Despre E-uriAditivii alimentari: otrava zilnica din mancare

Majoritatea produselor alimentare contin aditivi (cunoscuti sub denumirea generica de “E”-uri), care
conserva, dau culoare, forma, spumeaza si mai ales dau aroma in mod artificial, facind astfel produsul atragator si vandabil timp indelungat. Produsele alimentare cu termen de garantie de un an sau doi nu sint o raritate. Nu ne putem astepta ca un produs atit de vechi sa fie bun pentru organismul nostru, chiar daca el are autorizatia sanitara pentru a fi comercializat.

“Este suficient sa ne gindim ca o maioneza se altereaza in mod normal foarte repede (in 24 sau maxim 48 de ore), deoarece ea constituie o hrana foarte buna pentru bacterii. Va puteti inchipui cit de hranitoare poate fi o maioneza din conserva, care a fost produsa acum o luna, a fost pastrata la temperatura camerei si care nu are semne evidente de alterare deoarece are atit conservant incit bacteriile nu pot trai hranindu?se cu ea.

Oare de ce corpul uman s-ar putea hrani cu aceeasi substanta, cu aceeasi hrana moarta pe care bacteriile o refuza? De asemenea, hormonii folositi in procesul de crestere a animalelor (puii sint deja un exemplu cunoscut) ajung in corpul uman si, in timp, au ca efect o dezvoltare nefireasca a acestuia. Situatia este notorie in tarile industrializate si ea este acceptata deoarece efectele negative se vad destul de tirziu, iar producatorii au un lobby foarte puternic pentru a-si sustine produsele”, este de parere ing. Leonard Radut, director al Laboratoarelor Genna. Toate aceste influente negative se regasesc in functionarea corpului nostru. Ele isi pun amprenta atit asupra formei cit si a starii de sanatate a corpului fizic. In Romania, laboratoarele care pot masura concentratia de “E”-uri din alimente sint o raritate.

Singurul mod de contracarare a acestor efecte este sa fim foarte atenti cum si cu ce ne hranim. Pentru ca aceasta atentie sa fie mereu treaza in constiinta noastra, n-ar trebui uitate vorbele terapeutului Stelian Fulga, care, pe buna dreptate, sustine ca “viata si moartea se afla in intestinul gros”. O alimentatie cu mincaruri proaspete, cu cit mai putina carne si grasimi animale, bogate in vegetale, reprezinta calea fireasca de hranire pentru om. Aditivii alimentari, simbolizati prin litera “E” urmata de un grup de cifre, pot fi clasificati in nepericulosi, suspecti, toxici si chiar cancerigeni. De fapt, acesti aditivi, chiar daca sint inventariati si publicati periodic de catre OMS, au luat o amploare deosebita, netinindu-se prea mult seama de pericolul folosirii lor.

Astfel, aditivul E 124 (colorant rosu) folosit la anumite mezeluri este toxic (produce tumori tiroidiene), fiind interzis in SUA. Nitritii si nitratii (conservanti) E 249 si E 259, larg folositi la mezeluri, alimente conservate prin sarare si brinzeturi sint posibili cancerigeni. De asemenea, cancerigenele E 131 si E 142 se gasesc in bauturi alcoolice si nealcoolice, inghetate si condimente. Racoritoarele contin E 210, E 231 si E 232, care sint toxice si interzise in Australia. Ele mai sint folosite pentru tratamentul la suprafata al citricelor si bananelor. Aditivii E 311 si E 312 din uleiurile pe baza de grasimi sint inamici ai sistemului nervos. E 123 – cel mai cancerigen dintre aditivi, se gaseste in bomboane, jeleuri si brinzeturi topite, iar E 102 si E 110 – coloranti al prafurilor de budinci, nu se mai consuma de mult in statele membre UE. Aditivul E 330 (acid citric) genereaza boli ale aparatului digestiv; E 200 elimina vitamina B 12 din organism; E 250, E 251 si E 252 ataca vasele sanguine; E 311 si E 312 ataca sistemul nervos; E 320 si E321 cresc colesterolul. Aditivii E 954 si E 952, care se gasesc in guma de mestecat si in racoritoare sint cancerigeni. Sulfitii E 220 si E 228 din carnea de hamburger si cartofi deshidratati provoaca alergii.

(Medici.ro, 03/12/2009)