Category Archives: Coloranti – E100-E182

Coloranti: aditivi alimentari cu codul intre E100 si E182

Colorantii reprezinta combinatii organice, sintetice sau naturale, care au proprietatea de a colora produse alimentare lipsite de culoare, a restabili o culoare sau a potenta o aroma. Colorantii alimentari trebuie sa indeplineasca anumite conditii fizico-chimice, sa nu fie toxici si sa fie avizati de legislatia sanitara. Acestia pot avea atat surse naturale cat si artificiale.

– Coloranti sintetici, obtinuti prin sinteza chimica, au o putere de colorare mare si sunt mai ieftini decat cei naturali.
– Coloranti naturali: sunt substanele care se obtin prin extractie din plante, frunze flori (antocianii), sfecla rosie (betaciane), regnul vegetal si animal (carotenoide) s.a.

E173 – ALUMINIU

Aditiv alimentar din categoria coloranţilor de suprafaţă.

Conferă o culoare gri-argintie, putând fi folosit conform reţetelor la diferite ornamente pentru produse de cofetărie şi patiserie.

Nu se cunosc efecte secundare când este utilizat ca aditiv.

Se consideră că doza zilnică de aluminiu din alte surse alimentare ( prin utilizarea foliilor şi vaselor de aluminiu etc.) este mai mare decât cea ingerată ca aditiv.

Concentraţiile mari de aluminiu pot cauza efecte secundare grave la om (deteriorări ireversibile la nivelul sistemului nervos etc.)

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E163 – ANTOCIANI

Antocianinele şi antocianidinele reprezintă o grupă largă de coloranţi naturali. Culoarea majorităţii fructelor, florilor şi fructelor de pădure este rezultatul unei combinaţii de antocianine şi antocianidine. Compuşii individuali sunt izolaţi din diferite specii de plante. Aditivii E 163 (i)-(iii) sunt mixturi.

Sunt utilizaţi pe scară largă, dar coloranţii sunt instabili, fiind influenţaţi de temperatură, lumină şi pH.

Nu sunt permişi în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman nu a fost determinată decât pentru E 163(ii), pentru acesta fiind de până la 2,5 mg/kg corp.

Nu au fost semnalate efecte secundare la cantităţile folosite în alimente.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E160b – ANNATO, BIXINA, NORBIXINA

Aditiv alimentar din categoria coloranţilor naturali, obţinuţi din seminţele copacului anatto (Bixa orellana ). Annatto este numele extractului brut, în timp ce bixina este colorantul solubil în grăsimi, iar norbixina este colorantul solubil în apă. Gama de culori este de la roşu la brun, în funcţie de solventul utilizat pentru extracţie.

Se utilizează în brânzeturi maturate şi topite (15-50 mg/kg), margarine şi alte grăsimi emulsionate (10 mg/kg), cereale pentru micul dejun (25 mg/kg), snacksuri (20 mg/kg), deserturi şi produse fine de brutărie (10 mg/kg), ornamente pentru cofetărie (20 mg/kg) şi în unele lichioruri (10 mg/kg).

Aceşti aditivi nu sunt permişi în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 12 mg/kg corp pentru bixină şi 0,6 mg/kg corp pentru norbixină. Annato poate produce alergii şi eczeme datorate unui component deocamdată necunoscut.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E160a – ALFA-, BETA- şi GAMMA- CAROTEN

Aditivi alimentari din categoria coloranţilor naturali, obţinuţi din morcovi.

Sunt insolubili în apă, iar gama de culori variază de la galben la oranj, în funcţie de solventul utilizat la extracţie.

Este permisă utilizarea în toate tipurile de produse alimentare, conform cantităţilor prevăzute de reţete, cu excepţia celor destinate sugarilor şi copiilor mici.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 5 mg/kg corp. Nu se cunosc efecte secundare la concentraţiile folosite în alimente. Carotenul este o sursă de vitamina A (2 părţi caroten egal o parte vitamina A).

Concentraţii superioare dozei zilnice admise pot duce la o coloraţie galbenă a tegumentelor, la uscăciunea buzelor, mucoasei nazale şi ochilor, iar administrarea timp îndelungat de doze mari declanşează simptomatologia specifică hipervitaminozei A (afectiuni ale pielii şi ficatului, la copii căderea părului, afectarea oaselor, dureri de cap, vomismente şi diplopie, iar la femeile gravide poate provoca malformaţii ale fătului, afectând în special sistemul nervos al acestuia).

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E133 – ALBASTRU BRILIANT (Brilliant Blue FCF)

Aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici obţinut din gudron de huilă.

Conferă culoarea albastră şi este admis a se folosi în cantităţi cuprinse între 50 şi 500 mg/kg sau mg/l, singur sau în combinaţie cu alţi coloranţi, într-o gamă diversă de produse, cum sunt: băuturile alcoolice şi nealcoolice, produse conservate din fructe şi legume, deserturi pe bază de grăsimi, fructe sau lapte, prăjituri, biscuiţi, napolitane, snacksuri, produse de cofetărie, preparate şi conserve din peşte, brânză topită, sosuri, condimente, muştar, suplimente alimentare şi preparate dietetice etc.

Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 12,5 mg/kg corp.

Acest colorant a fost interzis în unele ţări din Europa, pentru ca în prezent Comitetul Ştiinţific pentru Alimentaţie al Comisiei Europene să îl considere sigur şi să permită folosirea lui. Totuşi, unele persoane acuză reacţii alergice, nefiind recomandat nici copiilor hiperactivi.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E131 – ALBASTRU PATENT V

Aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici.

Conferă culoarea albastră, şi este admis a se folosi în cantităţi cuprinse între 50 şi 500 mg/kg sau mg/l, singur sau în combinaţie cu alţi coloranţi, într-o gamă diversă de produse, cum sunt: băuturile alcoolice şi nealcoolice, produse conservate din fructe şi legume, deserturi pe bază de grăsimi, fructe sau lapte, prăjituri, biscuiţi, napolitane, snacksuri, produse de cofetărie, preparate şi conserve din peşte, brânză topită, sosuri, condimente, muştar, suplimente alimentare şi preparate dietetice etc.

Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 15 mg/kg corp.

Concentraţiile utilizate în alimente duc rar la reacţii alergice, însă acest colorant foarte solubil în apă poate funcţiona şi ca eliberator de histamină, intensificând simptomele caracteristice astmului.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E129 – ALURA RED (Roşu Allura AC)

Aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici.

Conferă culoarea roşi şi este admis a se folosi în cantităţi cuprinse între 50 şi 500 mg/kg sau mg/l într-o gamă diversă de produse, cum sunt: băuturile alcoolice şi nealcoolice, produse conservate din fructe şi legume, deserturi pe bază de grăsimi, fructe sau lapte, prăjituri, biscuiţi, napolitane, snacksuri, produse de cofetărie, preparate şi conserve din peşte, brânză topită, sosuri, condimente, muştar, suplimente alimentare şi preparate dietetice etc. Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Deoarece este un colorant azoic, cu potenţial toxic recunoscut, poate produce intoleranţă la persoanele sensibile la salicilaţi. Ca eliberator de histamină, poate intensifica simptomele caracteristice astmului. În combinaţie cu benzoaţii (E 210-215) favorizează hiperactivitatea la copii.

Unul dintre produşii săi de descompunere poate duce la apariţia leucemiei, când este prezent în cantităţi ridicate.

Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 7 mg/kg corp, putând fi foarte uşor depăşită prin consum cumulat. De asemeni, în unele produse se pot folosi combinaţii de coloranţi, fapt ce îngreunează un eventual calcul al dozei.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania

E123 – AMARANT

Aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici.

Conferă culoarea roşie şi se utilizează numai în icre de peşte, băuturi spirtoase şi vinuri aperitive în cantitate de 30 mg/kg sau 30 mg/l.

Datorită toxicităţii, doza zilnică admisă pentru consum uman este de numai 0,5 mg/kg corp. Fiind un colorant azoic, produce intoleranţă la persoanele sensibile la salicilaţi. Ca eliberator de histamină, intensifică simptomele caracteristice astmului.

În combinaţie cu benzoaţii (E 210-215) cauzează hiperactivitatea la copii. A fost stabilită o conexiune între tumori şi amarant, fapt pentru care a fost interzis în SUA şi fostele state sovietice.

Până în 2002 nu a fost permis în România, dar a fost introdus ca urmare a alinierii legislaţiei la cea europeană.

Sursa: A.N.P.C.P.P.S. Romania