CHIMICALE

• Potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Securitate (INRS), Franţa consumat în 2005, 4,8 milioane de tone de substanţe chimice considerate a fi cancerigene, mutagene şi toxice asupra funcţiei de reproducere (CMR). Timp de zece substanţe, consumul a depăşit 100 000 de tone pe an.
• Cantitatea de substanţă chimică produsă în lume a crescut de la 1 milion de tone la sfârşitul al doilea război mondial, la 400 milioane de tone anual.
• Din cele 100.000 de produse chimice comercializate din 1945 doar 3% au fost testate, iar 935 au fost evaluate de către Agenţia Internaţională de Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC).

PESTICIDE

• Potrivit OMS, în fiecare an de la 1 la 3 milioane de persoane sunt victime ale intoxicaţiei acute cu pesticide şi mai mult de 200.000 mor.
• Franţa este primul utilizator European de pesticide, cu un consum anual de aproximativ 80 000 de tone.
• Până în prezent, MSA a acordat statutul de boli profesionale în agricultorilor treizeci pacienţi, inclusiv 10 pentru boala Parkinson. Cancerele pot fi recunoscute ca o boală profesională sunt cazurile de cancer al sistemului limfatic (leucemie, limfom), myelomas, cancer la creier, prostata piele, ficat şi pancreas.
• Piaţă anuale de pesticide este de 25 miliarde de euro.

CANCERUL

• De la INSERM, Franţa, rata de incidenţă a cancerului a crescut cu 63% între 1980 şi 2000. Luând în considerare schimbările demografice (creşterea şi îmbătrânirea populaţiei franceze), creşterea ratei de incidenţă din anul 1980 este estimată la 35% la bărbaţi şi 43% la femei. Cancerul de prostata este cea mai frecventa dintre toate cazurile de cancer si una a caror incidenta a crescut cel mai mult între 1980 şi 2005 (6,3%). Creştere anuală a acestuia este chiar mai pronunţată între 2000 şi 2005 (8,5%). Cancerul de san ramane cel mai frecvent cancer la femei, cu 2,4% pe an între 1980 şi 2005.
• Cancerul este în prezent în ţara noastră criminalul cel mai mare la secundă, după bolile cardiovasculare şi primii oameni. Rata mortalităţii de cancer a crescut cu 262% între 1950 şi 1988, şi 20% între 1980 şi 2000. Procentul de decese a crescut de la 3,5% in 1906 la 7% în 1920, iar aproape 30% în 2000. Astăzi un om pe 3 şi 1 din 4 femei mor din cauza cancerului, în Franţa.
• Potrivit OMS, în copii European (0-14 ani), rata de creştere a incidenţei cancerului a fost de 1% pe an pe parcursul ultimelor trei decenii, şi 1,5% pentru + adolescenţi (15-19 ani).
• Potrivit OMS, 10% din cazurile de cancer sunt cauzate de expunerea profesională. În fiecare an în Franţa, de la 11 000 la 23 000 de cazuri noi de cancer sunt atribuite condiţiilor de muncă.
• Explozia a afectat in special tipuri de cancer “de ţări.” Cu toate acestea în ţările în curs de dezvoltare precum India, impactul dintre cele douăzeci de tipuri de cancer cele mai comune in Occident este de 10 la 30 de ori mai mici.

REGLEMENTARE

• DZA (doza zilnică admisă) este cantitatea de aditivi alimentari care pot fi ingerate de zi cu zi, şi pe parcursul unei vieţi fără riscuri. Acesta se calculează de la NOAEL (NOAEL observată), împărţit la un factor de siguranţă de 100. Acesta este exprimat în mg de produs / zi / greutate corporală.
• LMR (limita maximă a reziduurilor) este reziduul de reziduuri de pesticide pe un produs alimentar.
• DZA şi de CMR sunt stabilite de Codex Alimentarius (organismul care depinde de FAO şi OMS) cu privire la recomandările Comitetului de experţi mixt pentru aditivi alimentari (CMEAA), şi, de asemenea, de către Comitetul mixt privind reziduurile de (JMPR). Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) stabileşte ADI proprii şi CMR.
• În Europa, unele molecule sunt permise 400 şi 140 000 de tone sunt pulverizate în fiecare an. Fiecare are o DZA de pesticide şi CMR pentru fiecare categorie de produse agricole. Nu a fost până în iunie 2009, EFSA a publicat primul său raport anual privind reziduurile de pesticide.
• 75 000 produse alimentare au fost luate din 27 de ţări ale Uniunii Europene. Un total de 354 pesticide au fost detectate în fructe şi legume şi 72 de pe cereale. Într-un sfert din mostre au fost găsite reziduuri de pesticide din două.

Aditivii alimentari

• 300 aditivii alimentari permişi în prezent în Europa.
• Aspartamul este un îndulcitor artificial, găsite în produsele de consum de cel puţin 6000 (nume de cod: E 951). Sa DZA de 40 mg / kg.

MATERIALE PLASTICE ALIMENTARE

• Fiecare foloseşte europene, în medie, 92 kg de plastic pe an. 40% provine din ambalajele produselor alimentare.
• Anuală de producţie de bisfenol A (BPA) este de 3 milioane de tone. ADI A Bisfenol a fost stabilit la 0,05 mg per kilogram de greutate corporală.
• Timp de 10 ani, sute de studii au fost publicate arată efectele BPA la doze foarte mici, uneori de 5000 de ori mai mic decât DZA.
• În raportul său al patrulea “biomonitorizarea” (2009), Center for Disease Control din Atlanta (CDC) a descoperit urme de 212 substanţe chimice în sânge şi urină de americani testate în 2400, a condus bisfenol A şi multe pesticide.

(Sursa de documentare: ARTE TV, http://www.arte.tv/fr/3673748,CmC=3676306.html)

www.arte.tv/notre-poison-quotidien

Pesticidele

Aspartam

Bisphénol A

Mai puteti urmari interviuri cu realizatoarea Marie-Monique Robin, la adresa http://www.arte.tv/fr/Comprendre-le-monde/3677910.html.

În rândurile de mai jos veți găsi detalii despre cărțile lui, dar și câteva trucuri legate de alimentație.

Andreea Chebac: Anul trecut, în 2010, cartea dumneavoastră „Și noi ce mai mâncăm?” a fost cea mai vândută cartea a anului. Cum v-a influențat asta? Ați primit mai multe oferte de a vi se publica cărțile după?

Gheorghe Mencinicopschi: Nu. În primul rând a fost o surpriză plăcută și nu atât prin faptul că a fost cea mai vândută carte. Pentru mine a fost un semnal clar că românii au început să dea importanță mâncării conștientizând legătura foarte directă dintre aliment și sănătate. A fost cea mai vândută, dar și cea mai furată carte din librării. A apărut și un astfel de top și când au încercat să afle de ce se fură cartea, unii au spus că o fură pentru că n-au bani, dar doresc să afle ce scrie în ea, iar alții au spus: „Pentru că se cere, o fur ca s-o vând.”

AC: Cărțile dumneavoastră au fost primite cu mai mult interes după ce a apărut trendul mâncatului sănătos?

GM: Nu, eu cred că românii au început să conștientizeze totuți că una dintre cele mai importante relații cu sănătatea lor este mâncarea. Până acum ei au fost încântați că au venit tot felul de alimente din afară după o perioadă de penurie. Dar vreau să vă spun că, fără nici un fel de nostalgie, înainte de 89 alimentele erau mult mai sănătoase. Deși pare incredibil, așa este. Ca dovadă că alimentele noastre se duceau la export și erau foarte, foarte apreciate și de aia nu prea se găseau în țară.

AC: Ați scris inițial lucrări științifice, după care ați început să scrieți lucrări de pupularizare; ce v-a determinat să faceți asta?

GM: M-a determinat să scriu aceste cărți tocmai ideea de a-l conștientiza și de a-i da un instrument practic cumpărătorului pentru a-și putea alege după criterii adevărate alimentele sănătoase. Pentru că altfel el rămâne tot mereu cantonat în zona capcanelor, în zona publicitară. Zonă care din păcate nu promovează adevărata calitate a alimentelor. Ați observat și dumneavoastră: reclamele la alimente nu-ți spun că un aliment este sănătos, ci întotdeauna apelează la o parte emoțională. Asociază alimentul cu peisaje frumoase, cu tineri frumoși, cu câștiguri, cu orice altceva decât calitatea intrinsecă a alimentului.

Am spus în cărți adevăruri crude și de multe ori incredibile, pentru că consumatorul crede că în momentul în care un aliment se află pe raft, el se află pe raft pentru că e sigur. Din păcate nu este chiar așa. Sunt prea multe aliment care aflându-se pe raft, din punct de vedere al impactului lor cu sănătatea, nu sunt sigure și mai mult, în timp ne îmbolnăvesc.

AC: Pentru cărțile dumneavoastră de popularizare, în care trebuie să fiți mai simplu în exprimare, simțiți că trebuie să utilizați și un anume talent?

GM: Este nevoie de talent. Talentul știi de unde vine? Atunci când vrei să scrii despre ceva, sau să înveți pe cineva despre ceva, trebui tu mai înainte să fi înțeles bine fenomenul acela pe care vrei să-l explici altuia. Eu tot ceea ce am scris, am scris doar dacă am înțeles mecanismele respectivului fenomen și în felul acesta cred eu că am reuși să îi fac și pe cei care mă citesc sau mă ascultă să înțeleagă ceea ce au am înțeles.

AC: Ați avut vreodată tentația să scrieți și altceva în afară de lucrări de specialitate?

GM: N-am avut timp să am tentația să scriu poezii sau mai știu eu ce. M-am păstrat la domeniul meu și domeniul acesta are un specific: citind foarte mult poți să faci niște conexiuni ascunse despre anumite fenomene și în felul acesta chiar să descoperi. De fapt, știți cum a definit cineva descoperirea științifică: „A vedea ceea ce toți văd, dar a gândi despre ceea ce văd toți cum nu a mai gândit nimeni până la tine”. Munca asta este pasionantă și în același timp absorbantă de timp; nu știi când trece timpul. Uneori s-a întâmplat să mă trezesc și dimineața lucrând, senzația subiectivă fiind că a trecut o oră.

AC: Când vă gândiți la publicul cărților dumneavoastră, vă gândiți la un public deja interesat să aibă o viață sănătoasă, sau la un public căruia puteți să-i deschideți ochii?

GM: Și la unii și la alții. Pentru că de mult ori spun că astăzi scapă cine știe, cine înțelege și cine poate face conexiuni ascunse. Pentru că viața noastră, dacă vreți, este o înșiruire de capcane, dar dacă nu căutăm să ne informăm, să știm, vom cădea tot timpul în aceste capcane. Chiar cred că factorul de selecție majoră astăzi în populația umană este acest comportament de tip scapă cine știe, cine se informează. Cine poate să evite capcanele vieții, inclusiv cele oferite de alimente.

AC: Știu că v-ați asociat numele cu anumite mărci de alimente, puteți garanta pentru ele?

GM: Întotdeauna când am acceptat ca într-o carte scrisă de mine să apară reclame, am fost foarte atent și am impus numai alimente care sunt sănătoase. Și niciodată nu m-am asociat în a promova un aliment pe care eu l-am considerat că nu ar fi tocmai sănătos.

AC: Dacă ar fi să rezumăm toate informațiile pe care le aveți în trei sfaturi practice pentru o alimentație sănătoasă, care ar fi acestea?

GM: Eu zic că primul ar fi să conștientizăm de-adevăratelea că suntem ceea ce mâncăm, adică să acordăm maximă importanță alimentelor pe care le băgăm în gură pentru că de ele, în cea mai mare măsură, depinde sănătatea noastră. Să citim eticheta unui aliment, dacă nu știm ce sunt substanțele pe care le conține, ne informăm și cumpărăm doar în cunoștiință de cauză.

Sigur, ar fi bine să ne revizuim și stilul de viață, adică este foarte impornant să avem măcar trei mese pe zi, să nu mâncăm între mese, între mese ar fi bine să mâncăm fructe și legume crude, oricâte dorim și ,sigur, să bem apă.

AC: Obiceiul de a ronțăi ceva în timpul lecturii este sănătos?

GM: Este nesănătos! Actul de a mânca este un act profund neuro-hormonal, adică mai întâi mâncăm mâncarea cu creerul. Evident că în timp ce mâncăm trebuie să ne concentrăm numai la a mânca, să percepem aromele, savoarea, textura. Nu trebuie să vorbim, nu trebuie să privim la televizor, nu trebuie să citim. Ar trebui niciodată să nu ne așezăm la masă dacă suntem obosiți, dacă suntem nervoși, dacă suntem înfrigurați pentru că mâncarea, și cea mai bună, ne va cădea ca bolovanii.

AC: Care este greșeala esențială pe care o facem în alimentație?

GM: Nu vă lăsați cumpriși de mrejele confortului! Bolile civilizației moderne sunt și boli generate de un confort morbid. În sensul în care nu mai vrem nici să urcăm scările – dacă se strică liftul e maaaare tregedie. Și ne-am dat pe mâna procesatorilor – pentru că am devenit prea comozi, nu mai vrem să ne preparăm deloc mâncarea. Ne găsim mereu scuze că n-avem timp și mâncăm pe stradă, mâncăm uitându-ne la televizor, mâncăm și tot mâncăm și tot mâncăm, nu știm ce mâncăm și până la urmă, evident, ne îmbolnăvim. Suntem tributari dragostei noastre morbide pentru un confort excesiv. Uneori ne e o lene de ne doare, cum spune melodia aceea.

AC: Și dacă ar fi să ne dezvăluiți din secretele dumneavoastră pentru a avea o viață echilibrată și sănătoasă?

GM: Este foarte simplu: din 1972, când am intrat în câmpul muncii, am cam aceeași schemă a activității cotidiene. Mă trezesc la 5 de dimineața, mă culc la 10 seara. Mănânc foarte bine dimineața, sunt atent să mă hidratez cu apă, nu consum alcool în exces – foarte rar și numai câte un pahar de vin de foarte bună calitate, natural. De câte ori am ocazia fac și mișcare, nu merg la sală, dar ați văzut câte scări am de urcat aici la Institut, niciodată nu folosesc liftul. Nu fumez, n-am fumat niciodată. Din când în când beau și o cafea de bună calitate, dar de regulă beau ceai verde neîndulcit, mănânc alimente pe care mi le prepar acasă. În general nu mănânc în restaurante și alimente procesate. Mănânc fructele, legumele mai ales atunci când apar în sezon.

(Andreea Chebac, bookblog.ro, 28 septembrie 2011)

- oamenii de ştiinţă au primit mită sau ameninţari. Dovezile a fost furate. Datele au fost omise sau distorsionate.
- angajaţii guvernamentali care au depus plângeri au fost hărţuiţi, deposedat de responsabilităţi sau concediati.
- şobolani de laborator hraniti cu o cultură GM au dezvoltat leziuni la stomac şi şapte din cele patruzeci şi au murit în termen de două săptămâni. rRcolta a fost aprobat fără teste suplimentare.
- singurul studiu independent de hrănire realizat vreodata a arătat dovezi ca exista pericolele de sănătate alarmante. Atunci când oamenii de ştiinţă au încercat să alerteze publicul, ei si-au pierdut slujbele şi au fost redusi la tăcere cu ameninţări de procese. Citiţi note interne reale ale oamenilor de ştiinţă FDA, de avertizare de toxine, alergii, boli şi noi – toate ignorate de către superiorii lor, inclusiv un fost avocat de Monsanto. Aflaţi de ce FDA reţinute informaţii de la Congres, după un supliment modificate genetic au ucis aproape o sută de oameni şi la mii a provocat handicap.

Trilogia OMG-uri a fost lansat în aprilie 2006 în legătură cu Ziua Pământului (22 aprilie) şi Ziua internaţională GMOpposition (8 aprilie) – un mod coordonat de 30 de naţiuni campanie de sensibilizare cu privire la modificate genetic (MG), produsele alimentare.

Cum am ajuns la acest film
Navigam pe site-ul Ligiei Pop (www.ligiapop.com) – cautand informatii despre alimentatie vegana si despre cartile “Retete Vegane Fara Foc”, “Germenii si Vlastari, Surse de Sanatate si Energie” – si am vazut ca Raoul Pop are un site: raoulpop.com. Aici am gasit mai multe titluri de filme, printre care si acest film.

GMO Trilogy – Unnatural Selection

GMO Trilogy – Hidden Dangers in Kids’ Meals

GMO Trilogy – You’re Eating WHAT? (Audio CD)

Despre banane (din cartea “Vegetariana”, editura Mladinska)

Bananele sunt bogate in fibre dietetice si minerale, mai ales potasiu care este important pentru functionarea celulelor, nervilor si muschilor si poate diminua hipertensiunea. Bananele coapte calmeaza stomacu si se crede ca protejeaza peretii stomacali impotriva acidului gastric si ulcerului. Datorita continutului ridicat de amidon, ele sunt o buna sursa de energie, de asemenea sunt eficiente ca si laxativ. Bananele sunt bogate in triptofan, un aminoacid care ajuta la somn si creaza buna-dispozitie.

Avem 2 surse de informare și vom cita din fiecare conținutul necesar:

1. Firma Agricantus, importator de banane și fructe, deținător de depozit de coacere a bananelor
2. Articolul “La Buftea, unde se coc bananele” din ziarul Gândul

O fotografie elocventa cu stadiile coacerii bananelor este facuta de Don Edwards:

Firma Agricantus, importator de banane și fructe, deținător de depozit de coacere a bananelor

Site: http://www.agricantus.ro/
Importator Narpak pentru: portocale, lamai, mandarine, grapefruit, mere, cirese, rodii, caise, pepeni verzi, banane, kiwi
Distribuitor pentru: Metro, Rewe, Penny, Carrefour, Mega Image, Cora, Kaufland.
Standarde: EurepGap

În pagina “Despre noi” din site-ul agricantus.ro, se specifică coacearea bananelor în depozitele lor speciale, spălarea, ceruire și aplicarea de tratament fungicid la fructele proaspete.

Opinia e-uri.ro este ca fructele sunt stropite de maim ulte ori pana ajunge la consumator pe masă. De multă vreme văzusem pe cutiile de portocale (la Metro) că sunt specificate tratamentele la care au fost supuse fructele pe plantație. De exemplu, portocalele sunt stropite la producător, cu Tyabendazol, care provoacă o toxicitate hepatică severă.

La Buftea, unde se coc bananele

Site: http://www.gandul.info/reportaj/la-buftea-unde-se-coc-bananele-2936009
Data articol: 18 aug 2008

Bananele mâncate de români sunt coapte în „camere de gazare” la marginea marilor oraşe.
Se pierde aroma specifică şi gustul nu va fi niciodată acelaşi ca la o banană culeasă din pom atunci când e coaptă

Una din patru banane mâncate de români se coace la Buftea. Nu în bananier, ci în nişte încăperi întunecate şi etanşe unde bananele verzi sunt gazate cu etilenă, un hormon vegetal de maturare a fructelor. În instalaţiile artificiale de „copt bananele”, temperatura, umiditatea relativă a aerului şi etilena care e pompată din butelii prin conducte sunt dozate de computer în fiecare moment, pe parcursul celor 3-7 zile cât durează procesul de maturare. În funcţie de programul de „coacere” ales, bananele ies din camerele de gazare mai galbene sau mai verzi, explică importatorul turc Deniz Deletioglu: „Există şapte grade de maturare a bananelor, notate cu numere de la unu la şapte.

În primul stadiu bananele au o culoare verde închis, în al doilea bananele capătă o nuanţă verde deschis, în al treilea stadiu coaja fructului e mai mult verde decât galbenă, în al patrulea fructul e mai mult galben decât verde, în al cincilea doar vârful şi codiţa bananei mai sunt verzi, în al şaselea banana e complet galbenă iar în al şaptelea, pe fructul galben încep să apară mici pete maronii”. Numerotarea cu cifre a gradului de coacere a bananelor uşurează comunicarea cu hypermarketurile, care dau telefon şi cer: „Vineri vrem să ne trimiteţi 800 de cutii cu banane numărul patru”. De obicei, bananele cu indicativele 2 şi 3 se comandă atunci când retailerul trebuie să le transporte pe distanţe lungi, în timp ce bananele coapte, de tipurile 5 sau 6, se comandă îndeosebi în preajma sărbătorilor de iarnă, când vânzările cresc masiv şi fructele n-apucă să zăbovească în depozit mai mult de o zi.

Omul imită natura

Etilena este un hormon natural omniprezent în lumea vegetală care determină coacerea fructelor. Dacă în natură fructele îşi produc singure etilena, în „camerele artificiale de maturare”, bananele amorţite de temperaturile scăzute din frigidere au nevoie să fie gazate cu etilenă timp de o zi ca să-şi vină în fire. Bananele inspiră hormonul, care le gâdilă la metabolism, stimulând-le să-şi „fabrice” singure restul de gaz. Instalaţiile care în prima zi pompau etilenă din butelii în „camera de maturare”, în următoarele 4-5 zile sunt folosite la evacuarea excesului de gaz produs de banane, ca să ţină coacerea fructelor sub control. Chimia bananei ne-o explică prof.universitar Chira Adrian, specialist în procesarea fructelor la Universitatatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti: „Banana, ca orice fruct, după recoltare e în continuare un organism viu care respiră, transpiră şi în care au loc o serie de procese biochimice şi fiziologice.

La un moment dat în decursul coacerii lor, bananele încep să producă etilena, un hormon al maturării. Aceasta grăbeşte procesele metabolice, precum îndulcirea bananei, pentru că atunci când e verde, banana conţine amidon şi are gust asemănător cu al cartofului. Însă ca urmare a unor reacţii enzimatice, declanşate de etilenă, amidonul se transformă în zaharuri solubile care dau gustul dulce. Tot etilena determină şi transformarea pigmenţilor clorofilieni, cei care dau culoarea verde la orice fruct, în pigmenţi carotenoidici de culoare galbenă, precum şi transformarea protopectinelor în pectine solubile, ceea ce înseamnă o fermitate mai redusă a fructelor”.

Compromisul necesar

Cu toate că cel puţin teoretic procesul de maturare artificială a bananelor imită coacerea naturală, în realitate: „Faptul că bananele sunt culese înainte de vreme şi grăbirea proceselor biologice şi biochimice din timpul maturării artificiale, pe undeva denaturează caracteristicile fructului. Se pierde aroma specifică şi gustul nu va fi niciodată acelaşi ca la o banană culeasă din pom atunci când e coaptă. Inclusiv ca aspect estetic, bananele maturate în mod natural au un luciu caracteristic datorat stratului de ceară secretat de fruct, pe când la coacerea forţată dacă procesul nu e bine condus şi dozarea etilenei nu e bine reglată, exact ca la o reţetă care se dă unui pacient, bananele nu capătă luciu, ci au o tentă mată”.

Deşi fiecare român mănâncă în medie în jur de 3 kilograme de banane pe an: „Noi, românii, nu ştim care este gustul unei banane coapte cu adevărat, cu excepţia acelora dintre noi care s-au deplasat în ţările sursă ca Ecuador, India sau statele africane şi au gustat banane culese cu mâna lor din pom”. Coacerea bananelor verzi în „camerele de gazare” e însă un compromis care merită, e convins profesorul Chira, deoarece altfel nu le-am mai avea pe masă deloc, deoarece un fruct recoltat de pe planta de origine la maturitate şi-ar pierde valoarea comercială în numai patru zile, faţă de câteva săptămâni, cât îi ia unui lot de banane din Ecuador să străbată oceanul şi să acosteze la Constanţa, în port.

Update noiembrie 2011
Un articol despre situatia in care au ajuns muncitorii din plantatiile de banane: Banana Workers Get $3.3M In Pesticide Case
The case is the first of five lawsuits involving at least 5,000 agricultural workers from Nicaragua, Costa Rica, Guatemala, Honduras and Panama, who claim they were left sterile after being exposed to the pesticide DBCP.

De multi ani s-a auzit de Organisme Modificate Genetic (OMG): soia modificata, porumb modificat. Prin anii ’90-2000 urmaream site-urile americane care publicau articole despre E-uri si OMG-uri. De atunci am inceput fobia aceasta la aditivii alimentari si celor care le spuneam ca produsele respective au E-uri, ma creadeau nebun. In timp au aflat si ei (de la TV, radio si presa) despre E-uri, dar tot le consuma. Tin minte un caz de proces, intre un cultivator de porumb modificat genetic si un apiculor, care avea stupii langa lanul de porumb. Apicultorul a fost dat in judecata (si a pierdut in instanta), pentru a vandut miere obtinuta din polenul de la porumbul modificat. Implicit si miere a devenit “modificata”.  In Romania nu cred ca exista un sistem de control a apicultorului, care vinde miere produsa langa un lan de plante modificate.

Ceea ce doream sa subliniez prin acest articol ar fii:

• exista www.infOMG.ro CENTRUL DE INFORMARE ASUPRA ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC, cu multa informatie despre OMG-uri
   
• in Romania NU MAI TREBUIE ETICHETATE PRODUSELE OBTINUTE DIN INGREDIENTE MODIFICATE GENETIC.Legea nr. 266/2002 din 15/05/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si înregistrarea soiurilor de plante (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din 23/05/2002) prevede:
  

  Art. 13. – (1) Semintele se comercializeaza în ambalaje specifice, închise si etichetate, iar mentiunile înscrise pe eticheta trebuie sa reflecte si sa ateste identitatea si calitatea acestora, inclusiv a starii fitosanitare, potrivit normelor în vigoare.

  (2) În cazul unor soiuri modificate genetic toate etichetele sau documentele însotitoare vor indica clar ca soiul a fost modificat genetic.

  (3) Semintele brute a caror identitate este atestata se pot comercializa în vederea prelucrarii.

  iar Lege nr. 212/2010 din 11/11/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si înregistrarea soiurilor de plante

  15. La articolul 13, alineatul (2) se abroga.

• Un documentar interesant despre Distrugerea terenurilor pentru hranirea fermelor industriale: http://www.feedingfactoryfarms.org/
  
  Link film: http://feedingfactoryfarms.org/assets/media/killing_fields_UK.mov
   
• 16 noiembrie 2010: Multimiliardarul George Copos cumpara 897,813 actiuni Monsanto, valoarea pozitiei este 312.6 milioane de dolari.
   
• 22 noiembrie 2010: Ministrul Agriculturii Valeriu Tabara s-a intalnit cu directorul Monsanto pentru Europa de Est
  

  Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, s-a întâlnit, joi, cu Remi Bastien, Director pentru Europa Centrală şi de Est al companiei Monsanto Europe S.A.

  Remi Bastien a menţionat că ar dori să dezvolte un parteneriat cu un institut de cercetare din România pentru licenţierea construcţiei genetice ce conferă toleranţă la erbicid care să fie introdusă în soiuri autohtone de soia adaptate la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.

  De asemenea, directorul Monsanto a mai spus că România este una dintre ţările prioritare pentru compania pe care o reprezintă, deoarece aceasta deţine aici o investiţie de peste 100 milioane euro (Staţia de procesare a seminţelor de la Sineşti) şi doreşte să continue investiţiile în România prin programe de ameliorare a unor hibrizi convenţionali de porumb şi rapiţă.

  Ministru Valeriu Tabără a făcut o prezentare a potenţialului agricol al României, subliniind că în ţara noastră există rezerve de teren care permit cultivarea cu plante oleaginoase, printre care rapiţa şi soia, a circa două milioane de hectare. De asemenea, ministrul agriculturii a menţionat că în România reluarea cultivării soii modificate genetic este necesară atât din punct de vedere agronomic, cât şi din perspectiva asigurării, din producţia internă, a necesarului de proteină vegetală destinată sectorului zootehnic.

• 14-16 decembrie 2010: Comisia pentru Sănătate şi Familie din cadrul Camerei Deputaţilor a Romaniai a dezbatut şi avizat propunerea legislative privind interzicerea cultivării organismelor modificate genetic şi etichetarea unor categorii de produse (Pl x 807/2010).
  
  Extras din procesul verbal al sedintei:
  

  Dna.dep.Rodica Nassar, preşedintele comisiei, arată că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare interzicerea cultivării organismelor modificate genetic şi etichetarea unor categorii de produse, în vederea prevenirii impactului semnificativ pe care acestea le au asupra mediului, culturilor ecologice şi mai ales asupra sănătăţii populaţiei.
  Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 24 noiembrie 2010, în calitate de primă Cameră sesizată.
  Domnia sa subliniază că, în Uniunea Europeană există state care au renunţat deja la aceste culturi. În opinia domniei sale, aceste produse pot afecta sănătatea consumatorilor, conferind rezistenţă la antibiotice şi determinând chiar creşterea incidenţei alergiilor la consumatori. În consecinţă, domnia sa propune avizarea favorabilă a prezentei propuneri legislative.
  În urma dezbaterilor care au avut loc, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a iniţiativei legislative.

Ce ne va oferi viitorul, nimeni nu stie, doar un singur lucru se cunoaste: cartile se fac la nivel politic si noi suntem doar niste consumatori, care trebuie sa cumparam si sa ne chinuim sa traim cat mai mult. Succes in viitor!

Cunoscuta fiind teama si retinerea cu care consumatorii romani intampina artificiile stiintei in domeniul alimentar, numarul covarsitor de voturi “pentru” a reprezentat o surpriza neasteptata: 182 in favoarea acestei legi si numai 2 voturi impotriva!

Sursa textului de mai sus: http://madeline.ecosapiens.ro/

Sursa principala despre articol: Greenblog.ro

În cei aproximativ 100 de ani de existenţă, se arată în film, Monsanto a ignorat siguranţa alimentară şi stabilitatea mediului pentru a-şi păstra supremaţia pe piaţa mondială de profil. Bazat pe o anchetă de trei ani derulată în America de Nord, America de Sud, Europa şi Asia, filmul spune povestea unui imperiu industrial ajuns să-şi intimideze specialiştii şi să domine prin rapoarte voit eronate, prin complicitatea autorităţilor americane şi prin tactici de presiune şi stimulare a corupţiei.

(Sursa: Jurnalul national, 26/01/2009)