<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Despre E-uri &#187; Stil de viata</title>
	<atom:link href="http://www.e-uri.ro/category/stil-de-viata/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.e-uri.ro</link>
	<description>Aditivii alimentari: otrava zilnica din mancare</description>
	<lastBuildDate>Tue, 20 Jul 2010 09:44:21 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Film scurt: Cum sa hranim lumea?</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/07/film-scurt-cum-sa-hranim-lumea/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/07/film-scurt-cum-sa-hranim-lumea/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Jul 2010 09:44:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Documentare Video]]></category>
		<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[animatie]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[documentar]]></category>
		<category><![CDATA[film]]></category>
		<category><![CDATA[global]]></category>
		<category><![CDATA[hrana]]></category>
		<category><![CDATA[mancare]]></category>
		<category><![CDATA[moda]]></category>
		<category><![CDATA[stuff]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=424</guid>
		<description><![CDATA[Sunt la moda animatiile si va invit sa vizionati un film regizat de Denis van Waerebeke pentru expozitia &#8220;Bon appétit&#8221;, avand ca public tinta, copii cu varste intre 9 si 14 ani.

How to feed the world ? from Denis van Waerebeke on Vimeo.
Tot din cliclul animat, va invit sa vedeti filmele:

The story of Stuff (din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Sunt la moda animatiile si va invit sa vizionati un film regizat de Denis van Waerebeke pentru expozitia &#8220;Bon appétit&#8221;, avand ca public tinta, copii cu varste intre 9 si 14 ani.</p>
<p><object width="524" height="295"><param name="allowfullscreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="movie" value="http://vimeo.com/moogaloop.swf?clip_id=8812686&amp;server=vimeo.com&amp;show_title=0&amp;show_byline=0&amp;show_portrait=0&amp;color=ff9933&amp;fullscreen=1" /><embed src="http://vimeo.com/moogaloop.swf?clip_id=8812686&amp;server=vimeo.com&amp;show_title=0&amp;show_byline=0&amp;show_portrait=0&amp;color=ff9933&amp;fullscreen=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" width="524" height="295"></embed></object>
<p><a href="http://vimeo.com/8812686">How to feed the world ?</a> from <a href="http://vimeo.com/dvanw">Denis van Waerebeke</a> on <a href="http://vimeo.com">Vimeo</a>.</p>
<p><strong>Tot din cliclul animat, va invit sa vedeti filmele</strong>:</p>
<ul>
<li>The story of Stuff (din 2008): <a href="http://www.storyofstuff.com/">http://www.storyofstuff.com/</a></li>
<li>The story of Cap &#038; Trade: <a href="http://storyofstuff.com/capandtrade/">http://storyofstuff.com/capandtrade/</a></li>
<li>The story of Bottled Water: <a href="http://storyofstuff.org/bottledwater/">http://storyofstuff.org<br />
/bottledwater/</a></li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/07/film-scurt-cum-sa-hranim-lumea/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Conferinta: Dr. Calin Marginean &#8211; Cancerul&#8230; fatalitate sau vina personala?</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/07/conferinta-dr-calin-marginean-cancerul-fatalitate-sau-vina-personala/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/07/conferinta-dr-calin-marginean-cancerul-fatalitate-sau-vina-personala/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Jul 2010 11:34:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Documentare Video]]></category>
		<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[calin marginean]]></category>
		<category><![CDATA[cancer]]></category>
		<category><![CDATA[conferinta]]></category>
		<category><![CDATA[dulciuri]]></category>
		<category><![CDATA[exercitii fizice]]></category>
		<category><![CDATA[prajeli]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/2010/07/conferinta-dr-calin-marginean-cancerul-fatalitate-sau-vina-personala/</guid>
		<description><![CDATA[Dr.Călin Marginean, cu experienţa de peste 10 ani în tratarea (aţi auzit bine!) CANCERULUI !

(Sursa: suntsanatos.ro)
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Dr.Călin Marginean, cu experienţa de peste 10 ani în tratarea (aţi auzit bine!) CANCERULUI !</p>
<p><object classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" width="437" height="333" id="viddler"><param name="movie" value="http://www.viddler.com/player/8e0e5735/" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="flashvars" value="fake=1"/><embed src="http://www.viddler.com/player/8e0e5735/" width="437" height="333" type="application/x-shockwave-flash" allowScriptAccess="always" allowFullScreen="true" flashvars="fake=1" name="viddler" ></embed></object></p>
<p>(Sursa: <a href="http://suntsanatos.ro/documentare/dr-calin-marginean-cancerul-fatalitate-sau-viata-personala.html" target="_blank">suntsanatos.ro</a>)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/07/conferinta-dr-calin-marginean-cancerul-fatalitate-sau-vina-personala/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Conferinta: Exercitiile fizice &#8211; elixirul tineretii</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/07/conferinta-exercitiile-fizice-elixirul-tineretii/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/07/conferinta-exercitiile-fizice-elixirul-tineretii/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Jul 2010 14:46:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[calin marginean]]></category>
		<category><![CDATA[conferinta]]></category>
		<category><![CDATA[Documentare Video]]></category>
		<category><![CDATA[exercitii fizice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=418</guid>
		<description><![CDATA[Conferinta despre exercitiu fizic &#8211; Dr. Calin Marginean

(Sursa: http://altamed.wordpress.com/exerci%C8%9Biul-fizic/)
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Conferinta despre exercitiu fizic &#8211; Dr. Calin Marginean</p>
<p><object classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" width="437" height="392" id="viddler"><param name="movie" value="http://www.viddler.com/player/bf7aab1c/" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="flashvars" value="fake=1"/><embed src="http://www.viddler.com/player/bf7aab1c/" width="437" height="392" type="application/x-shockwave-flash" allowScriptAccess="always" allowFullScreen="true" flashvars="fake=1" name="viddler" ></embed></object></p>
<p>(Sursa: <a href="http://altamed.wordpress.com/exerci%C8%9Biul-fizic/">http://altamed.wordpress.com/exerci%C8%9Biul-fizic/</a>)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/07/conferinta-exercitiile-fizice-elixirul-tineretii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Articol: &#8220;Boala&#8221; alimentatiei sănătoase ?!</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/07/articol-boala-alimentatiei-sanatoase/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/07/articol-boala-alimentatiei-sanatoase/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 08 Jul 2010 09:04:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole E-uri]]></category>
		<category><![CDATA[BIO si Organic]]></category>
		<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[aditivi alimentari]]></category>
		<category><![CDATA[alimentatie]]></category>
		<category><![CDATA[articol]]></category>
		<category><![CDATA[e-uri]]></category>
		<category><![CDATA[pesticide]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate mintala]]></category>
		<category><![CDATA[sanatos]]></category>
		<category><![CDATA[zahar]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=416</guid>
		<description><![CDATA[In nesfârşita încercare de a fabrica “tulburări mintale” din fiecare activitate umană, industria de psihiatrie lanseaza acum cea mai ridicola boala inventata pana azi: tulburarea alimentaţiei sănătoase!
Nu este o gluma: dacă va orientati spre o alimentatie sanatoasa, sunteti “bolnavi mintal”  şi, probabil, aveti nevoie de un fel de tratament chimic care implică puternice medicamente [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In nesfârşita încercare de a fabrica “tulburări mintale” din fiecare activitate umană, industria de psihiatrie lanseaza acum cea mai ridicola boala inventata pana azi: tulburarea alimentaţiei sănătoase!</p>
<p>Nu este o gluma: dacă va orientati spre o alimentatie sanatoasa, sunteti “bolnavi mintal”  şi, probabil, aveti nevoie de un fel de tratament chimic care implică puternice medicamente psihotrope.</p>
<p>Ziarul Guardian relateaza ca “fixatia pentru o alimentaţie sănătoasă poate fi un semn de tulburare psihică gravă” şi merge pana la a pretinde ca această boală “este numita orthorexia nervosa- care înseamna, din latina , nervozitate generata de obsesia hranirii corecte. ”</p>
<p>Dar ei nu pot s-o numeasca doar “tulburare nervoasa a alimentaţiei sănătoase”, pentru că nu suna suficient de stiintific. Astfel o traduc în limba latină , pentru ca sună mai inteligent (chiar daca nu este). Pe acelasi sistem au aparut si numele altor boli; medicii le descriu simptomele si apoi le traduc in latina –osteoporosis/ osteoporoza  înseamnă “oase cu găuri în ele”.</p>
<p>Revenind la aceasta boala  fabricata- “orthorexia” , The Guardian continua: “Orthorexicii au de obicei reguli rigide în privinta alimentatiei. Refuzul de a se atinge de zahăr, sare, cafeina, alcoolul, grâu, gluten, drojdie, soia, porumb şi produse lactate alimente este doar începutul unor restricţii din dieta lor. Orice alimente care au venit în contact cu pesticide, erbicide sau care conţin aditivi artificiali, de asemenea, sunt excluse. ”<br />
<span id="more-416"></span></p>
<p>In concluzie, omul care încearcă să evite produse chimice, produse lactate, soia si zahar are probleme de sănătate mintală? Se pare ca da, conform acestor experţi. Dacă aveti grijă sa evitati pesticidele, ierbicidele şi ingrediente modificate genetic, cum ar fi soia şi zahărul, este ceva in neregula!</p>
<p>Dar ati observat ca hranirea cu junk food [hrana nesanatoasa] se presupune a fi “normala”?  Dacă mâncaţi alimente prelucrate si pline de chimicale sintetice, asta e un semn bun de sanatate mintala. Bolnavii mintali sunt cei care aleg alimente organice, naturale.<br />
The Guardian  merge chiar la extrem spunand ca: “obsesia privind alimentele ” bune “şi ” rele ” poate face ca ortorexicii sa ajunga subnutriţi.”</p>
<p>Fiţi atenti cata lipsa de logica este în aceste afirmatii! Cei care consuma alimente “bune” pot ajunge la malnutriţie! Despre alimentele nesănătoase se presupune ca furnizeaza, probabil, toate elementele nutritive de care aveţi nevoie. Nu e de mirare de oameni sunt atât de bolnavi azi: mass-media centrala le spune că, consumul de alimente sănătatoase este o tulburare mentală care va cauza malnutriţia!</p>
<p>Poate vă întrebati de ce ii ataca pe cei ce prefera sa manance sănătos.. Oameni ca Dr. Gabriel Cousens   pot să vă spuna de ce: Pentru ca un nivel crescut de conştientizare mintala si spirituala este posibilă numai cu ajutorul unei diete sanatoase, cu alimente naturale.</p>
<p>Hranirea cu alimente nesanatoase te indobitoceste si te face usor de controlat si supus. Literalmente se joaca cu mintea ta, iti sunt amortite simturile cu MSG, aspartam şi extract de drojdie. Oamenii care subzistă pe produse alimentare nesanatoase- junk food- sunt docili şi îşi pierd rapid capacitatea de a gândi pentru ei înşişi. Ei cred tot ceea ce se spune la TV sau ce spun cei în poziţii de aparenta autoritate, nu le pun acţiunile la indoiala  si nici nu vad  ce se întâmplă cu adevărat în lumea din jurul lor.</p>
<p>În contrast cu acestia, oamenii care mananca alimente sanatoase- cu toate elementele nutritive încă intacte, care întăresc sănătatea  – încep să-si trezească mintea şi spiritul. In timp, ei încep să pună în discuţie lumea din jurul lor şi sa fie preocupati de subiecte cum ar fi comunitatea, natura, etica, filosofia şi imaginea de ansamblu a lucrurilor care se intampla in lume.  Ei devin “conştienti” şi pot începe sa vada realitatea.</p>
<p>Acesta, desigur, este un pericol imens pentru cei care conduc societatea noastra bazata pe consum deoarece consumul e bazat si alimentat de ignoranţă combinată cu sugestibilitate.</p>
<p>Pentru  ca oamenii să cumpere orbeşte alimente, medicamente, asigurări de sănătate şi bunuri de larg consum, e nevoie ca funcţiile superioare ale creierului lor sa fie amortite, blocate. Preparatele nesanatoase, pline de substanţe chimice toxice reusesc sa faca asta cu succes.</p>
<p>De ce credeti ca alimentele procesate rămân in componenta de baza a meselor oferite in scolile publice, spitale şi închisori? Aceste alimente dezactiveaza constiinta şi  ii mentine pe oamenii axati pe tot ce se serveste: TV, violenţa, frica, sport, sex şi aşa mai departe.</p>
<p>Dar viaţa ca zombie este, într-un fel, destul de “normala” în societatea de astăzi, deoarece atât de mulţi oameni o traiesc.</p>
<p>Dacă doriţi să fiti creativi si sa urmaţi exemplul experţilor în domeniul sănătăţii, care continua sa inventeze noi boli şi afecţiuni fictive, verificati popularul meu motor de cautare a bolilor inventate, unde va puteti inventa propria dvs. boala cu un simplu clic de buton! Il veţi găsi la:<br />
<a href="http://www.naturaln ews.com/disease- mongering- engine.asp">http://www.naturaln ews.com/disease- mongering- engine.asp</a></p>
<p>Preluare de pe <a href="http://www.infowars.com">http://www.infowars.com</a></p>
<p>(Sursa: <a href="http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/%E2%80%9Cboala%E2%80%9D-alimentatiei-sanatoase_20191.html">Altermedia</a>, 08/07/2010)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/07/articol-boala-alimentatiei-sanatoase/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Magiun de Topoloveni cu stele Michelin</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/05/magiun-de-topoloveni-cu-stele-michelin/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/05/magiun-de-topoloveni-cu-stele-michelin/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 31 May 2010 08:53:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole E-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[clasificare]]></category>
		<category><![CDATA[fara e-uri]]></category>
		<category><![CDATA[magiun]]></category>
		<category><![CDATA[michelin]]></category>
		<category><![CDATA[produs fara e-uri]]></category>
		<category><![CDATA[topoloveni]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=414</guid>
		<description><![CDATA[Peste 60 de specialişti din Europa au hotărât că Magiunul Natural de Prune Topoloveni poate primi distincţia „Superior Taste Award&#8221; („Premiul pentru Gust Superior&#8221;). Astfel, magiunul devine primul produs tradiţional românesc medaliat, trecând de bariera obişnuinţelor gastronomice.
„Superior Taste Award&#8221; este o competiţie anuală la care pot parti­cipa produse alimentare şi băuturi din întreaga lume. Organizator [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Peste 60 de specialişti din Europa au hotărât că Magiunul Natural de Prune Topoloveni poate primi distincţia „Superior Taste Award&#8221; („Premiul pentru Gust Superior&#8221;). Astfel, magiunul devine primul produs tradiţional românesc medaliat, trecând de bariera obişnuinţelor gastronomice.</p>
<p>„Superior Taste Award&#8221; este o competiţie anuală la care pot parti­cipa produse alimentare şi băuturi din întreaga lume. Organizator este International Taste and Quality Institute, o instituţie de prestigiu, cu sediul la Bruxelles. Din juriu fac parte bucătari care conduc restaurante foarte bine cotate în Ghidul Michelin şi somelieri de renume. Aceştia pun note produselor având în vedere cinci aspecte: gustul, mirosul, prima impresie, viziune şi gustul rămas după deglutiţie.</p>
<p>Magiunul natural de pru­ne Topoloveni a primit un punctaj total de aproape 80 de puncte, confirmând şi la nivel internaţional că este un produs de calitate. Degustarea a fost făcută în orb, astfel că nici unul dintre membrii juriului nu a ştiut despre ce produs este vorba.</p>
<p>Bucătarii au avut ei înşişi de trecut teste foarte grele înainte de a intra în acest juriu. Faptul că restaurantele la care ei lucrează sunt cotate cu una, două sau trei stele Michelin se traduce prin faptul că modul în care îşi tratează clienţii este aproape de perfecţiune. De aceea, ei au experienţa necesară pentru a recunoaşte un produs de calitate. Şi acest lucru nu a fost uşor, pentru că au trebuit să ia în calcul nu numai gustul produsului ca atare, ci şi modul în care acesta se combină cu alte alimente.<br />
<span id="more-414"></span></p>
<p>Fiecare participant a trebuit să specifice combinaţiile posibile în care se consumă alimentul, dar şi detalii legate de temperatura de păstrare, modul de ambalare şi ingredienele principale. Un punct forte al magiu­nului natural de prune Topoloveni l-a reprezentat faptul că nu conţine aditivi alimentari, având şi certificate doveditoare de la Laboratorul LAREX şi de la Institutul de Cercetări Alimentare.</p>
<p>De asemenea, a fost luat în considerare şi faptul că are numeroase beneficii asupra sănătăţii, printre care conţinutul ridicat de fibre, posibilitatea de a fi consumat de diabetici şi bebeluşi chiar din momentul începerii diversificării, cantitatea mare de antioxidanţi, de seleniu, potasiu şi alte minerale şi vita­mine care ajută organismul să lucreze la cote maxime.</p>
<p>De altfel, cel mai mare punctaj a fost obţinut la viziune, ceea ce înseamnă că juraţii au apreciat în mod deosebit faptul că producătorul a ţinut cont nu numai de caracteristicile legate de gust şi aspect, transformând ma­giunul într-un aliment funcţional.</p>
<p>Magiunul natural de prune Topoloveni este primul aliment românesc medaliat de Internatio­nal Taste and Quality Institute. La ediţiile precedente, România s-a remarcat cu apă minerală, bere şi votcă de ca­litate. Cu toate acestea, sunt foarte puţine mărci româneşti care se pot lăuda cu sigla „Superior Taste Award&#8221; pe etichetă. Sunt ţări care au în mod constant peste 10 produse medaliate. Japonia este ţara către care se îndreaptă cele mai multe distincţii. În ultimii trei ani, numele României s-a auzit strigat de 19 ori, însă sunt ţări, cum ar fi Pakistan, care numai anul acesta au avut 14 produse medaliate.</p>
<p>(<a href="http://www.jurnalul.ro/stire-bun-de-consum/magiun-de-topoloveni-cu-stele-michelin-544047.html">Jurnalul National</a>, 19/05/2010)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/05/magiun-de-topoloveni-cu-stele-michelin/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Filmul Food Inc &#8211; documentar despre industria alimentara</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/05/filmul-food-inc-documentar-despre-industria-alimentara/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/05/filmul-food-inc-documentar-despre-industria-alimentara/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 01 May 2010 16:52:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Documentare Video]]></category>
		<category><![CDATA[Organisme modificate genetic]]></category>
		<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[documentar]]></category>
		<category><![CDATA[food inc]]></category>
		<category><![CDATA[industria alimentara]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=408</guid>
		<description><![CDATA[
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><object width="480" height="385" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0" classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" id="main"><param value="main" name="name"><param value="#000000" name="bgcolor"><param value="http://www.jurnaltv.ro/modules/vPlayer/vPlayer.swf?f=http://www.jurnaltv.ro/modules/vPlayer/vPlayercfg.php?id=6ca401d5f38b48c89af" name="src"><param value="false" name="allowfullscreen"><param value="high" name="quality"><embed width="480" height="385" name="main" bgcolor="#000000" allowfullscreen="false" quality="high" src="http://www.jurnaltv.ro/modules/vPlayer/vPlayer.swf?f=http://www.jurnaltv.ro/modules/vPlayer/vPlayercfg.php?id=6ca401d5f38b48c89af" type="application/x-shockwave-flash" id="main"><a href="http://www.jurnaltv.ro/modules/vPlayer/vPlayer.swf?f=http://www.jurnaltv.ro/modules/vPlayer/vPlayercfg.php?id=6ca401d5f38b48c89af" class="slrqmqjfozoddleqdwsb nzutuctyzbvroiqdufzy" title="Click here to block this object with Adblock Plus" style="left: 589.5px ! important; top: 635px ! important;"></a><a href="http://www.jurnaltv.ro/modules/vPlayer/vPlayer.swf?f=http://www.jurnaltv.ro/modules/vPlayer/vPlayercfg.php?id=6ca401d5f38b48c89af" class="slrqmqjfozoddleqdwsb"></a></object></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/05/filmul-food-inc-documentar-despre-industria-alimentara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Despre pestele Pangasius</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/04/despre-pestele-pangasius/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/04/despre-pestele-pangasius/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 Apr 2010 10:58:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Documentare Video]]></category>
		<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[chimicale in mancare]]></category>
		<category><![CDATA[file peste]]></category>
		<category><![CDATA[imbolnavire]]></category>
		<category><![CDATA[otravuri]]></category>
		<category><![CDATA[pangasius]]></category>
		<category><![CDATA[peste]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=404</guid>
		<description><![CDATA[Pornind de la anumite zvonuri ca aceste peste Pangasius ar fii cel mai mizer si de la bubele ce le-a facut fetita mea de la ultimul Pangasius file proaspat, cumparat dintr-o piata, am cautat informatii despre acest aliment.
Ce spun clientii de prin filele de mai jos? Arata bine, este ieftin, il cumpar din curiozitate pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Pornind de la anumite zvonuri ca aceste peste Pangasius ar fii cel mai mizer si de la bubele ce le-a facut fetita mea de la ultimul Pangasius file proaspat, cumparat dintr-o piata, am cautat informatii despre acest aliment.</p>
<p>Ce spun clientii de prin filele de mai jos? Arata bine, este ieftin, il cumpar din curiozitate pentru ca nu il cunosc. In Franta i se mai spune &#8220;Panga&#8221;.</p>
<p>Un articol ce ne spune sa NU mancam acest peste la aceasta adresa:<br />
<a href="http://www.dietmindspirit.org/2008/01/30/why-you-shouldnt-eat-this-fish-pangas-pangasius-vietnamese-river-cobbler-white-catfish-gray-sole/">www.dietmindspirit.org/2008/01/30/why-you-shouldnt-eat-this-fish-pangas-&#8230;/</a></p>
<ul>
<li>Pangasius contine un nivel ridicat de otravuri si bacterii (arsenic, PCB, DDT, DDT, CHL, HCH si HCB). Motivul este ca fermele sunt situate pe unul dintre cele mai poluate rauri de pe planeta: raul Mekong</li>
<li>pestele ingheata in apele raurilor contaminate</li>
<li>Panga&#8217; este injectat cu hormoni derivati din urina</li>
<li>Panga&#8217; te poate imbolnavi</li>
</ul>
<p><span id="more-404"></span><br />
Organizatia WWF (World Wide Life) ne spune despre fermele din Viet-Nam care furnizeaza aproape 90% din productia mondiala.<br />
<a href="http://www.worldwildlife.org/what/globalmarkets/aquaculture/dialogues-pangasius.html">http://www.worldwildlife.org/what/globalmarkets/aquaculture/dialogues-pangasius.html</a></p>
<blockquote><p><em>The farming of pangasius &#8211; mainly tra (Pangasianodon hypophthalmus) and basa (Pangasius bocourti) &#8211; is one of the fastest growing types of aquaculture in the world. In Vietnam, where 90 percent of pangasius farming occurs, 1.1 million tons of pangasius were produced in 2008 &#8211; a goal the country had set for 2010. Global production of pangasius was just 10,000 tons in 1995.</em></p></blockquote>
<p><strong>Reportaj francez despre pestele Pangasius:</strong></p>
<p><object width="480" height="360"><param name="movie" value="http://www.dailymotion.com/swf/video/xo87j"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowScriptAccess" value="always"></param><embed type="application/x-shockwave-flash" src="http://www.dailymotion.com/swf/video/xo87j" width="480" height="360" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always"></embed></object><br /><b><a href="http://www.dailymotion.com/video/xo87j_qu-est-ce-qu-un-panga-y">Qu&#039;est ce qu&#039;un Panga ?</a></b><br /><i>&Icirc;ncărcat de <a href="http://www.dailymotion.com/sudotone">sudotone</a>.</i></p>
<p>FIlmele de mai jos sunt filme de prezentare comerciala (deci nu documentare, ca pe Discovery!)</p>
<p><embed src="http://www.metacafe.com/fplayer/1317043/pangasius_from_vietnam.swf" width="400" height="345" wmode="transparent" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" type="application/x-shockwave-flash" allowFullScreen="true" allowScriptAccess="always" name="Metacafe_1317043"></embed><br /><font size = 1><a href="http://www.metacafe.com/watch/1317043/pangasius_from_vietnam/">Pangasius From Vietnam</a> &#8211; <a href="http://www.metacafe.com/">Funny bloopers are a click away</a></font></p>
<p><embed src="http://www.metacafe.com/fplayer/yt-RzvUvU4L2YI/pangasius_hypophthalmus_in_of_idi_corporations_factories.swf" width="400" height="345" wmode="transparent" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" type="application/x-shockwave-flash" allowFullScreen="true" allowScriptAccess="always" name="Metacafe_yt-RzvUvU4L2YI"></embed><br /><font size = 1><a href="http://www.metacafe.com/watch/yt-RzvUvU4L2YI/pangasius_hypophthalmus_in_of_idi_corporations_factories/">Pangasius Hypophthalmus in of Idi Corporation&#8217;s Factories</a> &#8211; <a href="http://www.metacafe.com/">More free videos are here</a></font></p>
<p>(E-uri.ro, 27/04/2010)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/04/despre-pestele-pangasius/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cancer, cosmetice si efecte</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/04/cancer-cosmetice-si-efecte/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/04/cancer-cosmetice-si-efecte/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Apr 2010 12:00:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[cancer]]></category>
		<category><![CDATA[cancerigen]]></category>
		<category><![CDATA[cosmetice]]></category>
		<category><![CDATA[produse pentru frumusete]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=399</guid>
		<description><![CDATA[Un profesor din SUA studiaza de zeci de ani cancerul si are publicate 15 carti pe tema prevenitii lui. Cea din 2009 este &#8220;Toxic Beauty&#8221;, care are ca subiect cosmeticele si cancerul care se poate face de la ele.
Din site-ul www.toxicbeauty.co.uk si articolul de pe mercola.com am scos cateva ideei ajutatoare:

O femeie foloseste in medie [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Un profesor din SUA studiaza de zeci de ani cancerul si are publicate 15 carti pe tema prevenitii lui. Cea din 2009 este &#8220;Toxic Beauty&#8221;, care are ca subiect cosmeticele si cancerul care se poate face de la ele.</p>
<p><img src="http://www.toxicbeauty.co.uk/images/stories/chemicals-to-avoid.jpg" alt="15 produse cosmetice care trebuie evitate" align="right"/>Din site-ul <a href="http://www.toxicbeauty.co.uk" target="_blank">www.toxicbeauty.co.uk</a> si articolul de pe <a href="http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2010/04/24/epstein-interview.aspx" target="_blank">mercola.com</a> am scos cateva ideei ajutatoare:</p>
<ul>
<li>O femeie foloseste in medie 12 produse cosmetice pe zi;</li>
<li><a title="Environmental Working Group" href="http://www.cosmeticsdatabase.com/research/whythismatters.php" target="_blank">Environmental  Working Group (EWG)</a> afirma ca aplicam zilnic aproximativ 126 ingrediente unice. Putem primi aceste chimicale prin inhalare, inghitire, prin placenta, lapte de mama si prin ochi, nas si gura.</li>
<li>Multe dintre produsele cosmetice contin ingrediente toxice si cancerigene: Ethylene oxide, Dioxane, Nitrosamines, Formaldehyde, Acrylamide</li>
</ul>
<p><span id="more-399"></span><br />
<a href="http://www.toxicbeauty.co.uk/images/stories/chemicals_to_avoid.pdf">Un document cu 15 chimicale care trebuie evitate. (Nature &#038; Health Magazine. Octombrie 2009)</a></p>
<p>Site-ul doctorului Epstein <a href="http://www.preventcancer.com/" target="_blank">www.PreventCancer.com</a> contine mai multe informatii despre cancer si cosmetice.</p>
<p>Lista cu cosmetice si efectele lor:<br />
<a href="http://www.toxicbeauty.co.uk/index.php?option=com_glossary&amp;letter=All&amp;glossid=3&amp;Itemid=78" target="_blank">http://www.toxicbeauty.co.uk/index.php?option=com_glossary&amp;letter=All&amp;glossid=3&amp;Itemid=78</a></p>
<p><object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/45ftKGfv8yc&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/45ftKGfv8yc&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/04/cancer-cosmetice-si-efecte/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ecologie alimentara: Otrava din preparatele fainoase</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/04/ecologie-alimentara-otrava-din-preparatele-fainoase/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/04/ecologie-alimentara-otrava-din-preparatele-fainoase/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Apr 2010 23:05:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Analiza produse cu E-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[paine]]></category>
		<category><![CDATA[paste fainoase]]></category>
		<category><![CDATA[sfaturi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=384</guid>
		<description><![CDATA[Alimentele prajite sau coapte in exces sunt un pericol pentru sanatate. Razboiul gogosilor a inceput. Chimistii din tarile Europei occidentale au testat deja peste 1000 de produse alimentare suspectate ca ar putea contine o substanta cancerigena, prezenta mai ales in preparatele fainoase.
Vestea a cazut ca o bomba, exact in pragul sarbatorilor iernii, cand aroma placuta [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Alimentele prajite sau coapte in exces sunt un pericol pentru sanatate. Razboiul gogosilor a inceput. Chimistii din tarile Europei occidentale au testat deja peste 1000 de produse alimentare suspectate ca ar putea contine o substanta cancerigena, prezenta mai ales in preparatele fainoase.<br />
Vestea a cazut ca o bomba, exact in pragul sarbatorilor iernii, cand aroma placuta de scortisoara, vanilie sau nucsoara ii imbie pe clienti sa cumpere cate putin din toate dulciurile asezate pe rafturi.<br />
Iata insa ca produsele de panificatie si patiserie, fie ele dulci ori sarate, sunt banuite ca au, in marea lor majoritate cantitati importante de acrylamida o otrava incadrata in grupul su<br />
bstantelor &#8220;posibil cancerigene&#8221;.</p>
<p>In 2002, doi cercetatori suedezi din orasul Uppsala au inceput sa testeze &#8211; prin sondaj &#8211; 100 de produse alimentare de toate tipurile si au constatat ca, in special in cele fabricate prin coacere, prajire sau fierbere in grasime la temperaturi ridicate, exista o concentratie mare de acrylamida.</p>
<p>Dupa publicarea acestor rezultate, reactiile din celelalte tari vest-europene nu s-au lasat asteptate, chiar daca autoritatile si mai cu seama ministerele responsabile cu alimentatia publica si cu protectia consumatorilor nu s-au prea grabit sa testeze produsele de pe propriile piete, in vederea stabilirii gradului efectiv de risc.</p>
<p>Expertii germani, de pilda, au pus la indoiala exactitatea metodelor scandinave de masurare, considerand ca valorile publicate de cei doi cercetatori nu pot fi reale. Drept urmare, au indemnat populatia sa nu intre in panica, pentru ca, dupa parerea lor, n-ar exista nici un motiv serios de ingrijorare.<br />
<span id="more-384"></span></p>
<p>In mod neasteptat, reactia mass-media a fost complet diferita. Astfel, cunoscuta revista &#8220;Stern&#8221; a solicitat testarea unor alimente prezente in rafturile supermarketurilor, rezultatul cercetarilor intreprinse de un laborator specializat din Berlin fiind de-a dreptul socant: din cele 14 produse verificate, 12 contineau acrylamida, iar in 6 dintre acestea concentratia era de 300-550 micrograme/kg, adica niste valori pe care toxicologii si specialistii in chimie alimentara le considera ingrijorator de mari.</p>
<p>Dar ingrijorarea s-a extins si asupra altor tari. Astfel, postul francez de televiziune Tv5 a transmis un reportaj in care un numar impresionant de mame, speriate de concentratia ridicata de acrylamida din fulgii de cereale si chiar din hrana speciala pentru bebelusi, cereau guvernului sa intervina si sa opreasca importul sau fabricarea acestor produse ce pun in pericol sanatatea copiilor.</p>
<p>Lista produselor incriminate este insa mult mai lunga, de pe ea nelipsind: cartofii prajiti (chipsurile), pop-corn-ul, painea prajita, sticks-urile, biscuitii cu unt sau fara unt, gogosile etc.</p>
<p>La intrebarea ce este acrylamida au raspuns, de curand, cercetatori avizati, care au constatat ca ea nu este o substanta toxica venita de undeva din exterior, ci se formeaza in interiorul alimentelor, in timpul fabricarii sau prepararii acestora. Ultimele studii arata ca acrylamida incepe sa se produca la circa 120gr.C, iar concentratia creste odata cu cresterea temperaturii. Ea se formeaza cand alimentele coapte sau prajite incep sa capete culoare, gust si miros. Dupa cum rezulta din experimentele facute, un rol extrem de important il are apa pe care o contin alimentele: cu cat e mai mare cantitatea de apa, cu atat e mai redusa concentratia de acrylamida. De aceea, se recomanda ca alimentele sa fie nu coapte sau prajite, ci fierte in apa sau in aburi.</p>
<p>Este greu de spus cu exactitate cata asemenea otrava patrunde zilnic, prin hrana, in organismul nostru. Scandinavii apreciaza cantitatea medie cam la 40 micrograme de persoana adulta, la copii si tineri &#8211; mari consumatori de cartofi prajiti si de dulciuri &#8211; ea putand depasi aceasta limita.</p>
<p>Sens oprit pentru cartofii prajiti!</p>
<p>In prezent, toxicologii si dieteticienii incearca sa afle ce urmari pot avea aceste produse alimentare, consumate in mod regulat, asupra organismului uman, caci efectul acrylamidei asupra animalelor este deja cunoscut. La sobolani, de exemplu, dozele ridicate de substanta injectata au provocat tulburari nervoase si organice si, de asemenea, tumori maligne. Au mai aparut in plus dereglari ereditare si scaderea capacitatii de reproducere. Deocamdata nu se stie inca exact daca aceste rezultate sunt valabile si pentru oameni. Dar cercetatorii suedezi sunt siguri ca prin descoperirea facuta au elucidat cauza aparitiei unui numar important de cazuri de cancer: Alimentele. Fritz Sorgel, seful Institutului de cercetare farmaceutica si biomedicala din Nurnberg, este de parere ca la un milion de locuitori, din 100 de cazuri de cancer, 50 sunt cauzate de acrylamida, el afirmand chiar cu ironie amara ca in Germania mor anual din cauza cartofilor prajiti circa 800 de persoane. Cartofii prajiti fac mai multe victime decat accidentele de circulatie!<br />
Dar masurile preconizate pentru protectia consumatorilor? In cel mai scurt timp, producatorii vizati vor comunica, fireste, primele succese rasunatoare inregistrate in lupta cu acrylamida: reducerea ei cu &#8220;x&#8221; procente, optimizarea temperaturii de fabricatie etc. Proprietarii de restaurante vor declara si ei, cu mandrie nedisimulata, ca nu mai folosesc la prepararea cartofilor prajiti grasimi cu silicon, care stimuleaza producerea acrylamidei.<br />
Cert este ca oamenii vor trebui sa consume cat mai putina otrava si acest lucru se poate realiza cel mai bine acasa, in bucataria proprie, reducand temperatura din cuptor si din friteuza sub 200gr.C. Si pentru ca in tigaie temperatura uleiului este greu de masurat, gospodinele sunt sfatuite sa prajeasca cartofii cu mai multa &#8220;blandete&#8221; (fara ca grasimea sa fumege sau sa stropeasca) sau &#8211; si mai bine &#8211; sa-i fiarba. Si inca ceva: nu ardeti feliile de paine prajita! Rumeniti, nu carbonizati!<br />
Rodica Demian</p>
<p><strong>Pe scurt, cateva sfaturi pentru gospodine:</strong></p>
<p>Reduceti temperatura<br />
La alimentele prajite, concentratia critica de acrylamida incepe de la 175gr.C. Temperatura din cuptor sa nu depaseasca 200gr.C, iar pentru paine si fursecuri &#8211; 190gr.C. Daca aluatul este preparat cu ou, galbenusul reduce cantitatea de acrylamida, daca temperatura nu depaseste 190gr.C. La o temperatura mai ridicata, efectul este invers.</p>
<p>Fierbeti cartofii vechi<br />
In cartofii vechi, cantitatea de acrylamida este mai ridicata, de aceea este de preferat sa-i fierbeti inainte de a-i praji. Daca ii prajiti cruzi, curatati-i de coaja si lasati-i o ora in apa rece, ca sa iasa din ei zaharul care ajuta la producerea acrylamidei.</p>
<p>Culoarea ideala &#8211; aurie!<br />
Regula de baza pentru alimentele coapte sau prajite: cu cat culoarea e mai inchisa, cu atat e mai mare concentratia de acrylamida. Cand mancarea este fiarta, n-o mai lasati sa se prajeasca. Cand prajiti cartofi, scoateti-i din tigaie indata ce-ncep sa se rumeneasca la capete. Scoateti fursecurile sau biscuitii din cuptor inainte de a se rumeni prea tare. Nu lasati feliile de paine sa se &#8220;arda&#8221;.</p>
<p>Atentie la grasimi!<br />
Ecologie alimentara: Otrava din preparatele fainoase</p>
<p>Folositi pentru prajit untul sau, daca nu vreti sa renuntati complet la ulei, inlocuiti o parte din acesta cu margarina. Cel mai sanatos ulei (in ceea ce priveste producerea acrylamidei) este cel de floarea-soarelui.</p>
<p>Paine si cozonac in loc de chifle si fursecuri<br />
Cozonacii, painea, ruladele sau checurile contin mai putina acrylamida decat fursecurile sau chiflele.</p>
<p>Optati pentru hartia de copt<br />
Nu mai ungeti tava, ci tapetati-o cu hartie de copt. In felul acesta, cozonacii sau prajiturile nu se infierbanta asa de tare in partea de jos, iar cantitatea de acrylamida este mai redusa.</p>
<p>(<a href="http://www.formula-as.ro/2005/693/ecologie-14/ecologie-alimentara-otrava-din-preparatele-fainoase-6518">Formula AS</a>, aprilie 2010)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/04/ecologie-alimentara-otrava-din-preparatele-fainoase/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Video: Parodii la stilul de viata si Razboiul aprozarelor</title>
		<link>http://www.e-uri.ro/2010/03/video-parodii-la-stilul-de-viata-si-razboiul-aprozarelor/</link>
		<comments>http://www.e-uri.ro/2010/03/video-parodii-la-stilul-de-viata-si-razboiul-aprozarelor/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Mar 2010 04:20:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Documentare Video]]></category>
		<category><![CDATA[Stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[parodii video]]></category>
		<category><![CDATA[stil de viata echilibrat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-uri.ro/?p=376</guid>
		<description><![CDATA[Parodie la stilul de viata american, la care tindem &#8220;cu totii&#8221;, care cumparam de la super-magazine.

Filmul Razboaiele Aprozarelor aparut in 2005, dar este de actualitate, caci Romania este oricum in urma cu XX de ani (completeaza fiecare cu propriile zeci de ani).
 
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Parodie la stilul de viata american</strong>, la care tindem &#8220;cu totii&#8221;, care cumparam de la super-magazine.</p>
<p><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/Vq8wbXAR4ZQ&#038;color1=0xb1b1b1&#038;color2=0xcfcfcf&#038;hl=en_US&#038;feature=player_embedded&#038;fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowScriptAccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/Vq8wbXAR4ZQ&#038;color1=0xb1b1b1&#038;color2=0xcfcfcf&#038;hl=en_US&#038;feature=player_embedded&#038;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" allowScriptAccess="always" width="425" height="344"></embed></object></p>
<p>Filmul <strong>Razboaiele Aprozarelor</strong> aparut in 2005, dar este de actualitate, caci Romania este oricum in urma cu XX de ani (completeaza fiecare cu propriile zeci de ani).</p>
<p><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/hVrIyEu6h_E&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/hVrIyEu6h_E&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.e-uri.ro/2010/03/video-parodii-la-stilul-de-viata-si-razboiul-aprozarelor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
