Tag Archives: acid lactic

E270 – ACID LACTIC

Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut din amidon şi melasă, prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează împotriva drojdiilor şi fungilor, cât şi pentru creşterea stabilităţii unor produse, în cantităţile prevăzute de reţete. Se foloseşte, de asemeni şi pentru prepararea laptelui acidifiat şi pentru inhibarea dezvoltării bacteriilor precum E.Coli, Salmonella, Campylobacter şi Listeria pe carcasele de vită, porc sau pasăre în timpul sacrificării.

Alimentele conţinînd acid lactic nu trebuie date copiilor mici, deoarece aceştia nu sunt capabili să-l metabolizeze.

Doza zilnică admisă nu este limitată şi nu produce efecte secundare la dozele utilizate în alimente.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

Otrava din mâncare: Prafurile și cuburile care simplifică, dar şi reduc viaţa

Interior fabrica Zeelandia - IasiÎn secolul vitezei, gustul vine la plic, la cub, granulat sau sub formă de prafuri. În prezent, mâncarea nu mai e deloc ca la mama acasă, iar gospodinele de azi încearcă să reproducă gustul preparatelor culinare de odinioară cu baze pentru mâncăruri cu numeroase E-uri, care, pe termen lung, pot genera boli cronice, afecţiuni cardiace sau chiar cancer. Aromele natural identice, făcute doar din ingrediente artificiale, îmbunătăţesc gustul mâncărurilor, însă reprezintă adevărate bombe cu ceas pentru organismul uman.

Bazele pentru mâncăruri – cum sunt numite de producători – preferate de gospodinele din întreaga lume pentru gustul pe care-l dau mâncării, dăunează grav organismului uman, din cauza substanţelor chimice din lista de ingrediente, dar şi din cauza cantităţii mari de sare pe care acestea o au în compoziţie. Aditivii alimentari, atât cei sub formă de prafuri, cât şi cei granulaţi, folosiţi în bucătărie pentru mâncăruri mai gustoaste, conţin în compoziţia lor, printre altele, sare (peste 50% din cantitate), zahăr, potenţiatori de aromă (monosodiu glutamat, inozinat şi guanilat de sodiu), legume deshidratate (sub 20% din gramaj), condimente, ulei vegetal, maltodextrina din cartofi sau din porumb, acidifianţi (acid citric E330, acid lactic E270, citrat trisodic E331), agenţi de îngroşare (guma guar E412), arome identic naturale, coloranţi alimentari (riboflavina), caramel amoniacal, extract de drojdie, dextroză.

Cu o astfel de listă de ingrediente, bazele pentru mâncăruri devin bombe cu ceas pentru orice consumator. Tocmai din acest motiv nutriţioniştii le recomandă tuturor să evite folosirea acestor produse, în special a celor care au ingrediente pe care oamenii de rând nu le cunosc. “Consumatorii trebuie să citească eticheta, chiar dacă e mică, să ia o lupă şi să citească şi, dacă le place ce scrie acolo, să folosească aceste produse, iar dacă nu, să nu le folosească. Dacă e mică eticheta, cu atât mai mult trebuie să se întrebe de ce e aşa mică. Chiar dacă fac un efort, măcar o dată să citească eticheta şi, dacă nu înţeleg mare lucru din ce scrie pe etichetă să nu cumpere. Cum vine asta? Nu înţeleg nimic şi bagă în gură. E absurd! Eu cred că un om cât de cât responsabil şi care are mintea la el în cap poate înţelege că e foarte important să ştie ce bagă în gură. Eu recomand folosirea condimentelor ca atare. Cel mai bine e să-ţi cumperi mărarul, pătrunjelul, coriandrul, ghimbirul, piperul, scorţişoara pentru că aşa poţi gestiona cantitatea şi sortimentele de condimente adăugate în mâncare”, a declarat, pentru B365.ro, doctorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Potrivit nutriţionistului, cele mai multe baze pentru mâncăruri au peste 50% sare şi foarte multe substanţe chimice care, de-a lungul timpului, dăunează grav organismului, iar consumatorii nu pot face o legătură directă şi imediată între ce au pus în mâncare şi bolile produse de aceste adaosuri alimentare. “Aproape toate produsele de acest gen au sare, glutamat, aditivi alimentari, coloranţi, potenţiatori de gust, sulfiţi, arome artificiale şi nu e bine deloc. De exemplu, monoglutamatul de sodiu, care se foloseşte în mai toate alimentele, este un neurotransmiţător şi interferă cu metabolismul neuronului, cu creierul, şi produce excitotoxine. Asta se traduce iniţial prin “sindromul bucătăriei asiatice”, care poate produce un tabel patologic polimorf – dureri de cap, slăbiciune, greaţă, vomă, amorţirea mâinilor, confuzie în ideaţie, ADHD – iar în timp poate produce moartea neuronilor. Mai târziu apar bolile cardiovasculare, cancerul sau iritaţiile la colon. Atunci ajung oamenii să se dea cu capul de pereţi, dar e prea târziu”, completează Mencinicopschi.

În opinia doctorului, consumatorii trebuie să evite produsele care au în lista de ingrediente numeroşi aditivi alimentari periculoşi, care favorizează apariţia bolilor cronice ale civilizaţiei moderne, produse nu numai de aceste substanţe, ci de tot mediul înconjurător, care a devenit unul toxic, de la alimente, aditivi, şi până la contaminanţi, poluare fonică, fotonică sau electromagnetică.

Cercetătorul nu recomandă nici condimentele granulate pentru că şi acestea conţin sulfiţi. „Dacă vrem usturoi trebuie să-l mâncăm crud, nu granulat pentru că numai usturoiul crud are efectele despre care se vorbeşte. Dacă îl iei şi îl prelucrezi, chiar dacă îl prăjeşti sau fierbi prea mult nu mai e bun. Evident că prin procesare îşi pierd beneficiile pe care le au atunci când ele sunt crude”, mai spune nutriţionistul.
Continue reading Otrava din mâncare: Prafurile și cuburile care simplifică, dar şi reduc viaţa