Ouăle bio se obţin în ferme avicole certificate, care alocă un spaţiu mai mare fiecărei păsări. Furajele folosite în hrana găinilor nu conţin niciun fel de pesticide, conservanţi sau organisme modificate genetic. Ferma ecologică de la Curtişoara adăposteşte 4.000 de găini ouătoare care sunt hrănite cu furaje netratate chimic. Acestea produc zilnic aproximativ 3.200 de ouă ecologice. Zootehnia ecologică românească abia începe să facă ochi. În ceea ce priveşte producţia de ouă ecologice, aceasta nu reuşeşte să facă faţă cererii într-o continuă creştere în ultimii ani. În ţara noastră cresc în sistem ecologic numai 5.000 de găini ouătoare.
Producţia anuală de ouă bio depăşeşte cu puţin un milion de bucăţi, în România existând numai doi producători certificaţi, unul în judeţul Olt, celălalt în judeţul Cluj. Cel care a adus tehnologia în ţara noastră, cu aproximativ cinci ani în urmă, este Dumitru Argeşeanu, proprietarul fermei ecologice de la Curtişoara, de lângă Slatina.
Ferma avicolă adăposteşte 4.000 de găini ouătoare din rasa Isa Brown pe care le creşte în sistem ecologic pe o păşune de 16.000 de metri pătraţi. Astfel, fiecărei găinuşe maronii îi revine o suprafaţă de patru metri pătraţi, deoarece prima regulă ca o fermă să fie ecologică este legată de spaţiul alocat fiecărui animal.
Nu beneficiază de subvenţii
Fost economist, Dumitru Argeşeanu s-a reprofilat în 2004 când a achiziţionat un I.A.S. falimentat, în perioada în care „nimeni nu dădea doi bani pe fermele zootehnice”, spune el.
„Am riscat la momentul acela. M-am orientat însă spre o activitate ecologică, ştiind foarte bine cum stă treaba în celelalte ţări. În plus, mie îmi plac animalele şi îmi doream să am o activitate de genul acesta care să fie, pe deasupra, şi sănătoasă”, povesteşte Dumitru Argeşeanu. Vizitase multe ţări vest-europene şi auzise că, la un moment dat, produsele netratate cu substanţe chimice vor ajunge la mare preţ. A văzut astfel o oportunitate în a pune pe piaţă produse atât de sănătoase precum le-a lăsat natura.
Fermierul este mulţumit că nu i se pune nicio piedică, ba dimpotrivă, după normele impuse de Uniunea Europeană, ecologia ar trebui stimulată. În realitate însă, în România, acestui tip de agricultură nu i se acordă, în momentul de faţă, toată atenţia cuvenită. Dumitru Argeşeanu spune că acum nu mai beneficiază de nicio subvenţie din partea statului, dar că atunci când şi-a început afacerea primea câte 1.000 de lei vechi pe ou.
Românii, mai educaţi în spiritul ecologiei
Dacă în fazele incipiente ale proiectului, Dumitru Argeşeanu avea ouă pe stoc, pentru că românii nu ştiau ce era un ou ecologic şi ce beneficii aducea sănătăţii, acum el recunoaşte că oferta de ouă bio este cu mult mai mică decât cererea într-o continuă creştere.
„Făcusem la început un studiu de piaţă în Bucureşti pentru a afla dacă românii au cunoştinţă despre produsele de acest gen. Atunci nimeni nu ştia ce este un ou ecologic. Nici acum nu pot spune că ştiu foarte mulţi, dar sunt sigur că cei care vor să consume alimente sănătoase ştiu cu certitudine”, spune Dumitru Argeşeanu.
Filmează găinile zi şi noapte
„Cu 4.000 de găini, nimic nu este uşor”, mărturiseşte fermierul care se trezeşte cu noaptea în cap pentru că la 5 dimineaţa se aprinde lumina la găini, în hală, unde sunt adăpostite pe timp de iarnă. Tot acolo stau şi vara, până la ora 11 dimineaţa, ca să ouă. Se face prima hrănire, găinile beau apoi apă şi intră în cuibar.
„Nu fac ouă toate în fiecare zi, dar din cele 365 de zile ale anului, proporţia este de 80%, cu o producţie totală de aproximativ 1.100.000 de ouă pe an”, spune Dumitru Argeşeanu. „După ouat, găina are program de voie”, adaugă el. Când e frumos afară le scoate la păşunat, în lucernă, „unde se plimbă, mănâncă, zboară şi fac ce vor ele”.
„Sunt atât de blânde. Nu se feresc de oameni, ba dimpotrivă, vin la tine dacă le chemi. Asta pentru că nu sunt stresate”, spune Dumitru Argeşeanu. În hală, lumina stă aprinsă 16 ore, nu mai mult, pentru că găina nu trebuie forţată. „Găina ecologică trebuie tratată cu respect şi trebuie să aibă asigurate condiţiile de viaţă pe care le-a lăsat natura”, mai spune fermierul din Curtişoara.
Un ou ecologic costă 0,9 lei
Pentru a face ouă bio, găinile sunt hrănite cu furaje ecologice colectate de la producătorii certificaţi. Cele 4.000 de găini, ce cântăresc câte două kilograme fiecare, mănâncă zilnic în jur de 500 de kilograme de furaje.
Ouăle sunt distribuite în marile magazine. Un ou ecologic, sănătos, costă 0,9 lei. Fermierul îşi monitorizează zi şi noapte cloncănitoarele cu o cameră de luat vederi. Găinile au un ciclu de ouat de un an de zile, după care trebuie înlocuite.
Ce este oul ecologic?
Oul ecologic se obţine în ferme avicole care practică o tehnologie ecologică pe întreaga filieră, de la adăpost la farfuria consumatorului.
Furajele folosite în hrana păsărilor nu conţin făinuri proteice de origine animală, pesticide, conservanţi, aditivi sau coloranţi sintetici şi nici organisme modificate genetic.
Oul bio se deosebeşte fundamental de cel obţinut în mod convenţional.
Nu toate produsele naturale sunt şi ecologice
Dumitru Argeşeanu spune că, în general, consumatorul român confundă produsele ecologice cu cele naturale. Diferenţa dintre ele însă este dată oficial de certificatul care este acordat doar produselor obţinute în sistem ecologic.
Certificarea dovedeşte că produsul a trecut printr-o tehnologie ecologică pe întreaga filieră.
„Dacă găinii de la ţară i se dau furaje ce conţin substanţe chimice, automat nu mai putem vorbi de ou ecologic”, explică fermierul de la Curtişoara. El dă exemplul mierii de albine. „Diferenţa dintre o miere naturală şi una ecologică este dată de următoarea situaţie: dacă într-un lan de floarea-soarelui – de unde albina preia nectarul – s-a dat cu pesticide, aceasta înseamnă că mierea respectivă este naturală, dar nu şi ecologică”, adaugă Dumitru Argeşeanu.
Prin urmare, acolo unde intervin substanţele chimice şi stimulentele de orice fel, produsele nu mai pot fi considerate ca făcând parte din categoria bio.
„Este deci, o diferenţă de la cer la pământ între o găină crescută în sistem ecologic şi una crescută în sistem convenţional”, conchide fermierul.
Pentru ca niciun consumator să nu fie indus în eroare, Dumitru Argeşeanu explică faptul că ouăle ecologice pot fi recunoscute foarte uşor prin anumite marcaje. Pe fiecare cutie cu ouă comercializată este trecut un cod de producător, iar în faţa codului respectiv apare un număr – 0, 1, 2 sau 3.
Cifra o, marcajul pentru agricultura bio
Fiecare cifră în parte vorbeşte despre sistemul în care oul respectiv a fost obţinut. Pe ambalajul ouălor ecologice este trecută cifra 0. Dacă găinile sunt crescute în aer liber, dar nu li se administrează furaje ecologice, atunci lângă codul de producător apare cifra 1. Creşterea găinii la sol este marcată cu numărul 2, iar dezvoltarea găinilor ouătoare în baterii, cu cifra 3.
Ambalajele produselor ecologice conţin în plus, obligatoriu, sigla României pentru agricultura ecologică emisă de Ministerul Agriculturii, precum şi pe cea a organismului de inspecţie şi certificare, astfel încât consumatorii să fie siguri că nu sunt înşelaţi.
(Adevarul, 05/01/2009)
