Mai multe detalii despre film si continutului lui: aici.

Mai jos reproducem textul dintr-un articol din hotnews.ro:

“Romania are produse gustoase, cum noi de mult nu mai cunoastem. Dar concernele se duc acolo si distrug agricultura, la fel ca in Occident …”, spune unul dintre protagonistii noului film “We feed the world” (Noi hranim lumea).

“We fucked up the West and now we’re coming to Romania, we will fuck up all the agriculture here” (Am f… agricultura in Vest si acum venim in Romania sa o f… si aici)- spune Karl. O, fost director Pioneer in Romania, companie care produce organisme modificate genetic.

In Austria si Germania, acest film este documentarul cu cel mai mare succes din ultimii zece ani.

La Viena, in toiul noptii, camioanele varsa in cazanele unei centrale de termoficare mii de paini, chifle si cornuri „restante” din supermarketuri. Doua milioane de kilograme de produse de panificatie (pe an) sunt aruncate la foc.

Exact cantitatea de paine consumata de locuitorii din Graz, al doilea oras din Austria. ”Ceea ce facem de peste 10 ani este pervers”, spune soferul unui camion de paine-gunoi. „Dar o tona de grau e mai ieftina decat splitul care-l arunc iarna pe strazi.”

… Pe un camp de grau, undeva in centrul Austriei, Franz Epp (47 ani) lucreaza pamantul. Tatal sau avea 12 ha de grau, producea legume si tinea o gospodarie de sase persoane. Franz spune ca, acum, abia reuseste sa-si scoata paiinea de toate zilele.

Taranul numeste noua strategie agricola a Uniunii Europene „creste sau crapa”. Descrie efectele industrializarii in agricultura ultimilor 20 de ani.

De pilda, faptul ca nu mai poate cultiva legume. Motivul? Cei doi distribuitori monopolisti din Austria le cumpara la preturi de dumping. Din Spania. Pentru ca Uniunea Europeana nu subventioneaza aproape deloc agricultorii mici, locali.

Noua secventa: un ocean de plastic stralucitor se intinde pe 270.000 de hectare – suprafata Belgiei si Olandei. In serele de zarzavaturi si legume din Almeria, in sudul Spaniei, tineri africani fara masti stropesc pesticide pe rosii palide.

Cu coaja groasa si fara gust, dar rezistente la transport, vor strabate 3000 de kilometri prin toata Europa. Pana ajung, ca mingi de ping-pong in cartoane, la consumatori. Cativa lucratori locuiesc in corturi primitive, fara apa curenta. Sunt fii de agricultori din Sudan.

„La piata centrala din Dakkar”, spune unul, „produsele agricole importate din Europa si subventionate de UE, sunt cu o treime mai ieftine fata de cele locale. ” Munceste aici ca sa-si intretina familia.

„Am vrut sa arat corelatia dintre agricultura globala si ceea ce mancam”

In perioada martie 2004 – aprilie 2005, regizorul austriac Erwin Wagenhofer (44 ani), a filmat 75 de zile in Austria, Spania, Franta, Brazilia. In Romania, a filmat ultima secventa, timp de o saptamana.

„Am vrut sa arat relatiile dintre productia globala a alimentelor si modul nostru de viata. M-au interesat aspectele de lunga durata. In Spania, agricultura de irigatie intensiva a inceput la sfarsitul anilor `60. S-a extins din ce in ce mai mult. Acum, solul nu mai produce destula apa. N-am avut nici o intentie moralizatoare.

De aceea n-am numit filmul „Ei hranesc lumea” (concernele multinationale, n.a.) ci „Noi hranim lumea”. Pentru ca noi avem posibilitatea sa alegem ce fel de alimente vrem sa mancam,” naturale sau industriale, ne-a declarat regizorul, cu ocazia premierei in Frankfurt.

Protagonistii filmului, pescari (Franta), lucratori imigrati (Spania), tarani (Austria, Brazilia si Romania) si doi manageri (Elvetia si Romania) critica deschis anomaliile sistemului de productie alimentara globala.

„A fost foarte greu sa gasesc persoane de acord sa spuna ceea ce gandesc, in fata camerei de luat vederi. Desi am intalnit la fiecare colt tarani care, dupa doua minute, incepeau sa critice structurile europene, preturile impuse si presiunea distribuitorilor. Dar nu doreau neaparat sa-i si filmez”, relateaza Wagenhofer.

Motiv datorita caruia a intalnit viitorii protagonisti de cateva ori inaintea turnajului.

La fel a procedat si cu austriacul Karl O., care in 2004 era directorul de productie al concernului Pioneer, in Romania.

Compania Pioneer produce organisme moficiate genetic si hibride in Romania, fiind acuzata de organizatia Greenpeace de introducerea acestor tehnologii.

„Romanii ar putea sa-si vanda scump produsele gustoase in toata Europa”

…Intre Braila si Bucuresti, lanuri de porumb si floarea soarelui se intind pe sute de hectare. La o ferma, taranii recolteaza vinete: „Ce vedeti aici sunt legume de cea mai buna calitate pentru o cultura ecologica”, spune managerul austriac.

„Vinetele romanesti sunt deosebit de gustoase, pentru ca se inmultesc din propriile seminte.” Firma la care este angajat produce seminte hibride. Ca urmare, vinetele „arata splendid dar n-au nici un gust”, afirma managerul concernului american Pioneer.

„Cred ca totul se va schimba. Marile concerne o sa distruga ce-a construit natura. Standardul alimentar o sa scada.Lumea n-o sa mai stie ce inseamna un produs agricol gustos.” (Dupa declaratiile mult mai ample din film, Karl O. a avut mari dificultati cu Pioneer. Astazi fostul director e pensionar si traieste in Romania.)

Regizorul Erwin Wagenhofer a fost de mai multe ori in tara. Acum cativa ani, a realizat un documentar in Delta Dunarii. Ce l-a impresionat acum?

„Absurd in tot acest complex este faptul ca in prezent Romania, care are inca produse de foarte buna calitate, in loc sa le cultive si sa le exporte, face exact contrariul!
Cultiva produsele agricole pe care le avem aici (produse cu hibrizi industriali si cu mari cantitati de pesticide, n.a.) in surplus. Unde vor sa le vanda? Cui? Romanii ar putea sa-si vanda scump produsele gustoase in toata Europa!

„Noi hranim lumea”, produs de Allegro-Film (Viena), impresioneaza prin scene de mare intensitate. In filmul de 96 de minute, Jean Ziegler, cunoscut politolog si autor de carti, raportor special pentru „Dreptul la hrana” la Natiunile Unite, comenteaza „dementa politicii globale care distruge agricultura naturala”.

Actualmente au loc negocieri pentru distributia filmului in Romania. Poate o ocazie de reflectie pentru public: va disparea taranul roman?

(SUrsa textului: hotnews.ro)

How to feed the world ? from Denis van Waerebeke on Vimeo.

Tot din cliclul animat, va invit sa vedeti filmele:

• The story of Stuff (din 2008): http://www.storyofstuff.com/
• The story of Cap & Trade: http://storyofstuff.com/capandtrade/
• The story of Bottled Water: http://storyofstuff.org
  /bottledwater/

(Sursa: suntsanatos.ro)

(Sursa: http://altamed.wordpress.com/exerci%C8%9Biul-fizic/)

Nu este o gluma: dacă va orientati spre o alimentatie sanatoasa, sunteti “bolnavi mintal” şi, probabil, aveti nevoie de un fel de tratament chimic care implică puternice medicamente psihotrope.

Ziarul Guardian relateaza ca “fixatia pentru o alimentaţie sănătoasă poate fi un semn de tulburare psihică gravă” şi merge pana la a pretinde ca această boală “este numita orthorexia nervosa- care înseamna, din latina , nervozitate generata de obsesia hranirii corecte. ”

Dar ei nu pot s-o numeasca doar “tulburare nervoasa a alimentaţiei sănătoase”, pentru că nu suna suficient de stiintific. Astfel o traduc în limba latină , pentru ca sună mai inteligent (chiar daca nu este). Pe acelasi sistem au aparut si numele altor boli; medicii le descriu simptomele si apoi le traduc in latina –osteoporosis/ osteoporoza înseamnă “oase cu găuri în ele”.

Revenind la aceasta boala fabricata- “orthorexia” , The Guardian continua: “Orthorexicii au de obicei reguli rigide în privinta alimentatiei. Refuzul de a se atinge de zahăr, sare, cafeina, alcoolul, grâu, gluten, drojdie, soia, porumb şi produse lactate alimente este doar începutul unor restricţii din dieta lor. Orice alimente care au venit în contact cu pesticide, erbicide sau care conţin aditivi artificiali, de asemenea, sunt excluse. ”

In concluzie, omul care încearcă să evite produse chimice, produse lactate, soia si zahar are probleme de sănătate mintală? Se pare ca da, conform acestor experţi. Dacă aveti grijă sa evitati pesticidele, ierbicidele şi ingrediente modificate genetic, cum ar fi soia şi zahărul, este ceva in neregula!

Dar ati observat ca hranirea cu junk food [hrana nesanatoasa] se presupune a fi “normala”? Dacă mâncaţi alimente prelucrate si pline de chimicale sintetice, asta e un semn bun de sanatate mintala. Bolnavii mintali sunt cei care aleg alimente organice, naturale.
The Guardian merge chiar la extrem spunand ca: “obsesia privind alimentele ” bune “şi ” rele ” poate face ca ortorexicii sa ajunga subnutriţi.”

Fiţi atenti cata lipsa de logica este în aceste afirmatii! Cei care consuma alimente “bune” pot ajunge la malnutriţie! Despre alimentele nesănătoase se presupune ca furnizeaza, probabil, toate elementele nutritive de care aveţi nevoie. Nu e de mirare de oameni sunt atât de bolnavi azi: mass-media centrala le spune că, consumul de alimente sănătatoase este o tulburare mentală care va cauza malnutriţia!

Poate vă întrebati de ce ii ataca pe cei ce prefera sa manance sănătos.. Oameni ca Dr. Gabriel Cousens pot să vă spuna de ce: Pentru ca un nivel crescut de conştientizare mintala si spirituala este posibilă numai cu ajutorul unei diete sanatoase, cu alimente naturale.

Hranirea cu alimente nesanatoase te indobitoceste si te face usor de controlat si supus. Literalmente se joaca cu mintea ta, iti sunt amortite simturile cu MSG, aspartam şi extract de drojdie. Oamenii care subzistă pe produse alimentare nesanatoase- junk food- sunt docili şi îşi pierd rapid capacitatea de a gândi pentru ei înşişi. Ei cred tot ceea ce se spune la TV sau ce spun cei în poziţii de aparenta autoritate, nu le pun acţiunile la indoiala si nici nu vad ce se întâmplă cu adevărat în lumea din jurul lor.

În contrast cu acestia, oamenii care mananca alimente sanatoase- cu toate elementele nutritive încă intacte, care întăresc sănătatea – încep să-si trezească mintea şi spiritul. In timp, ei încep să pună în discuţie lumea din jurul lor şi sa fie preocupati de subiecte cum ar fi comunitatea, natura, etica, filosofia şi imaginea de ansamblu a lucrurilor care se intampla in lume. Ei devin “conştienti” şi pot începe sa vada realitatea.

Acesta, desigur, este un pericol imens pentru cei care conduc societatea noastra bazata pe consum deoarece consumul e bazat si alimentat de ignoranţă combinată cu sugestibilitate.

Pentru ca oamenii să cumpere orbeşte alimente, medicamente, asigurări de sănătate şi bunuri de larg consum, e nevoie ca funcţiile superioare ale creierului lor sa fie amortite, blocate. Preparatele nesanatoase, pline de substanţe chimice toxice reusesc sa faca asta cu succes.

De ce credeti ca alimentele procesate rămân in componenta de baza a meselor oferite in scolile publice, spitale şi închisori? Aceste alimente dezactiveaza constiinta şi ii mentine pe oamenii axati pe tot ce se serveste: TV, violenţa, frica, sport, sex şi aşa mai departe.

Dar viaţa ca zombie este, într-un fel, destul de “normala” în societatea de astăzi, deoarece atât de mulţi oameni o traiesc.

Dacă doriţi să fiti creativi si sa urmaţi exemplul experţilor în domeniul sănătăţii, care continua sa inventeze noi boli şi afecţiuni fictive, verificati popularul meu motor de cautare a bolilor inventate, unde va puteti inventa propria dvs. boala cu un simplu clic de buton! Il veţi găsi la:
http://www.naturaln ews.com/disease- mongering- engine.asp

Preluare de pe http://www.infowars.com

(Sursa: Altermedia, 08/07/2010)

„Superior Taste Award” este o competiţie anuală la care pot parti­cipa produse alimentare şi băuturi din întreaga lume. Organizator este International Taste and Quality Institute, o instituţie de prestigiu, cu sediul la Bruxelles. Din juriu fac parte bucătari care conduc restaurante foarte bine cotate în Ghidul Michelin şi somelieri de renume. Aceştia pun note produselor având în vedere cinci aspecte: gustul, mirosul, prima impresie, viziune şi gustul rămas după deglutiţie.

Magiunul natural de pru­ne Topoloveni a primit un punctaj total de aproape 80 de puncte, confirmând şi la nivel internaţional că este un produs de calitate. Degustarea a fost făcută în orb, astfel că nici unul dintre membrii juriului nu a ştiut despre ce produs este vorba.

Bucătarii au avut ei înşişi de trecut teste foarte grele înainte de a intra în acest juriu. Faptul că restaurantele la care ei lucrează sunt cotate cu una, două sau trei stele Michelin se traduce prin faptul că modul în care îşi tratează clienţii este aproape de perfecţiune. De aceea, ei au experienţa necesară pentru a recunoaşte un produs de calitate. Şi acest lucru nu a fost uşor, pentru că au trebuit să ia în calcul nu numai gustul produsului ca atare, ci şi modul în care acesta se combină cu alte alimente.

Fiecare participant a trebuit să specifice combinaţiile posibile în care se consumă alimentul, dar şi detalii legate de temperatura de păstrare, modul de ambalare şi ingredienele principale. Un punct forte al magiu­nului natural de prune Topoloveni l-a reprezentat faptul că nu conţine aditivi alimentari, având şi certificate doveditoare de la Laboratorul LAREX şi de la Institutul de Cercetări Alimentare.

De asemenea, a fost luat în considerare şi faptul că are numeroase beneficii asupra sănătăţii, printre care conţinutul ridicat de fibre, posibilitatea de a fi consumat de diabetici şi bebeluşi chiar din momentul începerii diversificării, cantitatea mare de antioxidanţi, de seleniu, potasiu şi alte minerale şi vita­mine care ajută organismul să lucreze la cote maxime.

De altfel, cel mai mare punctaj a fost obţinut la viziune, ceea ce înseamnă că juraţii au apreciat în mod deosebit faptul că producătorul a ţinut cont nu numai de caracteristicile legate de gust şi aspect, transformând ma­giunul într-un aliment funcţional.

Magiunul natural de prune Topoloveni este primul aliment românesc medaliat de Internatio­nal Taste and Quality Institute. La ediţiile precedente, România s-a remarcat cu apă minerală, bere şi votcă de ca­litate. Cu toate acestea, sunt foarte puţine mărci româneşti care se pot lăuda cu sigla „Superior Taste Award” pe etichetă. Sunt ţări care au în mod constant peste 10 produse medaliate. Japonia este ţara către care se îndreaptă cele mai multe distincţii. În ultimii trei ani, numele României s-a auzit strigat de 19 ori, însă sunt ţări, cum ar fi Pakistan, care numai anul acesta au avut 14 produse medaliate.

(Jurnalul National, 19/05/2010)

Raportul prezentat luna aceasta de EFSA a arătat că anumite categorii de produse se înscriu în trendul de descreştere a cantităţii de acrilamidă: cartofii prăjiţi, pâinea, biscuiţii, musli.
De partea cealaltă, s-a constatat că în 2008 nivelul periculoasei substanţe a crescut în produsele de tip chips, în cafea şi substitutele acesteia pe bază de cicoare. Toate aceste produse sunt consumate în mod constant, de aceea există o preocupare atât de mare la nivel european pentru reducerea cantităţii de acrilamidă apărută în procesul de producţie.

Acrilamida este o substanţă toxică, cu puternic potenţial cancerigen, care se formează atunci când alimente care conţin amidon sunt prăjite în grăsimi vegetale, la temperaturi înalte.

De aceea, încă din 2006, EFSA încearcă printr-o serie de măsuri menite să îi convingă pe producători să folosească tehnologii care să reducă apariţia acrilamidei. În acest sens au fost realizate o serie de ghiduri pentru ca aceia din industrie să aibă toate materialele necesare.

Singurele produse pentru care nu s-a găsit o soluţie sunt cafeaua şi substitutele ei. Mai mult, s-a observat că de la an la an, cantitatea de acrilamidă creşte, semn că pentru producători nu există nici o preocupare în acest sens.

Studiul realizat de EFSA va continua şi în anii viitori, dorinţa Autorităţii Europene fiind de reducere a nivelului de acrilamidă în toate produsele alimentare, pentru a evita probleme de sănătate la nivelul UE. Primul studiu legat de acrilamidă a fost realizat în 2002, pe cobai, iar rezultatele au arătat că are potenţial cancerigen foarte ridicat, dar şi genotoxic, ducând la distrugerea materialului genetic al celulelor.

(Cristina Andreea Calin, Jurnalul National, 25/05/2010)

Ce spun clientii de prin filele de mai jos? Arata bine, este ieftin, il cumpar din curiozitate pentru ca nu il cunosc. In Franta i se mai spune “Panga”.

Un articol ce ne spune sa NU mancam acest peste la aceasta adresa:
www.dietmindspirit.org/2008/01/30/why-you-shouldnt-eat-this-fish-pangas-…/

• Pangasius contine un nivel ridicat de otravuri si bacterii (arsenic, PCB, DDT, DDT, CHL, HCH si HCB). Motivul este ca fermele sunt situate pe unul dintre cele mai poluate rauri de pe planeta: raul Mekong
• pestele ingheata in apele raurilor contaminate
• Panga’ este injectat cu hormoni derivati din urina
• Panga’ te poate imbolnavi

Organizatia WWF (World Wide Life) ne spune despre fermele din Viet-Nam care furnizeaza aproape 90% din productia mondiala.
http://www.worldwildlife.org/what/globalmarkets/aquaculture/dialogues-pangasius.html

The farming of pangasius – mainly tra (Pangasianodon hypophthalmus) and basa (Pangasius bocourti) – is one of the fastest growing types of aquaculture in the world. In Vietnam, where 90 percent of pangasius farming occurs, 1.1 million tons of pangasius were produced in 2008 – a goal the country had set for 2010. Global production of pangasius was just 10,000 tons in 1995.

Reportaj francez despre pestele Pangasius:

Qu'est ce qu'un Panga ?
Încărcat de sudotone.

FIlmele de mai jos sunt filme de prezentare comerciala (deci nu documentare, ca pe Discovery!)

Pangasius From Vietnam – Funny bloopers are a click away

Pangasius Hypophthalmus in of Idi Corporation’s Factories – More free videos are here

(E-uri.ro, 27/04/2010)