Category Archives: Analize produse

Articole din presa romaneasca sau internationale, cu analize ale alimentelor de pe piata, pe care putem sau nu sa le comsumam.

Video: Mâncare de plastic importată în România

România, săraca ţară bogată! Aşa ne-ar putea descrie străinii. Avem 15 milioane de hectare de pământ şi cei mai mulţi fermieri din Europa. Stăm pe o adevărată comoară, dar importăm fără măsură alimente. Ce putem face pentru a avea mai multe alimente locale în farfurie ne spune Carlo Petrini, iniţiatorul mişcării Slow Food, într-un interviu în exclusivitate pentru emisiunea Tinerețe fără bătrânețe, duminică, de la ora 13:30, pe Digi24.

Cum ne putem recâștiga mândria prin hrană? Este hrana produsă artizanal, prea scumpă? Putem compara cozonacul de industrie cu cozonacul casnic, la calitate și la preț? Despre hrană și putere economică.

(Multumesc Tiberiu Cazacioc pentru share de pe Facebook).

Câtă sare este pe un covrig?

IMG_4776Covrigariile sunt o afacere in Romania, cauza fiind consumul imens de produse proaspete, mancate in timpul deplasarii sau a pauzelor scurte de masa ale angajatilor.

Au fost destule articole care explicau de ce nu e bine sa mancam covrigi calzi, facuti la covrigarie. Alte articole explica de ce inca mai exista E-uri in covrigii uscati, ambalati in pungi de plastic. Dupa un consum mai mare, de covrigi proaspeti sau uscati, simtim tot felul de senzatii: sațietate, acru în gură, aciditate în stomac și poate o pierdere a poftei de mâncare (adevarată).

Rețetele sunt simple: cu sare, cu mac, cu susan, cu seminte de floarea soarelui sau de bostan, cu cereale și semințe de in. Cam tot ce doresc consumatorii. Despre covrigii cu sare doresc să vorbim aici. Am pus pe cântar sarea dată jos de pe un covrig uscat dintr-o punga de 10 bucați. Au rezultat aproape 2 grame de sare la un covrig. Matematic voi mai adauga si sare din aluatul din care e facut covrigul si ajung la 2 grame. Daca mananc toata punga de covrigi, ajung la 20 de grame.

Ce ne spune teoria consumului de sare? Maxim 2 grame de sare pe zi. Alte teroii susțin un maxim 6 grame de sare. Nu stim ce este mai bine, cert este că suntem însetați. Sarea este clorura de sodiu NaCl. În corpul nostru se produc tot felul de reacții chimice între substanțele îngurgitate. Un exces de sodiu (Na) poate crește cu 30% eliminarea calciului din organism.

Un regim sărac în sare previne apariția unor boli grave: hipertensiune arterială, osteoporoza, calculi renali, cataractă. Cine a studiat, a publicat rezultate prin care, consumul de sodiu aflat în bicarbonatul de calciu (NaHCO3) nu a generat astfel de boli. Nu stiu exact cum au studiat comparativ un consum de sare si unul de bicarbonat, dar cert este ca acest bicarbonat reduce pe loc presiunea arterială sistolică sau liniștește aciditate din stomac.

Tragem linie și sfătuim consumatorii să pape cât mai puțină sare și cât mai puțin zahăr.

Reportaj: industria patiseriei in Franta. Intre artizan si produse congelate.

Inainte de a arunca zilnic cu noroi in Romania si afacerile romanesti, avem un documentar despre industria patiseriei din Franta. Nu conteaza ca un ecler este 2,5 Euro si este facut manual si cu ingrediente simple, conteaza transparenta pe care o ofera acest documentar, pentru a putea face o comparatie cu industria din Romania.

macarons_6954Inainte de a musca dintr-un ecler sau dintr-o bucata de macarons (ca tot e la moda), sa ne gandim cum a fost facut acest produs si din ce ingrediente. La o intalnire cu un client din industria cofetariei, acesta se certa cu furnizorul despre scumpirea prafului de migdale ce se pune in aceste macarons.

Documentarul contine si analize ale produselor, filmari cu camera ascunsa, filmari noaptea in timpul livrarilor ilegale etc.

Oare in Romania ce fel de ingredinte se folosesc? Pofta buna!

Puiul de tara = Carnea fără antibiotice din ferma de la Breaza = ogradaverde.ro

pui de tara OgradaVerdeNăscut și crescut în Capitală, Victor Cămărășoiu a simțit, când era mic, lipsa vacanțelor la bunici pe care le aveau alți copii, așa că atunci când a avut posibilitatea, și-a cumpărat o casă de vacanță la Breaza, Prahova, și chiar a pornit o afacere profitabilă cu păsări de curte. La ”Ograda Verde” (www.ogradaverde.ro), așa cum și-a numit Cămărășoiu micul paradis rural, a înființat o fermă unde crește pui și curcani în sistem free-range, iar păsările au acces afară și sunt hrănite doar cu cereale.

Deși prețul cu care fermierul vinde carne de pui țărănesc este mai mare decât cel al păsărilor crescute în sistem intensiv, Cămărășoiu spune că produsele sale nu duc lipsă de cumpărători. Printre clienții microfermei de la Breaza se numără inclusiv Comitetul Olimpic Român, care comandă săptămânal carne de pasăre de la Ograda Vede, dovadă că puii de aici sunt de cea mai bună calitate, dar și ”curați”, deoarece standardele pe care trebuie să le îndeplinească produsele consumate de sportivii de performanță, supuși frecvent testelor antidoping, sunt extrem de ridicare. ”Suntem furnizori ai Comitetului Olimpic Român și săptămânal le livrăm o anumită cantitate de pui. De asemenea, avem clienți grădinițe private din București”, spune fermierul.
Despre clienți săi, Victor Cămărășoiu spune că sunt: ”În proporție de peste 90% părinți care au copii cu vârste pornind de la șase luni, când începe diversificare hrănii, până la copii de școală și liceu”. De regulă, aceste familii au venituri peste medie și ”conștientizează că alimentația este un factor foarte important în sănătatea personală”.

Camere web cu imagini live din fermă

Unul dintre elementele cu care își atrage cumpărătorii, pe lângă carnea de foarte bună și calitate pe care le-o livrează, este și un sistem de camere video care filmează și transmite online – în timp real, tot ce se întâmplă în fermă. ”Am decis să montez camere video din două motive. Primul a fost că foarte mulți clienți doreau să vină să vadă ferma, dar nu reușeau să ajungă aici din cauza lipsei timpului și a distanței dintre București și Breaza. Apoi, internetul era deja plin de oameni care vând păsări așa-zise ”eco” sau ”bio” la niște prețuri extrem de mici, ceea ce m-a dus cu gândul că puii respectivi sunt crescuți în condiții similare cu cele din fermele industriale. Prin aceste camere am vrut să arăt clienților mei modul de viață al păsărilor noastre, ce mănâncă și ce fac toată ziua”, a explicat crescătorul de pui de unde i-a venit idea videochatului la pui.

În prezent, după regulile europene, Ograda Verde nu este o fermă bio de pui, însă Cămărășoiu spune că puii și curcanii crescuți de el sunt crescuți după modelul celor din bătătura bunicii de la țară. ”Noi suntem o microfermă în care încercăm să creștem păsările cât se poate de natural, similar cu condițiile din fermele țărănești. Puii sunt hrăniți exclusiv cu un mix de cereale ca și hrană. În zilele în care este vreme frumoasă, au acces nestingherit în țarcurile exterioare”, vorbește crescătorul despre condițiile în care crește păsările.

Dovada că puii de la Ograda Verde sunt ”altfel” se vede cu ochiul liber. ”Vizual, puii mei sunt mai galbeni, au carnea mai fermă decât a celor din comerț, iar din punct de vedere a gustului, toți cei care au gustat spun că nu se compară cu cea din magazine, care este plină de chimicale și antibiotice”, declară fermierul.

Hrană 100% naturală

Un rol important în cadrul business-ului cu pui de la Breaza este hrana naturală a păsărilor. ”În funcție de vârstă sunt rețete diferite, dar toate conțin porumb, grâu, șrot de floarea soarelui, șrot de soia și calciu, iar în perioada martie – octombrie toate păsările au acces la iarbă, le hrănim cu trifoi și lucernă”, explică Cămărășoiu, care a avut idea de a monta o cameră video și în încăperea în care se prepară, sâmbăta și duminica, mâncarea păsărilor.

Potrivit studiilor, unul dintre motivele principale pentru care puii crescuți în sistem free-range au o carne mai bună la gust și sunt mai sănătoși este acela că au un ritm de creștere mai lent și se dezvoltă natural. Dacă puii din sistemul intensiv ajung la greutatea optimă sacrificării în 40 de zile, cei de la Breaza pot fi tăiați după 100 chiar 120 de zile, iar curcanii sunt crescuți între şapte și opt luni înainte de a fi sacrificați.

curcani de tarapui de taraPrimul abator de sacrificare a păsărilor din Prahova

Microferma lui Victor Cămărășoiu are o suprafață de 7.000 de metri pătrați și un efectiv de circa 2.000 de pui, majoritatea de rasă Kabir, dar mai sunt și pui albi Ross 308 și Cobb 500. O importantă latură a business-ului o reprezintă creșterea curcanilor, pentru care vârful de consum este în preajma sărbătorilor de Paște și Crăciun. La pui, anul acesta, vânzările au atins un vârf în luna februarie.

În privința investiției, potrivit fermierului, pentru a înființa Ograda Verde a fost nevoie de circa 100.000 de euro, din care 20.000 de euro pentru realizarea spațiului de sacrificare. Victor Cămărășoiu a reușit, de altfel, să obțină în septembrie 2012, de la Direcția Sanitar Veterinară din Prahova, prima autorizație pentru sacrificarea păsărilor din județ.

Având în vedere că livrarea puilor către clienți se face vinerea, joia este ziua în care se face sacrificarea. Sistemul este unul modern și începe prin asomare, prin acest procedeu păsările sunt paralizate într-un timp foarte scurt astfel încât să nu se chinuie sau să se sperie și să elimine în organism hormonii de stres care sunt dăunători consumatorului.

În prezent de la ferma din Breaza sunt vânduți săptămânal în jur de 150 de pui, iar proprietarul spune că este în grafic din punct de vedere al amortizării investiției. Marea problemă cu care se confruntă, însă, este mortalitatea în rândul păsărilor. Din cauza că el nu pune antibiotice în hrană, în jur de 20% dintre pui se îmbolnăvesc, rata mortalității în fermă fiind de zece ori mai mare decât în sistemul industrial. Chiar și în aceste condiții Cămărășoiu crede că odată ce își va amortiza investiția va ajunge la o rată a profitului de 20%.

Prețul pentru un kilogram de carne de pui este de 32 de lei, iar pentru carnea de curcan, 35 de lei. Abonații fermiei beneficiază de reduceri.

(Sursa: Agrointel.ro, 27 sept. 2014)

Știi ce cumperi? Înșelăciunile de la raionul de lactate

Salata feta tonUn control al inspectorilor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a descoperit multiple nereguli în ceea ce privește laptele și produsele lactate comercializate pe piața din România. În urma acțiunii a fost dispusă scoaterea din circuitul consumului a circa 500 de kilograme de produse „improprii consumului uman” și oprirea temporară a comercializării a circa 15 tone de lactate.

Peste 1.000 de operatori economici și 163 de tone de lapte și produse lactate au fost supuse controlului ANPC timp de 10 zile în luna iunie. Inspectorii au descoperit abateri în cazul a 72% dintre comercianți, iar circa 27 de tone de produse nu respectau prevederile legale, potrivit comunicatului publicat pe site-ul instituției.

Analizele de laborator au scos la iveală abateri privind caracteristicile organoleptice ale produselor (examinate prin miros, văz, gust sau pipăit), neîncadrarea în parametrii fizico-chimici declarați sau impuși, comercializarea alimentelor cu termenul limită de consum și durabilitatea minimală depășită. De asemenea, au fost găsite nereguli în ceea ce privește informațiile înscrise pe ambalajele produselor, cantitatea netă declarată, afișarea prețurilor și modul de depozitare și comercializare a produselor lactate.

În mai multe județe ale țării, dar și în capitală, au fost descoperite produse lactate, precum brânzeturi sau unt, cu urme vizibile de alterare: culoare și consistență modificate, impurități, colonii de mucegai, miros nespecific sau de alterat. Un sfert din produsele analizate conțineau o cantitate de apă, sare sau grăsime diferite față de cele impuse ori declarate pe ambalaj.

În peste jumătate dintre județele controlate (62%), inspectorii au descoperit pe rafturile comercianților produse lactate comercializate chiar și după șase zile de la expirarea termenului de valabilitate impus de producător. De asemenea, peste 12% dintre produsele controlate nu aveau inscripționate „informațiile obligatorii, care să permită alegerea sortimentului dorit”. Printre abaterile de acest gen s-au numărat lipsa procentului de sare conținut, tipul laptelui comercializat la automate („crud”, „necesită fierbere”), a elementelor de identificare, a etichetelor sau caracterizării produsului. De asemenea, în cazul unor produse a fost observată inscripționarea cu informații care pot induce în eroare. Este cazul unor specialități comercializate sub denumirea de „brânză”, care conțin însă grăsimi vegetale. Potrivit reglementărilor în vigoare, „denumirea de brânza este rezervată numai produselor derivate exclusiv din lapte”.

În urma controlului ANPC au fost aplicate peste 800 de sancțiuni contravenționale. Dintre acestea, 310 au fost avertismente, iar restul amenzi care se ridică la peste 1.380.000 de lei.

Pentru a evita cumpărarea de produse lactate neconforme cu standardele impuse, inspectorii ANPC sfătuiesc consumatorii să fie atenți la condițiile de depozitare a acestora în magazin și să evite locurile neautorizate de comercializare sau cele care nu eliberează bon de casă pentru alimentul cumpărat. De asemenea, produsele cu termenul de valabilitate depășit sau modificat și cele cu etichete îndoielnice trebuie refuzate.

„În cazul în care ambalajul este bombat, rezultă că a început procesul de fermentare şi produsul nu mai este propriu consumului uman. Trebuie acordată o atenţie deosebită condiţiilor de depozitare, atât în magazinul de desfacere, cât şi la domiciliu, astfel încât produsele să fie păstrate la temperaturile indicate de producător. Totodată, operatorii economici trebuie să respecte toate prevederile legii, astfel încât să nu pună în pericol sănătatea consumatorilor şi să nu fie amendaţi”, a declarat președintele ANPC, Marius Dunca, citat de Mediafax.

(Semnele Timpului, 11 august 2014)
Continue reading Știi ce cumperi? Înșelăciunile de la raionul de lactate

Roșiile țuguiate sunt cancerigene? Dr. Menci: “Din pacate, nu sunt roșii autentice românești”

Rosii uscateCercetătorii în legumicultură avertizează că tomatele cu ţugui sunt periculoase pentru organism. Ei susţin că pentru acest tip de roşie se folosesc în exces erbicide sau substanţe de coacere forţată, ce pot duce la cancer. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, invitat la REALITATEA TV a dezvăluit faptul că este o problemă mondială că s-au înlocuit soiurile autentice cu hibrizi, fiind valabil și pentru țara noastră.

“Sunt și soiuri mucronate care așa sunt ele, însă acel mucron, țugui, poate provine dintr-o stimulare, cum au spus specialiștii în agricultură. Din pacate, nu sunt roșii autentice românești pentru că nu se mai cultivă cele autentice. Sunt hibrizi dependenți de pachete de tratament cu pesticide și îngrășăminte.
Roșiile au avize pentru că așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, în general despre alimente, nu vorbim de o toxicitate acută, ci vorbim de efecte asupra sănătății pe termen mediu și lung, efecte care nu provin numai de la un singur aliment, ci dintr-o cumulare de alimente cu medicamente, consum excesiv de alcool și tutun.

Este o problemă mondială că s-au înlocuit soiurile autentice cu hibrizi.

Roșiile cu tugui și e-urile sunt la fel de nocive.

Toxitatea este o chestiune relativă și este un răspuns strict personal al fiecărui individ. Apare fenomenul de sinergism sau efectul de cocktail. Noi nu mâncăm un aliment cu un singur E, ci mâncăm aimente care conțin metale grele, cu reziduri de pesticide, cu substanețe adăugate care conțin o anumită textură și cand facem exces, lucrurile devin dramatice.

Ar trebui să foloim soiuri tradiționale! Roșiile hibride nu le putem cultiva fără să le stropim și să le administrăm îngrăsăminte chimice, așa sunt ele create, sunt foarte sensibile.”, a spus Menci la REALITATEA TV.
ATENŢIE la ROŞII: cele ŢUGUIATE sunt CANCERIGENE

“Avem doua tomate: o tomata care nu a fost stimulata si o tomata care a fost stimulata. Cea nestimulata are punctual pistilar normal, chiar putin ingropat si este plata, iar cea stimulata vedeti in locul punctului pistilar a creat aceasta deformare vizibila.”

Cercetătorii buzoieni de la Staţiunea Legumicolă spun că substanţele folosite pentru creştere sau pentru îndepărtarea dăunătorilor produc o acumulare a toxinelor în extremitatea roşiei.

“Aceste substanţe sunt periculoase atat pentru planta cat si pentru mediu, dar in special pentru om. nu intamplator o parte din ele au fost scoase de pe lista oficiala si nu ma au dreptul de a fi comercializate pe teritoriul romaniei, dar din pacate, asa cum stiti totul este posibil la noi. Circula aceste substante in randul cultivatorilor, pentru ca vorbim de bani, de castig si sigur, sunt de regula cancerigene”, explică un cercetător.

În pieţele buzoiene, tarabele sunt pline de roşii cu ţugui. Comercianţii ne garantează, însă, că sunt bune la gust şi sănătoase.

Clienţii merg pe mâna negustorilor şi cumpără fără să pună sub semnul întrebării calitatea roşiilor.

(Sursa: Realitatea.net, 04 iulie 2014)

Ce este grasimea? (video si chimie)

Uleiul de măsline e 100% grăsime, nu conține nimic altceva. Pe de altă parte, amestecul pentru clătite are doar 11% grăsime. Și totuși, uleiul de măsline îți face bine, iar aluatul de clătite nu. De ce? După câte se pare, cantitatea de grăsime pe care o mâncăm nu ne influențează greutatea sau colesterolul sau riscul de boli cardiace la fel de mult ca tipul de grăsime pe care-l mâncăm.

Dar haideți să argumentăm: Ce e grăsimea?

Dacă ar fi să mărim imaginea pe un somon, care e un pește gras, dincolo de organe, dincolo de țesuturi, în celule, am vedea că acea chestie căreia-i spunem grăsime e, de fapt, făcută din molecule numite trigliceride, și nu toate sunt la fel. Iată un exemplu. Cei trei atomi de carbon din stânga, acela e glicerol. Poți să vezi asta ca pe coloana vertebrală ce ține restul moleculelor laolaltă. Cele trei lanțuri lungi din dreapta se numesc acizi grași, și sunt diferențe subtile în structura acestor lanțuri care stabilesc dacă o grăsime e, hai să spunem, solidă sau lichidă; dacă râncezește rapid sau nu; și, cel mai important, cât bine sau rău îți face.

What_is_fat_-_George_Zaidan_-_YouTube_-_2014-05-14_00.49.57Să ne uităm la câteva diferențe. Una e lungimea. Acizii grași pot fi scurți sau lungi. O diferență mai importantă e tipul de legătură dintre atomii de carbon. Unii acizi grași au doar legături simple. Alții au și legături simple și duble. Acizii grași cu legături simple se numesc saturați, iar cei cu una sau mai multe legături duble se numesc nesaturați.

Majoritatea grăsimilor nesaturate sunt bune, în timp ce grăsimile saturate, în exces, fac rău. Povestea se cam sfârșește aici pentru grăsimile saturate, dar nu și pentru cele nesaturate. Legăturile duble din aceste molecule au o proprietate cam ciudată: sunt rigide. Asta-nseamnă că sunt două feluri de a aranja fiecare legătură dublă. Primul e așa, când ambii atomi de hidrogen sunt pe aceeași parte, iar cei de carbon pe aceeași parte. Al doilea fel e așa. Atomii de hidrogen și de carbon sunt în părți opuse ale legăturii duble.

Chiar dacă ambele molecule sunt făcute exact din aceleași elemente de bază, ele sunt substanțe cu totul diferite, și se comportă complet diferit în corpul nostru. Configurația din stânga se numește CIS, de care, probabil, nu ați auzit vreodată. Cea din dreapta se numește TRANS, și probabil ați mai auzit de grăsimi TRANS până acum. Nu râncezesc, sunt mai stabile în timpul prăjitului, și pot schimba textura alimentelor în moduri în care alte grăsimi nu pot. Sunt îngrozitoare pentru sănătatea voastră, de departe mai nocive decât grăsimea saturată, chiar dacă, tehnic, sunt un tip de grăsime nesaturată. Stiu că pare o nebunie, dar corpului vostru nu-i pasă cum arată o moleculă pe hârtie. Tot ce contează e forma 3-D unde se potrivește molecula, unde nu, și cu care traiectorii se intersectează.

Așadar, cum știți dacă un aliment are grăsimi trans? Ei bine, singura modalitate sigură de a ști e dacă vedeți cuvintele „parțial hidrogenat” pe lista ingredientelor. Nu lăsați etichetele cu ingrediente sau reclamele să vă păcălească. FDA le permite producătorilor să susțină că produsele lor conțin „0” grame de grăsime trans, chiar dacă au până la o jumătate de gram per porție. Dar nu există reguli stricte și rapide pentru cât de mică poate fi o porție, iar asta înseamnă că trebuie să vă bazați că o să vedeți acele cuvinte, parțial hidrogenat, pentru că așa sunt făcute grăsimile trans, hidrogenând parțial grăsimile nesaturate.

Să ne întoarcem, deci, la uleiul nostru de măsline și la amestecul pentru clătite. Uleiul de măsline e 100% grăsime. Amestecul pentru clătite e doar 11% grăsime. Dar uleiul de măsline e în mare parte grăsime nesaturată, si nu are grăsime trans.

Pe de altă parte, mai mult de jumătate din grăsimea din amestecul pentru clătite e sau saturată sau trans. Și astfel, chiar dacă uleiul de măsline are de 10 ori mai multă grăsime decât amestecul pentru clătite, e sănătos, pe când amestecul nu.

Nu încerc să mă iau de amestecul pentru clătite. Sunt multe alimente cu acest profil de grăsime.

Ideea e următoarea: Nu e vorba de cât de multă grăsime mâncați, ci de tipul de grăsime. Iar ceea ce face o anumită grăsime benefică sau nocivă e forma ei.

As the narrative goes, fat is bad. Well, it’s actually more nuanced than that. The type of fat you eat is more impactful on your health than the quantity. George Zaidan examines triglycerides, the varied molecules that make up fat, and how to identify which types of fat you are consuming.

(Sursa: edTed si Youtube)

Zaharul: Cum ne afecteaza creierul

how_sugar_affects_the_brainImaginați-vă fursecuri călduțe, lipicioase, bomboane crocante, prăjituri moi, cornete pline cu înghețată. Salivați? Poftiți după desert? De ce? Ce se întâmplă în creier de ne face să rezistăm atât de greu la dulce?

Zaharuri e termenul general folosit pentru a descrie o clasă de molecule numite carbohidrați, din multe măncăruri și băuturi.

Verificați etichetele dulciurilor pe care le cumpărați: Glucoza, fructoza, zaharoza, maltoza, lactoza, dextroza și amidonul sunt toate tipuri de zaharuri.
La fel și siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză, sucul de fructe, zahărul brun, și mierea.
Zahărul nu e numai în bomboane și deserturi, e adăugat și în sucul de roșii, iaurt, fructe deshidratate, apa cu arome, sau batoanele de musli.
Zaharurile sunt peste tot și e important să înțelegem cum afectează creierul.

Ce se întâmplă când zahărul ajunge pe limbă?

Te face consumul unei cantități mici de zahăr să-ți dorești mai mult? Iei o înghițitură de cereale. Glucidele conținute activează receptorii gustului dulce, parte a papilelor gustative de pe limbă. Acești receptori trimit un semnal la trunchiul cerebral, și de aici se ramifică în multe zone din creier, cortexul cerebral fiind una din ele. Gusturile sunt procesate de zone diferite ale cortexului cerebral: amar, sărat, umami, și, în cazul nostru, dulce.
De aici, semnalul activează sistemul de plăcere al creierului.

Acest sistem e alcătuit dintr-o serie de „căi” electrice și chimice din câtorva zone diferite ale creierului. E o rețea complicată, dar răspunde la o singură întrebare sunconștientă: să fac asta din nou?
Acel sentiment călduț, neclar pe care îl ai când guști prăjitura cu ciocolată a bunicii?
Acela e sistemul de plăcere care spune „Mmm, da!” Și nu e activat doar de mâncare.

Socializarea, comportamentul sexual, și drogurile sunt doar câteva exemple de lucruri sau experiențe care activează și ele sistemul de recompensare. Dar supra-activarea acestui sistem declanșează o serie de evenimente nefericite: pierderea controlului, pofta, toleranța crescută la zahăr.

Să ne întoarcem la înghițitura de cereale. „Călătorește” până la stomac și în cele din urmă în intestine. Și apoi? Sunt receptori ai zahărului și acolo. Nu sunt papile gustative, dar trimit semnale, transmițându-i creierului că ești sătu sau că organismul ar trebui să producă mai multă insulină ca să anihileze zahărul pe care îl consumi în plus.

Moneda de schimb a sistemului de recompensare e dopamina, o substanță chimică sau un neurotransmițător important. Sunt mulți receptori ai dopaminei în creier, dar nu sunt distribuiți în mod egal. Anumite zone conțin grupuri dense de receptori, iar aceste „puncte fierbinți” de dopamină fac parte din sistemul de plăcere. Droguri precum alcoolul, nicotina, sau heroina produc dopamină în exces făcându-i pe unii să caute constant acea senzație, cu alte cuvinte, să fie dependenți. Zahărul mai face ca dopamina să fie eliberată, deși nu atât de violent ca în cazul drogurilor. Iar zahărul e rar între mâncărurile care induc dopamina. Brocoli, de exemplu, nu are niciun efect, ceea ce explică probabil de ce e greu să-i faci pe copii să-și mănânce legumele.

Vorbind de mâncare sănătoasă, să spunem că vă e foame și decideți să luați o masă echilibrată. Faceți asta, iar nivelul de dopamină va ajunge la maxim în aceste „puncte fierbinți” din sistem. Dar dacă mănânci aceeași mâncare mai multe zile la rând, nivelul de dopamină va crește tot mai puțin, ”aplatizându-se” în cele din urmă pentru că atunci când e vorba de mâncare, creierul a evoluat să dea o atenție sporită gusturilor noi sau diferite. De ce? Două motive: în primul rând, pentru a detecta mâncarea stricată, și doi, cu o hrană variată, avem mai multe șanse să ingerăm toți nutrienții de care avem nevoie. Pentru a menține această varietate, trebuie să recunoaștem o mâncare nouă, și, mai important, trebuie să vrem să continuăm să mâncăm ceva nou. De aceea nivelul de dopamină se „aplatizează” când mâncarea devine plictisitoare.

Înapoi la acea mâncare acum. Ce se întâmplă dacă în locul unui fel de mâncare sănătoasă, echilibrată, consumați mâncare bogată în zahăr? Dacă mănânci zahăr rar sau nu consumi mult deodată, efectul e similar cu cel al unei mese echilibrate. Dar dacă mănânci prea mult, răspunsul de dopamină nu se aplatizează. Cu alte cuvinte, a consuma mult zahăr va continua să fie resimțit ca o recompensă. În acest fel, zahărul se comportă cam ca un drog. E un motiv pentru care oamenii par să fie dependenți de mâncarea dulce.

Gândiți-vă, așadar, la toate tipurile de zahăr. Fiecare e unic, dar de fiecare dată când orice tip de zahăr e consumat, pornește un efect domino în creier, producând o senzație de recompensă. Prea mult, prea des, iar lucrurile pot ajunge la suprasaturație. Deci, da, consumul în exces de zahăr are asupra creierului efecte care dau dependență, dar puțină prăjitură din când în când nu face rău nimănui.

Cand mananci ceva cu zahar, papilele tale gustative, organele tale si creierul tau primesc mesaje despre aceasta. Spre deosebire de procesarea substantelor de tip alcool sau nicotina, la un aport de zahar, sistemului de recompense creste nivelul de dopamina si te face sa doresti mai mult. Nicole Avena ne explica prin acest filmulet cum dulciurile si alimentele dulci ar trebui consumate cu moderatie.

(Sursa: ted.com)