Tag Archives: detalii aditiv

E297 – ACID FUMARIC

Aditiv alimentar cu rol de regulator de aciditate şi stabilizator. Poate fi obţinut din acid malic prin încălzire, prin oxidarea catalitică a benzenului sau prin fermentaţia bacteriană a glucozei. Se găseşte în mod natural în unele plante, fiind esenţial în respiraţia celulară a ţesuturilor animale şi vegetale. Se utilizează în alimente la fel ca şi acidul tartric E 334, fiind un substituent al acestuia.

Cantităţile încorporate variază de la 1000 mg/kg, până la 4000 mg/kg.
Se foloseşte în vinuri, produse fine de cofetărie şi patiserie, deserturi cu aspect de jeleu, prafuri instant pentru ceaiuri şi băuturi cu aromă de fructe, umpluturi şi glazuri pentru produse de patiserie etc.

Doza zilnică admisă nu este limitată şi nu produce efecte secundare.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E296 – ACID MALIC

Aditiv alimentar cu rol de conservant, stabilizator şi aromatizant, prezent în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor. Pentru uz industrial, se obţine prin sinteză chimică. Se utilizează conform cantităţilor prevăzute de reţete în sucuri, nectaruri, gemuri, jeleuri şi marmelade din fructe.

Doza zilnică admisă nu este limitată şi nu produce efecte secundare, dar nu sunt permise dozele prea mari în alimentele destinate copiilor mici, deoarece aceştia au capacităţi reduse de metabolizare a acidului malic

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E280 – ACID PROPIONIC

Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează împotriva drojdiilor şi fungilor, cât şi împotriva degradărilor provocate de unele microorganisme.

Datorită mirosului său puternic, se foloseşte într-o gamă restrânsă de produse (pâine feliată preambalată şi pîine de secară), în cantităţi de pînă la 3000 mg/kg. Doza zilnică admisă nu este limitată şi nu produce efecte secundare la cantităţile utilizate în alimente.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E270 – ACID LACTIC

Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut din amidon şi melasă, prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează împotriva drojdiilor şi fungilor, cât şi pentru creşterea stabilităţii unor produse, în cantităţile prevăzute de reţete. Se foloseşte, de asemeni şi pentru prepararea laptelui acidifiat şi pentru inhibarea dezvoltării bacteriilor precum E.Coli, Salmonella, Campylobacter şi Listeria pe carcasele de vită, porc sau pasăre în timpul sacrificării.

Alimentele conţinînd acid lactic nu trebuie date copiilor mici, deoarece aceştia nu sunt capabili să-l metabolizeze.

Doza zilnică admisă nu este limitată şi nu produce efecte secundare la dozele utilizate în alimente.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E263 – ACETAT DE CALCIU

Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut din acidul acetic, prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează în special în panificaţie împotriva organismelor producătoare de spori.

Nu produce nici un fel de efecte secundare, iar doza zilnică pentru consumul uman nu este limitată.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E262i – ACETAT DE SODIU, E 262(ii) – DIACETAT DE SODIU

Aditivi alimentari din categoria conservanţilor naturali, obţinuţi din acidul acetic, prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete.

Nu sunt permişi în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 15 mg/kg corp.

Nu produc efecte secundare decât în rare cazuri de intoleranţă la oţet.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E261i – ACETAT DE POTASIU, E 261(ii) – DIACETAT DE POTASIU

Aditivi alimentari din categoria conservanţilor naturali, obţinuţi din acidul acetic (oţet), prin fermentaţie bacteriană.

Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete.
Nu sunt permişi în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici. Doza zilnică admisă pentru consumul uman nu este limitată.

Nu produc efecte secundare decât în rare cazuri de intoleranţă la oţet.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E260 – ACID ACETIC (Oţet)

Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, dar folosit şi ca aromatizant, obţinut prin fermentarea zahărului, melasei sau alcoolului, ori prin sinteză chimică din aldehidă acetică. Adăugat în maioneză, inactivează bacteria Salmonella.

Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete.
Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman nu este limitată. Nu produce efecte secundare decât în rare cazuri de intoleranţă la oţet.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E210 – ACID BENZOIC

Aditiv alimentar din categoria conservanţilor chimici, prezent în mod natural în fructele sub formă de boabe, ciuperci, scorţişoară, cuişoare etc. Pentru uz industrial, se obţine prin procedee chimice din toluen. Acidul benzoic şi benzoaţii sunt utilizaţi în calitate de conservanţi împotriva drojdiilor şi mucegaiurilor, în produsele acide. Nu sunt foarte eficienţi împotriva bacteriilor şi ineficienţi în produse cu pH mai mare de 5 (uşor acide sau neutre)

Dozele prea mari conferă un gust acru exagerat.
Este admis a se folosi în cantităţi de la 150 mg/kg sau 150 mg/l, până la 2000 mg/kg (în sfecla roşie preparată).

Se utilizează în băuturi aromate nealcoolice sau slab alcoolizate, bere fără alcool la butoiaş, crustacee şi moluşte tratate termic, sosuri emulsionate, aspic, deserturi pe bază de cereale, ouă, fructe sau grăsimi, în produse de cofetărie etc. Nu este permis în produse pentru sugari şi copii mici. Benzoaţii se mai utilizează şi în combinaţie cu sorbaţii în produse precum băuturile aromate nealcoolice (răcoritoare), băuturi alcoolice slabe, concentrate lichide de ceai (utilizate la dozatoare), unele produse conservate din fructe şi legume, gemuri şi jeleuri cu conţinut scăzut de zahăr, măsline şi produse pe bază de măsline, produse din peşte, crustacee, creveţi, moluşte, sosuri emulsionate şi neemulsionate, condimente, mirodenii, muştar, salate preparate, deserturi pe bază de produse lactate netratate termic, la conservarea ouălor în stare lichidă, în alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale, suplimente alimentare lichide şi gumă de mestecat. Odată ingerat, acidul benzoic este absorbit în tractul digestiv şi apoi metabolizat în ficat, rezultând acid hipuric, care se elimină pe cale urinară.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 5 mg/kg corp. La unele persoane mai sensibile, acidul benzoic şi benzoaţii pot să producă reacţii alergice, iar la astmatici accentuează simptomele caracteristice. Dozele mari şi consumul îndelungat pot produce iritaţie gastrică, anorexie, vomă, afectarea ficatului şi a rinichilor.

În combinaţie cu coloranţii alimentari azoici favorizează hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD).

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania