Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive, majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. “Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care, aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului, iar omul devine confuz”, subliniază specialistul în nutriţie.

• Sucurile acidulate conţin E 102 – tartrazină şi E 110 – galben portocaliu , ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent, deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri, cereale glazurate, deserturi instant, peşte afumat, icre de peşte, sosuri, brânzeturi şi lactate aromate.

Galben de chinolină – E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. Acesta trebuie consumat cu moderaţie, mai ales de copii, deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină .

• Dioxidul de sulf – E 220 este întâlnit în bere şi vin. Potrivit medicului Mencinicopschi, acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap, apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale.

• Aspartamul – E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară, deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte, însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Nelipsit din guma de mestecat, produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare, aspartamul duce la scăderea imunităţii, la apariţia bolilor pulmonare, infecţii intestinale şi urinare.

• Glutamatul de sodiu – E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor, pizzei, pastelor bolognese sau carbonara, hotdogul şi al shaormei. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos, atrag atenţia specialiştii în nutriţie. Astfel, acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului, ci şi al creierului uman. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă, acest aditiv este toxic, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană – acela al echilibrului dintre saţietate şi foame.Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de cap şi senzaţii de greaţă, avertizează Mencinicopschi.

• Poliricinoleat de pologlicerol – E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. Acesta nu trebuie consumat abuziv, deoarece duce la apariţia alergiilor, la dereglări hormonale, tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol.

• Bromatul de potasiu – E 924 – des întâlnit în produsele de panificaţie, trebuie consumat cu moderaţie, deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă, vărsături, diaree sau la apariţia diverselor dureri, odată ce este ingerat.

• Sulfatul de sodiu – E 514 – afectează vezica biliară, lactatul de calciu – E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.

• Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. “Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară”, mai spune Mencinicopschi.

Doar 20 de aditivi alimentari, din 315, sunt siguri

E160, E 162, E 300, E100 – sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. Aceste E-uri “bune” sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine, coloranţi, lecitină. “Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent, mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»”, afirmă prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben, un caroten natural obţinut din tomate. “Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului”, susţine prof. Mencinicopschi.

Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. Cunoscut ca şi “roşu de sfeclă”, acesta este tot un colorant natural, care se extrage – aşa cum îi spune şi numele – din sfecla roşie. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri, lichioruri, prăjituri, bomboane şi produse de cofetărie, snacksuri. Sub numele de E 300 se ascunde, în unele alimente, cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic.

Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi, de asemenea, împiedică oxidarea alimentelor, menţinând gustul şi culoarea acestora. E 306 este vitamina E, un aditiv considerat inofensiv pentru organism. Ouăle, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E.

“Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale, cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin”, subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

(Gandul.info, Mădălina CHIŢU, 30 ian 2011)

Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, spune că produsul analizat este dezechilibrat din punct de vedere nutriţional, având un ex­ces de lipide de natură animală.

Specialistul nostru se bazează pe normele formulate în Re­gulamentul European 1924/2006. Emulgatorii folosiţi de producător, ortofosfaţii şi polifos­fa­ţii de sodiu, dezechilibrează balanţa calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase. În cazul unui consum ridicat, se ajunge la osteoporoză sau la depuneri anormale de calciu (cioc de papagal).

Sorbatul de potasiu poate produce iritaţii dermice, alergii, distruge vitamine B12. Nisina E234 este suspectat că poate selecta agenţi patogeni rezistenţi la antibiotice, avertizează prof. Mencinicopschi. Astfel, consumul ridicat de alimente care conţin E234 poate inhiba efectul antibioticelor.

Fumătorii şi persoanele care suferă de afecţiuni pulmonare trebuie să aibă grijă la consumul acestui produs, pentru că E160 betacaroten folosit drept colorant, poate duce la cancer. În urma analizei informaţiilor înscrise pe etichetă specialistul ne spune că produsul analizat nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supra­pon­deralilor şi obezilor, celor cu boli cardio­vas­culare, renale, hepatice, celor cu maladii pulmonare, celor cu osteoporoză. Persoanele cu intoleranţă la lactoză vor consuma o cantitate mică de produs pentru a vedea care este reacţia organismului.

INGREDIENTE
Cremă brânză Camembert. Grăsime substanţă uscată 55%. Camembert President, lapte degresat, unt president comte, emulgatori (ortofosfaţi şi polifosfaţi de sodiu E450), proteine din lapte, conservanţi sorbat de potasiu E202 şi nisin E234, colorant betacaroten E160. Valoare energetică 1190 kj/287 kcal. Proteine 12 g, glucide 2 g, lipide 25,2 g.

(Sursa: Jurnalul National, 06/04/2009)