Un exemplu de colorant contine: apa potabila, colorant alimentar: carmin, conservant: benzoat de sodiu.

Instructiuni de utilizare: continutul unui flacon de 25 ml se utilizeaza pentru minimum:
- 2 kg produse zaharoase
- 2 kg produse de cofetarie sau patiserie
- 2 L bauturi alcoolice
- 2 L bauturi nonalcoolice

De Sfantul Nicolae, fetitei mei moshu’ i-a adus o turta dulce (facuta de cineva si vanduta intr-un local, partenet al organizatiei Slow Food) si dupa consum, rezultatul este in fotografia de mai sus. Sa ziceam ca pana aici nu ar fii grav, doza a fost mica… ar putea acea ceva deranjamente la burtica. Partea urata a aparut dupa 1 zi:
- colorantul inca mai era pe pielea obrajilor;
- coltul gurii s-a iritat foarte tare si a aparut o eczema;
- partea de sus a buzei superioare a fost iritata si parea ca ar fii tot eczema.

Succes la cumparaturi!

Numărul care însoţeşte notaţia acestor aditivi marchează ordinea cronologică în care au fost descoperiţi. Cu toate acestea, eticheta produselor trebuie cercetată foarte bine înainte de consumarea produsului respectiv şi E-urile prezente confruntate cu lista celor care afectează cel mai grav organismul. Prof. dr. Pavel Chirilă aminteşte în prima parte unele dintre cele mai întâlnite tipuri de aditivi: benzoatul de sodiu – care se găseşte în băuturile răcoritoare – şi aspartamul, E951 – folosit ca îndulcitor în băuturile carbogazoase şi în guma de mestecat

Episoade video despre Aditivii Alimentari

Episodul 1: Aditivi alimentari (E-uri) – Termeni şi definiţii
Prof. dr. Pavel Chirilă
Potrivit OMS, aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Sunt substanţe chimice împărţite în 24 de categorii şi adăugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunătăţi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera “E” simbolizează faptul că au fost testate minim 6 ani si atestate la nivel european. Numărul care însoţeşte notaţia acestor aditivi marchează ordinea cronologică în care au fost descoperiţi. Cu toate acestea, eticheta produselor trebuie cercetată foarte bine înainte de consumarea produsului respectiv şi E-urile prezente confruntate cu lista celor care afectează cel mai grav organismul. Prof. dr. Pavel Chirilă aminteşte în prima parte unele dintre cele mai întâlnite tipuri de aditivi: benzoatul de sodiu – care se găseşte în băuturile răcoritoare – şi aspartamul, E951 – folosit ca îndulcitor în băuturile carbogazoase şi în guma de mestecat. Vezi video

Episodul 2: Aditivi alimentari (E-uri) – Un pericol pentru sănătate
Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă
Potrivit OMS, aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Sunt substanţe chimice împărţite în 24 de categorii şi adăugate în diverse produse alimentare pentru a le îmbunătăţi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. În această a doua parte a materialului despre aditivii alimentari, prof. dr. Pavel Chirilă atrage atenţia asupra unor E-uri foarte dăunătoare pe care le întâlnim în viaţa noastră cotidiană şi ne avertizează asupra tipului de efecte pe care le au E-urile: efectele toxice ale aditivilor alimentari se manifestă în timp îndelungat, iar cele alergice într-un timp foarte rapid. Dintre alimentele dăunătoare consumate de noi zilnic, margarina, supele concentrate şi zahărul prezintă cel mai mare pericol deoarece marea parte a ingredientelor lor nu sunt de provenienţă naturală, ci sunt fabricate chimice, motiv pentru care de multe ori generează boli foarte grave. Spre exemplu, consumul regulat de zahăr poate duce la diabet, pancreatită cronică sau cancer de tub digestiv. Vezi video

Episodul 3: Aditivi alimentari E-uri – Efecte nocive
Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă
Consumul pe termen lung de produse alimentare aditivate sintetic provoacă distrugerea sistemului imunitar, precum şi o serie de tumori maligne şi benigne. Conform dr. Pavel Chirilă, E-urile nocive sănătăţii se împart în cinci categorii şi anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potenţial toxice; adaosuri suspecte. În prima categorie se înscriu E 330 acid citric sau sarea de lămâie prezent în majoritatea băuturilor răcoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, muştarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit în sosuri şi supe concentrate şi conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise în SUA şi Europa occidentală, dar nu şi la noi. În această parte e serialului despre aditivii alimentari d-nul Dr. atrage atenţia asupra conţinutului de E-uri mezelurilor. În producţia de salamuri, crenvurşti şi şuncă se utilizează foarte des astăzi azotaţi şi azotiţi, care, consumate în mod regulat, pot duce la apariţia cancerului de tub digestiv. De asemenea, foarte periculoşi sunt şi coloranţii utilizaţi pentru obţinerea culorii muştarului sau cei din pâine. În cazul pâinii se mai vorbeşte şi despre ameninţarea pe care o constituie pâinea albă. Cercetătorii au demonstrat că există o corespondenţă între incidenţa cazurilor de consum regulat de pâine albă şi boli grave precum cancerul de colon sau cel de sigmoid. Vezi video

Episodul 4: Aditivi alimentari E-uri – Măsuri de precauţie
Prof. dr. Pavel Chirilă, medic primar medicină internă
În acest episod al serialului despre E-uri se încearcă evidenţierea unei posibile relaţii dintre consumul de alimente aditivate şi apariţia unor tipuri de cancer. D-nul profesor Pavel Chirilă aminteşte aici descoperirea făcută de Clinica de Oncopediatrie din Dusseldorf care a publicat pe proprie răspundere o listă de 50 de E-uri cancerigene. De asemenea, mai este menţionat cu această ocazie şi Institutul de Studii pentru Interesul Public din America de Nord care şi-a rezervat activitatea studiului aspartamului, asociindu-l la sfârşitul cercetărilor cu nu mai puţin de 51 de boli, dintre care multe tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon sau de sigmoid. Pe lângă aceste aspecte, s-a mai demonstrat că aditivii alimentari sunt responsabili de incidenţa multor alergii. Din nefericire, acţiunea aditivilor asupra organismului uman se realizează treptat, iar efectele se observă abia după o perioadă îndelungată de timp, îngreunând astfel cercetările în domeniu şi luarea unor măsuri imediate. Prof. dr. Pavel Chirilă recomandă consumarea unor alimente naturale pentru acumularea în organism de vitamina C sau de calciu şi nu administrarea de tablete care, prin natura lor artificială împiedică absorbţia firească de substanţe benefice. Vezi video

Episodul 5: Aditivi alimentari E-uri – Recomandări
Prof. dr. Pavel Chirilă ne recomandă să fim atenţi la etichetele şi denumirile date de producători aditivilor, deoarece se încearcă “păcălirea” consumatorilor cu denumiri precum “arome identic naturale”, denumire ce nu există şi nu este corectă, fiind doar un mod de a ocoli precizarea E-urilor conţinute de produsul respectiv. Se recomandă consumul de alimente naturale şi certificate ecologic care sunt atât sănătoase, dar şi sigure pentru organism. În România doar 6 clase de alimente sunt declarate ecologice: caşcaval, lapte, brânză, ouă, vin, pâine, ciocolată, suc de mere, ceaiuri, nefiind până acum prezente alimente ca peştele sau carnea. O altă categorie de alimente asupra căreia se atrage atenţia este cea care priveşte produsele din soia, un element natural foarte benefic atâta timp cât nu este modificat genetic, dar şi a „laptelui” din soia care nu trebuie considerat substitut al laptelui natural. Vezi video

(Sursa: Sanatatea TV)

După ce veţi deschide ambalajul produsului analizat veţi simţi aromă de lămâie, dar nu vă bucuraţi, pentru că aceasta este sintetică, obţinută prin procedee chimice. Pe lângă apa şi aroma obţinute în laborator, concentratul citric Cio are în compoziţie şi trei E-uri. Acidul citric şi acidul ascorbic sunt considerate inofensive. Conservantul E211 este unul dintre cei mai controversaţi aditivi alimentari, fiind inclus de majoritatea specialiştilor în categoria celor periculoşi. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi spune că produsul analizat nu aduce beneficiile consumului de lămâie în stare naturală. Mai mult, din cauza benzoatului de sodiu nu este recomandat bolnavilor, copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează.

Ingrediente
Apă filtrată şi dedurizată, aromă de lămâie natural identică, acidifiant (acid citric E330), antioxidant (acid ascorbic E300), conservant (benzoat de sodiu E211).

Prezenţa vitaminelor este anulată de aditivii alimentari folosiţi, în special de coloranţii caramel, galben de chinolină şi conservantul benzoat de sodiu. Caramelul poate declanşa sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare ADHD, poate înce­tini creşterea, poate provoca distensii intestinale şi hipertrofia rinichilor.

De asemenea, poate distruge vitamina B şi poate duce la împiedicarea funcţio­nării corecte a cromozomilor. Galbenul de chinolină poate provoca alergii, astm, dermatite şi induce sindromul ADHD. Aceste efecte sunt potenţate de prezenţa conservantului E211, benzoat de sodiu. Mai mult, acesta poate duce la distrugeri ale ADN-ului, fiind vinovat de apariţia diferitelor tipuri de cancer.

Taurina, în prezenţa cantităţii mari de cafeină, afectează în mod serios buna funcţionare a sistemului cardiovascular, ducând la efecte grave.

CONCLUZII
Specialistul nostru nu recomandă asocierea acestei băuturi cu fumatul şi nici cu băuturile alcoolice, pentru a nu-i spori şi mai mult efectele negative.

Mai mult, consumatorul nu trebuie să bea toată doza, având în vedere cantitatea mare de produs îmbuteliată în această sticlă.

În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne spune că produsul nu este recomandat copiilor, adolescenţilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, celor cu afecţiuni neuropsihice şi neurologice, suferinzilor de hiperten­siune şi boli cardiovasculare, de boli hepato-renale, celor cu sindrom metabolic, osteoporoză. Produsul este intrerzis diabeticilor şi persoanelor sensibile la cafeină.

Ingrediente
Băutură energizantă carbogazoasă cu taurină, cofeină şi vitamine. Apă, zahăr, dioxid de carbon E290, acidifiant acid citric E330, aromă, vitamine: vitamina C E300, niacin, acid pontotenic, vitamina B6, vitamina B2 şi acid folic, taurină 300 mg/l, cofeină 240 mg/l, coloranţi: caramel E150, galben de chinolină E104, conservant benzoat de sodiu E211. Conţinut ridicat de cofeină.
Produsul nu este recomandat copiilor, bolnavilor de diabet, persoanelor sensibile la cofeină, femeilor însărcinate sau care alăptează. Valoare energetică 50 kcal/212 kJ.

(Jurnalul National, 09/02/2009)

Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, atrage atenţia că produsul analizat conţine o cantitate mare de sare. De aceea, îi atenţionează pe consumatori că doza zilnică recomandată este de 6 g de sare. Depăşirea acesteia duce la apariţia hipertensiunii şi a bolilor de inimă şi de rinichi.

De asemenea, conţine şi o mare cantitate de zahăr, produsul devenind de­ze­chilibrat din punct de vedere nutriţional. Glucidele au absorbţie rapidă, afectând în mod serios buna funcţionare a pancreasului, care va fi forţat să secrete o cantitate mai mare de insulină într-o perioadă mai scurtă de timp.

CONCLUZIILE SPECIALISTULUI
În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă, specialistul ne spune că sosul ketchup dulce Aro nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, suferinzilor de boli cardiovasculare, renale, hepatice, celor cu maladii ale tractusului digestiv, hipertensivilor, alergicilor, astmaticilor, celor cu sindrom de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD), persoanelor cu boli dermatologice, celor cu maladii neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer), celor cu cancer. Persoanele care suferă de diabet vor cere sfatul medicului înainte de consum şi vor ţine cont de cantitatea de glucide.

Ingrediente
Apă, zahăr, oţet, pastă de tomate 8%, amidon modificat din porumb – unul dintre E1404/E1414/E1410/E1420, sare, conservanţi E211 – benzoat de sodiu, E202 – sorbat de potasiu, arome.

(Jurnalul National, 02/02/2009)

Majoritatea aditivilor alimentari, cunoscuţi sub denumirea generică de E-uri, reprezintă un atentat la viaţa oamenilor dacă sunt consumaţi în exces. Efectele acestor substanţe se regăsesc şi dincolo de moarte – susţin specialiştii europeni – din cauza lor existând deja un număr îngrijorător de cazuri când morţii nu mai putrezesc.

Cercetări recente au demonstrat că acest fenomen este provocat de consumul de conservanţi sintetici, adică de E-uri. “Cancerul este un sindrom polifactorial, dar şi alimentaţia nesănătoasă poate fi o cauză a declanşării bolii. Din patru cazuri de cancer, trei pot fi evitate dacă alimentaţia este corectă”, avertizează prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Aditivii alimentari au fost folosiţi încă din antichitate pentru prepararea diverselor alimente, dar producătorii de azi, în goana lor după producţii şi vânzări cât mai rentabile, oferă consumatorului neavizat din ce în ce mai multe produse care conţin E-uri, dezvoltând astfel o industrie profitabilă a aditivilor alimentari. Cât de conştienţi suntem de pericolul care ne pândeşte după fiecare aliment pe care îl consumăm? Iată o întrebare la care şi românii încep, timid, să caute un răspuns.

Există aproximativ 3.000 de E-uri

Astăzi, industria alimentară europeană utilizează circa 313 aditivi şi 2.600 de arome naturale şi artificiale. Parlamentul European a aprobat, la data de 10 iulie a.c., patru rapoarte privind simplificarea procedurilor de autorizare pentru aditivii alimentari, arome şi enzime, obiectivele principale fiind ridicarea standardelor în siguranţa alimentară, dar şi intensificarea cercetărilor şi a competitivităţii în industria europeană de resort.

Pentru un gust minunat, pentru un aspect proaspăt şi o culoare spectaculoasă, unii producători folosesc
E-uri din abundenţă, fără să informeze cumpărătorul asupra conţinutului real de aditivi alimentari ce intră în componenţa produsului şi nici despre efectele nocive pe care le au acestea asupra organismului.

Aditivi peste tot

E-urile sunt substanţe care intră în componenţa majorităţii produselor alimentare pe care le găsim în rafturile magazinelor. Simbolul acestor aditivi este litera “E”, urmată de un grup de trei – patru cifre. Cum aditivii alimentari sunt utilizaţi în scopul menţinerii îndelungate a calităţii produselor, pentru îmbunătăţirea gustului, menţinerea culorii şi a consistenţei produselor, dar şi în scopul controlării acidităţii şi alcalinităţii produselor, numărul trebuie să reprezinte şi categoria din care E-ul respectiv face parte.

După afirmaţiile specialiştilor, consumul zilnic al aditivilor alimentari duce – mai devreme sau mai târziu – la deteriorarea sănătăţii. Testele ştiinţifice efectuate în ultimii ani au dus la concluzia că unele E-uri prezintă un grad mare de nocivitate.

Dar nu toate. Pentru a asigura consumatorilor o alimentaţie fără riscuri, ţările membre ale Uniunii Europene fac eforturi imense pentru a rescrie lista cu aditivi alimentari clasificaţi în funcţie de nocivitatea lor. Există aditivi care sunt consideraţi cancerigeni, alţii sunt doar “periculoşi”, dar sunt şi E-uri fără grad de risc. Oricare ar fi categoria din care fac parte, aditivii alimentari trebuie să fie folosiţi conform legislaţiei Uniunii Europene, care se străduieşte să facă ordine în acest domeniu.

Eticheta-cartea de vizită

Cele mai multe E-uri se regăsesc în dulciuri şi în mai toate alimentele grase: margarină, muştar şi mezeluri, dar şi în pâine, supe concentrate, bere şi chiar în guma de mestecat. Chiar dacă eticheta de pe produs aduce unele lămuriri, în sensul că pe ea sunt trecute E-urile, informaţiile, în sine, sunt neclare.

Dacă citiţi pe eticheta unui produs că pentru prepararea lui s-au folosit arome identice celor naturale, coloranţi sau conservanţi, deja trebuie să vă puneţi întrebarea dacă este sănătos să cumpăraţi acel produs, pentru că toate aceste adaosuri sunt, de fapt, E-uri.

Fără o precizare clară a substanţelor folosite în procesul de fabricare este riscant să consumi un produs ce conţine aditivi. Întotdeauna trebuie să ne întrebăm de ce nu sunt precizate E-urile pe etichetă? Nu cumva pentru că sunt dăunătoare?

Comisia Europeană este instituţia care va gestiona lista cu produsele aprobate, ce vor constitui subiectul unor analize de risc din partea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (AESE).

Condiţii pentru aprobare

Pentru a fi aprobaţi aditivii alimentari – îndulcitori, coloranţi, antioxidanţi, emulsifianţi, gelatine – există mai multe condiţii, stabilite printr-un regulament potrivit căruia ele nu vor mai fi utilizate fără o necesitate tehnologică. Ele nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, nu trebuie să afecteze mediul şi nici să dea o falsă impresie asupra prospeţimii produsului.

Potrivit rapoartelor, întăritorii de arome trebuie utilizaţi doar în cazul în care nu se obţine efectul dorit prin utilizarea condimentelor.

E-urile de care trebuie să ne ferim

Consumul aditivilor sintetici în concentraţii mari şi timp îndelungat duce la distrugerea sistemului imunitar, drept pentru care specialiştii estimează că bolile cele mai frecvente ale populaţiei sunt provocate de E-uri.
Iată câteva exemple:

-E 128 “Roşu 2G” este un colorant utilizat în prepararea prăjiturilor şi a mezelurilor, care poate genera tulburări metabolice la persoanele cu intoleranţă la salicilaţi şi poate intensifica simptomele astmului. Acest colorant care era folosit în prepararea cârnaţilor şi burgerilor a fost interzis recent şi în România.

-E 330 (acid citric) produce afecţiuni ale cavităţii bucale şi are acţiune cancerigenă puternică. Se găseşte în majoritatea sucurilor.

-E 621 (glutamat monosodic) este unul dintre cei mai nocivi aditivi care produc cancer şi boala numită Alzheimer. Se regăseşte mai ales în supele concentrate, dar este folosit şi la conservarea laptelui, a brânzeturilor, mezelurilor şi ciupercilor ambalate.

-E 951 (aspartamul) este un îndulcitor des folosit, foarte periculos, deoarece poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

-E 123, colorant roşu care se găseşte în bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite şi creme de brânză. Este considerat cel mai puternic cancerigen, de aceea este interzis în SUA şi în fostele state sovietice.

-E 131 (albastru patentat), E 211 (benzoat de sodiu), E 213 (benzoat de calciu), E 214 (p-hidroxibenzoat de etil) pot produce cancerul.

-E 250 (nitrit de sodiu) produce boli cardiovasculare. În stomac se poate combina cu alte substanţe ducând la formarea de nitrozamine. Este utilizat în stabilizarea culorii roşiatice a cărnii conservate. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de substanţe cu potential cancerigen, în special în produsele gen pastramă. Industria cărnii justifică utilizarea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică. Pentru produsele din carne mai sunt folosiţi şi E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu).

-E 102 (tartrazina) – colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri. Are acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe de vitamina B6 şi zinc; generează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în mai multe state membre ale UE.

-E 127 (eritrozina) – colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente; provoacă mutaţii genetice, provoacă cancer al tiroidei la şobolani (studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi alcoolice, îngheţată, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare; interzis în SUA şi în Norvegia, din 1990.

-E 211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a îmbunătăţi gustul unor alimente de calitate slabă. Se găseşte în băuturile răcoritoare cu aromă de citrice, în lapte şi produse din carne, produse de brutărie, dulciuri şi în unele medicamente. Asociaţia consumatorilor din UE îl consideră cancerigen, însă este permis în România, dar interzis în SUA.

-E 132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi şi poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.

-E 320 (butil-hidroxi-anisol BHA) – conservant găsit în cartofi deshidrataţi, uleiuri vegetale, margarină, supe concentrate, sosuri, gumă de mestecat, arahide; posibil cancerigen (în doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creşte nivelul de colesterol. În unele ţări este interzis în produsele pentru copii. A fost interzis în Japonia încă din 1958, iar restaurantele McDonald’s din SUA au eliminat acest aditiv.

Alimentele suspecte de a fi nocive

În timp, consumul constant de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un adevărat bombardament asupra organelor interne. Pentru a vă face o idee despre conţinutul nesănătos al unor alimente, am ales câteva exemple, în dorinţa de a vă avertiza că nu tot ce este frumos colorat este şi sănătos.

Băuturile răcoritoare mustesc de aditivi periculoşi. Acidul citric (E 330) produce afecţiuni ale cavităţii bucale şi are acţiune cancerigenă puternică. Este cel mai des utilizat, dar şi cel mai dăunător. Dar şi aditivii de gust şi culoare, gen E 123, E 110 şi E 102, sunt extrem de periculoşi.

Vinurile albe sunt tratate cu metabisulfit – o substanţă nocivă pentru aparatul digestiv, care dă limpezime băuturii şi opreşte procesul de fermentare. Şi în procesul de pasteurizare a berii sunt folosite, de asemenea, substanţe chimice care declanşează migrene.

Băuturile tari, precum lichiorurile, conţin coloranţi – E 102, E 110 – periculoşi pentru sănătate. Vodca nu prezintă pericol, fiindcă alcoolul nu necesită conservant, dar ea poate fi otrăvitoare dacă metanolul, care se produce accidental în procesul industrial de obţinere a etanolului, nu este eliminat integral.

Supele concentrate (la plic) sunt preparate cu glutamat de sodiu (E 621) – considerat unul dintre cei mai cancerigeni aditivi alimentari. Pentru prepararea acestor produse alimentare, supele şi ciorbele sunt supuse unui tratament de deshidratare, în urma căruia rezultă un praf, care apoi este amestecat cu aromatizanţi, conservanţi, coloranţi şi glutamat de sodiu (E 621). Tot el este folosit şi pentru conservarea mezelurilor, laptelui, brânzeturilor şi ciupercilor preambalate. Riscul? Glutamatul de sodiu poate produce boala Alzheimer.

Margarina este un produs care a apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când untul era o raritate în acele vremuri. Acest produs alb, asemănător untului, cu o structură moleculară asemănătoare plasticului, a fost îmbunătăţit de-a lungul timpului cu o serie de aromatizanţi, vitamine sintetice şi coloranţi. Consumul excesiv al acestui produs este periculos, fiindcă grăsimile sintetice din margarină acoperă membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l. Aceste substanţe iau locul celor naturale menite să cureţe pereţii vaselor de sânge, favorizând hepatita şi declanşând afecţiuni ale creierului, inimii şi sistemului circulator.

Mezelurile nu se mai prepară după reţete tradiţionale, fiindcă astăzi producătorii doresc profituri uriaşe, mărind astfel cantitatea sortimentelor cu diverse substanţe chimice, cum ar fi nitraţii şi nitriţii. Ca şi în cazul margarinei, mezelurile sunt preparate cu grăsimi vegetale extrem de periculoase, conservantul folosit fiind teribilul glutamat de sodiu (E 621).

Guma de mestecat este un produs destinat în special copiilor. Cu toate acestea, produsul este preparat cu foarte multe E-uri, consumul regulat al acestui produs putând provoca boli ale învelişului bucal din cauza substanţei E 330 şi chiar cancer prin folosirea excesivă a două E-uri renumite: E 950 şi E 951
(aspartanul).

(Adevarul,23/07/2007)