, 06/01/2010)

Jurnalul National: Fast-food-ul îngraşă planeta

admin — Mon, 19 Jan 2009 15:13:12 +0000

Un articol publicat săptămâna trecută în cunoscutul cotidian francez Le Monde avertizează asupra obezităţii ca problemă de sănătate publică, principalul vinovat fiind lanţurile fast-food. Potrivit unei anchete din 2006, efectuată de AC Nielsen, pe un eşantion de 14.000 de adulţi din 28 de ţări, 30% dintre asiatici adoptă, cel puţin o dată pe săptămână, stilul fast-food, comparativ cu 33% dintre americani. Recordul este deţinut de Thailanda şi Malaezia cu 46% şi, respectiv, 59%. Evoluţia obezităţii, ridicată la statutul de boală în 1997 de OMS, este alarmantă în special în China: supraponderalitatea afectează aproape un sfert din populaţie. Fenomenul afectează în special populaţia tânără. Astfel, un studiu recent, realizat pe un grup de 80.000 de tineri care locuiesc în mediul urban, evidenţiază o creştere cu 156% a numărului obezilor, între 1996 şi 2006. De altfel, ministerul chinez al Sănătăţii Publice a confirmat, în noiembrie 2008, că numărul copiilor şi adolescenţilor suferinzi de diabet este într-o permanentă creştere în oraşele chineze.

CALORII ŞI SEDENTARISM
Obezitatea apare când oamenii acumulează calorii peste necesar, mănâncă prea mult şi nu fac mişcare. Extinderea supermarketurilor şi a fast-food-urilor, creşterea consumului de proteine animale, sedentarismul. Acestea sunt principalele cauze ale luării în greutate, valabile în majoritatea ţărilor, indiferent de zona geografică. Obezitatea face ravagii nu numai în Asia, ci şi în America Latină, în Africa, mai ales în zonele cu populaţie care prezintă carenţe nutritive severe, unde impactul diabetului şi hipertensiunii este alarmant, comparativ cu cel înregistrat la populaţiile occidentale. Dar obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale secolului al XXI-lea şi pentru europeni.

De la începutul anilor ’80, s-a triplat numărul persoanelor afectate de obezitate în numeroase ţări din regiunea europeană a OMS. Şi, din păcate, fenomenul se extinde într-un ritm accelerat, făcând victime mai ales printre copii. Conform OMS pentru Europa, obezitatea este deja la originea a 2%-8% dintre cheltuielile efectuate în domeniul sănătăţii şi a 10% până la 13% dintre decesele consemnate în această zonă geografică.

(Jurnalul National, 19/01/2009)