Category Archives: Analiza produse cu E-uri

Articole din presa care prezinta analize ale ingredientelor din care sunt fabricate anumite produse

Video: Adevaratele bunatati romanesti, alungate din magazine. “Intai distrugi gustul populatiei, apoi cumpara absolut orice”

TRADITIE ROMANEASCA, partea I. Suntem intr-o permanenta lupta cu falsurile pentru ca industria se incapataneaza sa ne vanda apa si soia la pret de carne sau arome chimice la pret de fructe. Intr-o piata scapata de sub control, nimic nu mai e ce pare.

Romanii cheltuie intr-un an 10 miliarde de euro pe alimente. Majoritatea din import, sau procesate in Romania din materie prima din import. In hatisul de etichete imbietoare, devine imposibil sa deslusesti ce-i sanatos si hranitor. Sunt multi producatori romani cinstiti, majoritatea mici, dar la care nu mai reusim sa ajungem. Cu marketing agresiv si preturi tot mai mici, corporatiile alimentare – sub atenta supraveghere a autoritatilor romane – ii scot incet dar sigur de pe piata.

Retetele de calitate care au supravietuit s-au refugiat sub umbrela produselor traditionale, dar si acest concept, scapat din mana functionarilor din Ministerul Agriculturii a fost in final discreditat si compromis de aceiasi mari jucatori. Dreptul nostru de a sti ce mancam e incalcat cu nerusinare de producatori fara scrupule. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, standardele – vechile STAS-uri – pentru retetele mancarii procesate au disparut. Azi fabricile pot sa puna fara jena o fotografie cu un peisaj de munte pe un iaurt sau o ciocolata facute cu lapte praf de la vaci ce n-au vazut vreodata iarba.

Gustul de carne, fructe sau branza, pana si aroma de fum sunt adesea imitate de procesatori cu ajutorul unor prafuri si lichide obtinute chimic.

Sorin Minea, producator mezeluri: “Daca vom strica toate retetele, noi vom iesi din piata. Daca noi am fi pastrat retetele anilor `50-`60, la ora actuala puteam sa cucerim piata Vestului, aveam produse foarte bune, cu traditie, in clipa in care faci stifturi, au si ei stifturi mai bune, si ne batem pe pe piata stifturilor?”

Nu mai stim ce mancam si de cele mai multe ori, nici macar pretul nu mai e un criteriu pentru calitate. In al doisprezecelea ceas, unii procesatori isi fac mea culpa: Am alergat dupa profit, n-am respectat consumatorul si reteta ci am respectat profitul”, spune Sorin Minea.

Sa luam parizerul. Odinioara era o delicatesa, facuta din carne de vaca calitatea I. S-a pastrat numai culoarea roz obtinuta din carmin. In dictionarul explicative: parizerul e definit ca “mezel proaspat preparat din carne tocata de vita, mai ales plamani, si din slanina tocata, afumate la cald si apoi fierte”.

Cine mai stie ca in parizer n-au ce sa caute soia, coloranti si arome identic-naturale. Acum, in loc de carne scrie pe etichete “proteina animala” – suna bine, dar sunt doar resturi pe care nimeni nu le-ar manca, practic o mazga roz la care se adauga apa. Pe vremuri – delicatesa, azi cel mai ieftin.

Ne hranim prost in timp ce producatorii care respecta retete cu ingrediente de calitate risca falimentul.

“Cand te obisnuiesti cu gustul de glutamat, orice produs care are glutamat are acelasi gust”, spune Sorin Minea. “Intai distrugi gustul populatiei, si dupa aia cumpara absolut orice – lucru care s-a intamplat si se intampla in Romania”

In jocurile marilor procesatori aflati in concurenta crancena noi, clientii, suntem victima colaterala. Nu mai stii cine te inseala. Cel care vinde scump vrea sa te jecmaneasca, cel cu marfa ieftina te minte la calitate. Asa incar mergem la cumparaturi cu increderea zdruncinata.

“Scuza cu romanii cumpara ieftin e inventata de cei care vor sa vanda ieftin cu profit mare”, spune Sorin Minea.

Nu ne place ce cumparam, iar dovada e studiul Eurostat care ne arata ca romanii arunca intr-un an peste 2 milioane de tone de mancare la gunoi. Iar retetele bune pe care le aveam au fost distruse in ultimii 26 de ani.
Continue reading Video: Adevaratele bunatati romanesti, alungate din magazine. “Intai distrugi gustul populatiei, apoi cumpara absolut orice”

Analiza E-urilor la produsele de tip Mustar – Protecţia Consumatorilor

Ceata si umbre Dupa InisteAsociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România – A.N.P.C.P.P.S. România – InfoCons a realizat studiul pe produsele tip muştar ce se regăsesc pe piaţa din România.

În cadrul studiului au fost analizate 29 de produse tip muştar, achiziţionate în mod aleatoriu şi anonim în luna iulie 2014.

Ca urmare a realizării acestui studiu a reieşit faptul că, în ceea ce priveşte numărul de E-uri, din cele 29 de tipuri de produse analizate, acesta variază între 0 şi 8 E-uri:

– 34.48% din produsele analizate au în conţinut 3 E-uri;

– 24.13 % din produsele analizate au în conţinut 2 E-uri;

– 13.79 % din produsele analizate au în conţinut 1 E ;

– 10.34 % din produsele analizate au în conţinut 4 E-uri;

– 6.89 % din produsele analizate au în conţinut 7 E-uri;

– 3.44% din produsele analizate au în conţinut 8 E-uri;

– 3.44% din produsele analizate au în conţinut 6 E-uri;

– 3.44% din produsele analizate au în conţinut 0 E-uri.

Produsele tip muştar care au stat la baza studiului au că distribuitor/producător următoarele companii: S.C. Producţie Ardealul S.R.L., S.C. CONTEC FOODS S.R.L., S.C. Carrefour România S.A., S.C. Univer Product S.R.L., Unilever South Central Europe S.A., S.C. Mersel Company S.R.L., Auchan Import-Export România, Auchan România S.A., România Hypermarche S.A., S.C. Mega Image S.R.L., S.C. Boromir Prod S.A., S.C. Papalito Trading S.R.L., S.C. Trust Orizont S.A., Kaufland România SCS, S.C. Fermă Honigberg S.R.L., S.C. Lidl Discount .S.R.L., REWE România S.R.L., S.C. Profi Rom Food S.R.L., Kamîş-Condimente S.R.L.

Conţinutul de boabe/ făină de muştar variază între 15 % şi 30 :

– 13,79 % din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 20%;

– 10,34% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 16.5%;

– 6.89% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 16%;

– 6.89% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 18%;

– 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 30%;

– 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 23.5%;

– 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 19.5%;

– 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 15%;

– 3.44% din produsele supuse studiului au în conţinut boabe/făină de muştar de 16.2 %.

ATENŢIE! 44.82 % din produsele studiate nu au menţionat pe etichetă conţinutul de boabe/făină de muştar.

Gramajul produselor studiate variază între 150 – 500 grame, iar 72.41 % din aceste produse au menţionat pe etichetă valoarea nutriţională.

34.48% de produse au menţionat pe etichetă valoarea zaharurilor, această variază între 0.9 şi 6.2 grame / 100 grame de produs.

(teste-comparative.ro, 3 Aug 2014)

Lalea rosie

Pe piata se gasesc produse tip ketchup care au in continut si 9 E-uri

Lalea rosieAsociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons a realizat un studiu pe etichetele produselor tip Ketchup ce se regasesc pe piata din Romania. In cadrul studiului au fost analizate 24 de produse tip ketchup, achizitionate in mod aleatoriu si anonim de catre reprezentatii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons din supermarket-urile de pe teritoriul tarii, in luna iulie 2014.

Ca urmare a realizarii acestui studiu a reiesit faptul ca, in ceea ce priveste numarul de E-uri, din cele 24 de tipuri de produse analizate:

  • 33.33 % din produsele analizate au in continut 5 E-uri;
  • 25 % din produsele analizate au in continut 2 E-uri;
  • 20.8 % din produsele analizate au in continut 4 E-uri;
  • 8.33 % din produsele analizate au in continut 7 E-uri;
  • 4.16 % din produsele analizate au in continut 1, 6 sau 9 E-uri;

Numarul de E-uri continute in produsele supuse studiului variaza intre 1 si 9 E-uri

Studiul complet poate fi regasit aici (Studiu ketchup Iulie 2014 – InfoCons PDF).

Pentru a afla mai multe detalii privind semnificatia E-urilor ( categorie, mod de utilizare, doza zilnica admisa precum si recomandari) va rugam sa accesati : http://e.infocons.ro/

Totodata, produsele tip ketchup care au stat la baza studiului au ca distribuitor/producator urmatoarele companii: S.C. Productie Ardealul S.R.L. , S.C.Univer Product S.R.L., S.C. Mega Image S.R.L., SC. Carrefour Romania S.A., S.C. Extracte Naturale Natex S.R.L., S.C. Papalito Trading S.R.L., S.C. Sitemani S.R.L., S.C. Profi Rom Food S.R.L., S.C. Lidl Romania S.C.S., S.C. REWE Romania S.R.L., S.C. Sahprod Meteor S.R.L., Romania Hypermarche S.A., S.C. Auchan Romania S.A.

Cantitatea de sare/ 100 g de produs – se situeaza intre 1.9 g si 2.4 g.

83.33 % de produse care au inserat pe eticheta valorile energetice /100g, acestea se situeaza intre 31 kcal si 141 kcal.

Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. – International Consumer Research & Testing pentru produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – o9atitudine ! – InfoCons (www.protectia-consumatorilor.ro ), unica organizatie din Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor.

(Sursa: teste-comparative.ro, 23 iulie 2014)

Studiu: 25.92% din gumele de mestecat au in continut un numar de 11 E-uri

cropped-zambet_rosu_1893.jpgAsociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons a realizat un studiu pe etichetele produselor tip guma de mestecat ce se regasesc pe piata din Romania.

In cadrul studiului au fost analizate 27 de produse tip guma de mestecat, achizitionate in mod aleatoriu si anonim de catre reprezentatii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons din supermarket-urile de pe teritoriul tarii, in iulie 2013 .

Ca urmare a realizarii acestui studiu a reiesit faptul ca, in ceea ce priveste numarul de E-uri, din cele 27 de tipuri de produse analizate:

– 25.92 % au in continut un numar de 11 E-uri;

– 14.8 % au in continut un numar de 8 sau 10 E-uri;

– 11.1% au in continut un numar de 12 E-uri;

– 7.4 % au in continut un numar de 13 E-uri

Numarul de E-uri continute in produsele supuse studiului variaza intre 1 si 17 E-uri .

Totodata, toate produsele tip guma de mestecat au ca distribuitor/producator Wrigley Romania.

Din cele 27 de tipuri de produse testate, doar 18.51 % au in continut zahar, restul de 81.5 % au in continut indulcitori.

Toate cele 27 de produse testate au in continutul lor arome de diferite fructe.

Rezultatele integrale ale studiului pot fi accesate AICI.

Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. – International Consumer Research & Testing pentru produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – o9atitudine ! – InfoCons, unica organizatie din Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor.

Ia atitudine! Cunoaste-ti drepturile si exercita-le apeland 021 9615!

(Sursa: Protectia Consumatorilor, aprilie 2014)

Ceai cu E-uri, adica bautura necarbonata de tip ceai cu E-uri

suc_iarba_w940.jpgBauturile acestea NU sunt ceaiuri, sunt niste combinatii magice facute in niste laboratoare chimice, date la fabrica si vandute sub tot felul de denumiri. Daca ne uitam la combinatia de elemente, pe primul loc este apa. Nu scrie pe eticheta, dar ele au apa, corect? Cred ca e potabila. Daca e de la robinet, inseamana ca au filtrat-o sa ii mai scoata din clor si din fluor, dar nu le poti scoate asa usor si lor le trebuie debit baban sa faca atata “ceai”.

Urmeaza un alt element important: zaharul si/sau indulcitorii. De ce este acest “si/sau”? Pentru ca de la departamentul juriric le-au zis ca exista o limita maxima data de lege pentru utilizarea unui ingredient. Cei care fabrica “baga” maximum si daca nu e destul de dulce, mai pun inca un ingredient magic, sintetic, numit indulcitor. Si aici exista limite la gramaje si atunci facem o combinatie de indulcitori sa fim siguri (vezi ingredientele de la guma de mestecat, ca acolo este cel mai elocvent). Punem 5 linigurite de zahar, 2 picaturi de acesulfam K, o mana de aspartam sa fim siguri ca ne rupe pancreasul.

Ce sa mai punem? Ah! Ceaiul! Punem un strop de suc de fructe, obtinut suc concentrat, adica 0,1% din totalul de lichid din sticla. Facem calculul si rezulta: la o sticla de 500 ml de “ceai”, acesta 0,1% de suc, reprezinta 0,5 ml de suc. Incerc sa imi imaginez cam cat e 0,5 ml de suc concentrat, o cana are 200 ml, o siringa medie are 5 ml, deci ajung la o picatura.

In formula magica sa mai adaugam aditivii alimenetari (E-urile). Aici punem ce ne-au dat de la laborator, sa iasa totul ca in avizul aprobat de autoritatiile romane. Punem ce avem prin casa… scuze, prin fabrica. Sa nu uitam si niste antioxidant si conservanti, ca se strica picatura de suc concentrat si apa are apoi gust de statut. Oricum a stat in rafturi si in soare, cateva luni pana sa ajunga la voi in burtica sau mai rau, la copiii vostri in burtica.

Din lista de mai jos, avem un castigator in analiza din noiembrie 2013 facuta de Asociatia Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S. Romania – InfoCons.

Ice Tea Piersici de la Lidl: acid citric (E330), acid ciclamic si sarurile sale de sodiu (E952), acesulfam K (E950), aspartam (E951), sorbat de potasiu (E202), benzoat de sodiu (E211), caramel sulfit de amoniu (E150a), acid ascorbic (E300)

Daca sunteti curiosi ce contin aceste “ceaiuri” analizate, puteti vedea fisierul PDF de mai jos: Studiu_Ceaiuri_InfoCons-Protectia-Consumatorilor.pdf

Sunt diferite articole in presa despre aceasta analiza si unul dintre ele este de la AmosNews.

Succes la cumparturi.

Atenţie la patE-uri! Lista conservelor de pate de ficat nocive pentru sănătate

Lalea rosieUn studiu derulat recent de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) arată că cele mai multe dintre pateurile de ficat comercializate pe piaţa românească au în compoziţia lor E-uri. Specialiştii atrag atenţia că, dacă sunt consumate în exces, produsele respective pot avea efecte negative asupra sănătăţii.

Concret, reprezentanţii ANPC au inclus într-o cercetare derulată în perioada iulie – august 46 de tipuri de pate, achiziţionate în mod aleatoriu şi anonim de către aceştia, direct din rafturile supermarketurilor. După ce au analizat etichetele produselor, care provin de la diverşi producători şi distribuitori din piaţă, specialiştii ANPC au arătat că din punct de vedere al numărului de E-uri, doar 6,52% nu au niciun E, 19,56% au un conţinut de 2 E-uri, 13,04% conţin 6 E-uri şi 8,69% conţin 9 E-uri. ”Numericul de E-uri variază între 0 şi 10“, se arată într-un comunicat de presă dat publicităţii de Protecţia Consumatorilor.

MARII PRODUCĂTORI, LUAŢI LA PURICAT DE ANPC

Printre principalii producători analizaţi în cadrul studiului s-au numărat S.C. Scandia Food S.R.L., Tulip Food Company, S.C. Mega Image S.R.L., Hame România S.R.L., S.C. Glina S.A., S.C. Producţie Ardealul S.R.L. Spre exemplu, pateul de porc de la Hame conţine 10 E-uri. Tot 10 E-uri conţine şi pateul marca TiP, produs de hipermaketul Real. Potrivit unui tabel publicat de ANPC, aditivii din produsele menţionate sunt polifosfaţi, caragenan, nitrit de sodiu sau carmin. În schimb, pateul Prefera conţine şase E-uri, după cum susţin specialiştii, în aceeaşi situaţie fiind şi pateul de porc Bucegi. Cinci E-uri se regăsesc în pateul Ardealul produs de Orkla Food Romania S.A. În cele produse de Mandy se găsesc patru E-uri, la fel şi în pateul Baroni (cel cu carne de porc şi de pasăre), produse şi distribuite de Lidl. La polul opus se află pateurile Clever, Sadu şi Tulip, care au un singur E în compoziţie. Specialiştii de la Protecţia Consumatorilor spun că pe piaţă există şi pate de ficat fără niciun aditiv alimentar. Via şi Scandia Sibiu produse de Scandia Food se numără printre ele.

SPECIALIŞTII RECOMANDĂ CONSUMUL MODERAT

Dacă unii aditivi alimentari sunt inofensivi, iar alţii pot fi consumaţi frecvent, sunt şi E-uri care nu au ce căuta pe masa noastră. Asta pentru că sunt extrem de toxice şi pentru că, în timp, pot provoca boli grave. Chiar dacă specialiştii nu sunt împotriva pateului de ficat de pe piaţa românească, aceştia recomandă consumul moderat al acestui produs. „Excesul de pate poate fi dăunător. Ghinionul e că este şi foarte bun, dar noi le recomandăm pacienţilor să îl consume moderat. Toate trebuie făcute cu măsură! Ceea ce este important e ca eticheta pateului să fie citită înainte de cumpărare“, a explicat pentru „Adevărul“ profesorul Nicolae Hîncu, preşedintele de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. De altfel, unul dintre aditivii alimentari preferaţi de producători este E250, nitritul de sodiu, care este prezent în cazul a 41 din cele 46 de produse analizate în studiu. „Nitritul se foloseşte de peste 150 de ani, este folosit ca şi conservant, în primul rând pentru că produsele din carne, cum e şi cazul pateului, sunt perisabile. De acest aditiv nu avem cum să scăpăm niciodată, dar el nu este periculos“, a declarat pentru „Adevărul“ Nastasia Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare. Un alt aditiv prezent în compoziţia pateului de ficat de pe piaţă este carminul, care este un colorant. „În prezent se reevaluează toxicitatea coloranţilor. În orice caz, ar fi bine să se reducă pe cât posibil aceşti aditivi alimentari şi încercări în acest sens există, dar, totuşi, producătorii vor folosi în continuare nitritul de sodiu, de frica de a nu îmbolnăvi oamenii. Carnea se alterează uşor, poate să facă microorganisme care sunt extrem de periculoase pentru sănătate“, a completat cercetătoarea. „Orice substanţă chimică nouă pe care o percepe organismul este nocivă. Prin acumulare, în timp, evident că pot apărea şi problemele de sănătate, dar asta în cazul persoanelor care consumă zi de zi astfel de produse“, a explicat acad. Constantin Ionescu-Târgovişte. Pe de altă parte, geneticianul Maria Puiu susţine că românii ar trebui să aleagă produse care să conţină cât mai puţini aditivi alimentari. „Nu e normal să se consume cele mai proaste alimente. Nu spun că pateul nu este în regulă pentru consum, dar faptul că unele produse conţin 10 E-uri mă duce la gândul că s-a depăşit o regulă a normalităţii“, susţine şi profesorul Maria Puiu. Totuşi, continuă geneticianul, cele mai multe cancere sunt poligenice. „Factorii de mediu contează foarte mult, ei pot să bulverseze activitatea unor gene şi, ulterior, o persoană poate să dezvolte tot felul de patologii grave“, a conchis specialista.
Continue reading Atenţie la patE-uri! Lista conservelor de pate de ficat nocive pentru sănătate

Isteria berilor cu fructe: ce Radler din piata romaneasca are cele mai multe E-uri

R0016132Combinatia de bere cu fructe a devenit in doar cativa ani foarte populara in Romania, fiind consumata cu placere in fiecare vara. Industria s-a adaptat cererii si a lansat noi si noi sortimente de Radler, care sa raspunda tuturor gusturilor.

Insa, din dorinta de a atrage clienti, in special de sex feminin, producatorii au reusit sa creeze o bautura nesanatoasa, cu multe E-uri. Fata de o bere obisnuita, care in general are ingrediente naturale si sanatoase intr-o anumita limita, berile de tip Radler contin mult zahar, arome, coloranti, stabilizatori si chiar aspartam (unele sortimente).

Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons a realizat in perioada iulie-august 2013 un studiu pe etichetele produselor de tip bere cu continut de fruct ce se regasesc pe piata romaneasca.

Rezultatele le gasiti mai jos. Descoperiti ce Radler are cele mai multe E-uri. Noi va oferim doar un indiciu, este de grapefruit.

Continue reading Isteria berilor cu fructe: ce Radler din piata romaneasca are cele mai multe E-uri

Otrava din mâncare: Prafurile și cuburile care simplifică, dar şi reduc viaţa

Interior fabrica Zeelandia - IasiÎn secolul vitezei, gustul vine la plic, la cub, granulat sau sub formă de prafuri. În prezent, mâncarea nu mai e deloc ca la mama acasă, iar gospodinele de azi încearcă să reproducă gustul preparatelor culinare de odinioară cu baze pentru mâncăruri cu numeroase E-uri, care, pe termen lung, pot genera boli cronice, afecţiuni cardiace sau chiar cancer. Aromele natural identice, făcute doar din ingrediente artificiale, îmbunătăţesc gustul mâncărurilor, însă reprezintă adevărate bombe cu ceas pentru organismul uman.

Bazele pentru mâncăruri – cum sunt numite de producători – preferate de gospodinele din întreaga lume pentru gustul pe care-l dau mâncării, dăunează grav organismului uman, din cauza substanţelor chimice din lista de ingrediente, dar şi din cauza cantităţii mari de sare pe care acestea o au în compoziţie. Aditivii alimentari, atât cei sub formă de prafuri, cât şi cei granulaţi, folosiţi în bucătărie pentru mâncăruri mai gustoaste, conţin în compoziţia lor, printre altele, sare (peste 50% din cantitate), zahăr, potenţiatori de aromă (monosodiu glutamat, inozinat şi guanilat de sodiu), legume deshidratate (sub 20% din gramaj), condimente, ulei vegetal, maltodextrina din cartofi sau din porumb, acidifianţi (acid citric E330, acid lactic E270, citrat trisodic E331), agenţi de îngroşare (guma guar E412), arome identic naturale, coloranţi alimentari (riboflavina), caramel amoniacal, extract de drojdie, dextroză.

Cu o astfel de listă de ingrediente, bazele pentru mâncăruri devin bombe cu ceas pentru orice consumator. Tocmai din acest motiv nutriţioniştii le recomandă tuturor să evite folosirea acestor produse, în special a celor care au ingrediente pe care oamenii de rând nu le cunosc. “Consumatorii trebuie să citească eticheta, chiar dacă e mică, să ia o lupă şi să citească şi, dacă le place ce scrie acolo, să folosească aceste produse, iar dacă nu, să nu le folosească. Dacă e mică eticheta, cu atât mai mult trebuie să se întrebe de ce e aşa mică. Chiar dacă fac un efort, măcar o dată să citească eticheta şi, dacă nu înţeleg mare lucru din ce scrie pe etichetă să nu cumpere. Cum vine asta? Nu înţeleg nimic şi bagă în gură. E absurd! Eu cred că un om cât de cât responsabil şi care are mintea la el în cap poate înţelege că e foarte important să ştie ce bagă în gură. Eu recomand folosirea condimentelor ca atare. Cel mai bine e să-ţi cumperi mărarul, pătrunjelul, coriandrul, ghimbirul, piperul, scorţişoara pentru că aşa poţi gestiona cantitatea şi sortimentele de condimente adăugate în mâncare”, a declarat, pentru B365.ro, doctorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Potrivit nutriţionistului, cele mai multe baze pentru mâncăruri au peste 50% sare şi foarte multe substanţe chimice care, de-a lungul timpului, dăunează grav organismului, iar consumatorii nu pot face o legătură directă şi imediată între ce au pus în mâncare şi bolile produse de aceste adaosuri alimentare. “Aproape toate produsele de acest gen au sare, glutamat, aditivi alimentari, coloranţi, potenţiatori de gust, sulfiţi, arome artificiale şi nu e bine deloc. De exemplu, monoglutamatul de sodiu, care se foloseşte în mai toate alimentele, este un neurotransmiţător şi interferă cu metabolismul neuronului, cu creierul, şi produce excitotoxine. Asta se traduce iniţial prin “sindromul bucătăriei asiatice”, care poate produce un tabel patologic polimorf – dureri de cap, slăbiciune, greaţă, vomă, amorţirea mâinilor, confuzie în ideaţie, ADHD – iar în timp poate produce moartea neuronilor. Mai târziu apar bolile cardiovasculare, cancerul sau iritaţiile la colon. Atunci ajung oamenii să se dea cu capul de pereţi, dar e prea târziu”, completează Mencinicopschi.

În opinia doctorului, consumatorii trebuie să evite produsele care au în lista de ingrediente numeroşi aditivi alimentari periculoşi, care favorizează apariţia bolilor cronice ale civilizaţiei moderne, produse nu numai de aceste substanţe, ci de tot mediul înconjurător, care a devenit unul toxic, de la alimente, aditivi, şi până la contaminanţi, poluare fonică, fotonică sau electromagnetică.

Cercetătorul nu recomandă nici condimentele granulate pentru că şi acestea conţin sulfiţi. „Dacă vrem usturoi trebuie să-l mâncăm crud, nu granulat pentru că numai usturoiul crud are efectele despre care se vorbeşte. Dacă îl iei şi îl prelucrezi, chiar dacă îl prăjeşti sau fierbi prea mult nu mai e bun. Evident că prin procesare îşi pierd beneficiile pe care le au atunci când ele sunt crude”, mai spune nutriţionistul.
Continue reading Otrava din mâncare: Prafurile și cuburile care simplifică, dar şi reduc viaţa

Documentar: Nici o masa fara HORMONI (ProTv)

Pui fara hormoni, aditivi sau fainuriPericolele din farfurie pandesc la fiecare inghititura si pana si cei mai preocupati de un stil de viata cat mai sanatos nu stiu cu adevarat ce mananca. La Romania, te iubesc!, corespondentul Stirilor ProTv Anca Nastasi aduce in fata telespectatorilor un subiect greu de digerat si dezvaluie care sunt hormonii cu care sunt indopate animalele sacrificate in industria alimentara si ce efect au aceste substante chimice asupra sanatatii noastre.

Cei mai afectati de aceasta problema sunt copiii, care se confrunta cu dezechilibre majore. „De ce varsta pubertatii a scazut la fete de la 12 la 10, chiar 8 ani, de ce sunt tot mai multe cazuri in care baietilor le cresc sani, de unde epidemia de obezitate printre copii, la toate acestea vom cauta raspunsuri la Romania, te iubesc!”, a declarat Anca Nastasi. Dezvaluirile nu se vor opri aici, deoarece Anca va arata si cate chimicale mananca un animal crescut intensiv, ce tratamente ia pentru a nu se imbolnavi si, nu in ultimul rand, care sunt motivele din cauza carora nu se poate reproduce fara injectii cu hormoni.

Top 5 E-uri din conserve de carne, pateu vegetal, margarina, produse de post, tablete de supt, chipsuri, iaurturi cu fructe, branza topita, paine si ciocolata

Cu ocazia celebrării “Zilei Internaţionale a Alimentatiei” ce are in 16 octombrie, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România transmite tuturor organizatiilor ce au ca obiect promovarea alimentatiei sanatoase cele mai sincere felicitări si mult succes în realizarea tuturor dezideratelor propuse. In 16 octombrie sarbatorim Ziua Mondiala a Alimentatiei – Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – InfoCons, desfasoara Campania Nationala “o9atitudine!” – Alege Sanatos!Traieste Sanatos!” , campanie ce are drept scop cresterea gradului de constientizare si informare a consumatorilor din Romania cu privire la alimentatia sanatoasa, doza zilnica recomandata, traiul si obiceiurile sanatoase.

Pentru ca alegerile consumatorilor sa fie facute in cunostinta de cauza si pentru schimbarea mentalitatii consumatorilor romani din cetateni asistati in consumatori europeni activi, A.N.P.C.P.P.S.Romania –InfoCons a realizat studii comparative pe etichetele diferitelor produse ce se comercializeaza pe piata romaneasca. Ca urmare a studiilor efectuate, va prezentam top 5 E-uri ale urmatoarelor produse: conserve de carne, pateu vegetal, margarina, produse de post, tablete de supt, chipsuri, iaurturi cu fructe, branza topita, paine si ciocolata:

Top E-uri conserve de carne:

  • 8 E-uri – Fine goods – Trei surori – Conservă porc cu mirodenii ;
  • 7 E-uri – Bucegi – Crane de porc;
  • 5 E-uri – Prefera – Luncheon meat;
    – Sadu –Carne presata de pasare;
    – Carrefour – carne de porc pentru picnic si gatit;
    – Carrefour – carne presate de pasare;
  • 4 E-uri – Antefrig – Carne de porc;
  • 3 E-uri – Carrefour – carne de porc;

Continue reading Top 5 E-uri din conserve de carne, pateu vegetal, margarina, produse de post, tablete de supt, chipsuri, iaurturi cu fructe, branza topita, paine si ciocolata