Alimentaţie sănătoasă fără E-uri » analiza

Analiza: Praf de spuma, pentru deserturi, cu gust de frisca

admin — Sat, 22 Jan 2011 23:28:52 +0000

Să mai tot mănânci prăjituri și torturi cu friscă, după ce afli de acest praf minunat. Producătorul Dr.Oetker este renumit pentru multitudinea de produse și este cred furnizorul principal de ingrediente pentru cofetăriile din Romania. Nu toate prăjiturile de la cofetărie sunt facute cu acest tip de praf și cel ce îl prezentăm azi, este unul “domestic” (pentru consumatorii casnici).

Lista de ingrediente: zahăr, sirop de glucoză, grasimi vegetale hidrogenate, emulsificatori mono și digliceride și esterul acetic al acestora, proteine din lapte, stabilizator fosfat de potasiu, aromă de frișcă.

Produsul nu este recomandat copiilor, dar totuși este pentru copii, cărora le place frișca! Ce ne facem atunci, căci în fața noastra va fii produsul finit și nu plicul acesta? Mâncăm sau nu mâncăm?

Articol: Copii hrăniţi cu substanţe chimice

admin — Tue, 07 Dec 2010 06:57:53 +0000

Analiza alimentelor cu care se hrăneşte în mod curent un copil de 10 ani a scos la iveală reziduri a peste 80 de substanţe chimice, dintre care unele cu potenţial cancerigen, avertizează un recent articol publicat în Le Figaro. Association Generation Futures, care a efectuat această analiză, a cumpărat, în perioada iulie – septembrie, alimente non-bio, care sunt, zilnic, pe masa copiilor cu vârsta medie de 10 ani. Au fost alcătuite trei meniuri tip şi o gustare pe baza acestor alimente, ce mai includeau cinci fructe şi legume proaspete, trei lactate, 1,5 litri de apă, bomboane. Alimentele au fost examinate în mai multe laboratoare acreditate de autorităţile franceze, inclusiv în laboratoare belgiene, cu scopul de a măsura prezenţa unor substanţe chimice, pesticide, metale grele şi alţi factori poluanţi.

Bilanţul este înspăimântător: 81 de substanţe chimice, dintre care 5 cancerigene, 42 posibil sau probabil cancerigene, 37 susceptibile de a dezechilibra sistemul hormonal. Micul dejun: unt cu ceai sau lapte. Doar aceste alimente, printre cele mai frecvente la micul dejun, conţin zeci de reziduuri cu potenţial mai mare sau mic cancerigen. Studiul previne, de asemenea, în privinţa alimentelor cu care sunt hrăniţi copiii la prânz: carnea tocată, tonul la conservă, pesticidele folosite în cazul legumelor. Substanţe chimice au fost depistate şi în guma de mestecat.

Analizele au descoperit, printre altele, nitraţi şi cloroform în apa de la robinet. Dar cel mai bogat în reziduuri chimice este somonul conservat. Substanţe chimice au fost descoperite şi în farfuriile folosite pentru încălzirea alimentelor la microunde. Asociation Generations Futures precizează că, în majoritatea cazurilor, nu erau depăşite limitele legale stabilite de Comisia Uniunii Europene şi instanţele internaţionale în privinţa fiecărei substanţe chimice. Totuşi, nu poate fi trecut cu vederea numărul imens de substanţe chimice care-şi dau întâlnire în farfuria cu mâncare dată copiilor.

De asemenea, nu pot fi ignorate riscul pe care-l reprezintă pentru consumator acest cocteil de substanţe chimice, subestimarea acestuia şi chiar o eventuală legătură directă cu creşterea numărului de cancere pediatrice.

(Jurnalul.ro, 03/12/2010)

Chimicalele din punga de popcorn ajung in organismul uman

admin — Tue, 09 Nov 2010 19:30:12 +0000

Acizii carboxilici perfluorurati (PFCA) se gasesc in chimicalele folosite la fabricarea produselor anti-adezive si rezistente la pete, de la tigai pana la haine si ambalaje. Substantele PFCA, dintre care cea mai cunoscuta este acidul perfluoro-octanoic (PFOA), se gasesc in organism la oameni din toata lumea.

“Am banuit ca o sursa importanta de expunere la PFCA poate fi consumul de substante PAP, aplicate ca agenti de protejare impotriva grasimilor in ambalajele pentru fast food sau popcorn pentru microunde”, a explicat Jessica D’eon, absolventa a Departamentului de Chimie din cadrul Universitatii din Toronto.

In cadrul studiului, sobolanii de laborator au fost expusi, oral sau prin injectii, la substante PAP si au fost monitorizati timp de trei saptamani pentru a urmari concentratiile de PAP si PFCA, inclusiv PFOA, din sange. Expunerea umana la PAP fusese deja stabilita intr-un studiu anterior, astfel ca cercetatorii canadieni au folosit concentratia de PAP observata anterior in sangele uman impreuna cu concentratiile de PAP si PFCA observate la sobolani pentru a calcula expunerea omului la PFOA din metabolismul substantelor PAP.

“Concentratia de PFOA din metabolismul PAP este semnificativa si am concluzionat ca substantele PAP sunt o sursa majora de expunere umana la PFOA”, a declarat Scott Mabury, cercetator sef la Universitatea din Toronto.

“Aceasta descoperire este importanta intrucat vrem sa controlam expunerea umana la chimicale, dar acest lucru este posibil doar daca intelegem sursa expunerii. Unii incearca sa dea vina pentru expunerea oamenilor la chimicale pe contaminarea mediului ca urmare a folosirii chimicalelor in trecut, in loc sa dea vina pe chimicalele care se produc in prezent”, a adaugat acesta.

Interesul privind expunerea umana la substantele PAP a crescut, guverne din Europa, Canada si Statele Unite exprimandu-si intentiile de a incepe programe de monitorizare pe termen lung pentru aceste chimicale.

(Hotnews.ro, 09/11/2010)